Obligație de a face. Decizia 253/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR- (58/2009)

ROMANIA

CURTEA DE APEL B SECTI A III A CIVILA

ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE

DECIZIA CIVILA NR.253.

Ședința publică de la 09 februarie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Doinița Mihalcea

JUDECĂTOR 2: Daniela Adriana Bînă

JUDECĂTOR 3: Ioana

GREFIER -

***** *****

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurenta-reclamantă, împotriva deciziei civile nr.1324 din 17.10.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți ASOCIAȚIA DE proprietari - 6 din-,.1-3 și.

are ca obiect - obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta reclamantă personal, avocat R, pentru intimata-pârâtă Asociația de proprietari - 6, în baza împuternicirii avocațiale nr.41589 emisă de Baroul București -Cabinet Individual, lipsind intimata pârâtă.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Recurenta reclamantă depune la dosar chitanța nr.-, în cuantum de 8 lei, reprezentând taxa de timbru aferentă cererii de recurs și 0,15 lei timbru judiciar precum și motivele prezentului recurs comunicând și intimatei prezente un exemplar.

Curtea, din oficiu, invocă excepția nulității recursului, față de depunerea tardivă a motivelor acestuia și acordă cuvântul părților pe acest aspect.

Recurenta reclamantă arată că nu a cunoscut faptul că motivele de recurs se depun la dosar în termenul legal de 15 zile de la data comunicării hotărârii atacate.

Intimata pârâtă Asociația de proprietari - 6, prin apărător, solicită admiterea excepției nulității recursului invocând dispozițiile art.3011al.1 lit.c raportat la dispozițiile art.303 Cod de procedură civilă; solicită acordarea cheltuielilor de judecată.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea formulata și înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 B sub nr.10539/302/22.10.2007, reclamanta a chemat în judecata pe pârâții Asociația de Proprietari -6 și pentru abuzuri și fraude aduse în dauna sa, prin impunerea unor sume la plata fără bază legală sub denumirea de penalități, precum și pentru faptul că a fost obligată să suporte singura contravaloarea racordării la rețeaua de distribuție a gazelor naturale.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a sesizat nereguli cu privire la asociație, în sensul că de la o restanță de 6000 RON s-a ajuns la suma de peste 18000 RON, fără să se justifice legal cum s-a ajuns la aceasta sumă, respectiv în ce bază legală se calculează apa, gunoiul, salariile administratoarei, penalitățile. A mai arătat reclamanta că, în data de 07.08.2005 a depus o cerere la Distrigaz Sud SA prin care a solicitat acces la sistemul de distribuție a gazelor în vederea instalării unei centrale de apartament, cererea a fost aprobată dar pârâta, administrator Asociației, a refuzat să împartă costul instalării cu celelalte apartamente din scara 3, văzându-se nevoită să suporte singura întreaga sumă, de 20 milioane lei vechi.

In ședința publică din data de 29.11.2007, pârâta a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, motivat de faptul că între reclamantă și aceasta nu a existat niciun raport juridic, pârâta având calitatea de administrator al Asociației de Locatari a blocului Z6.

Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât reclamanta este restantă la plata cotelor de întreținere pentru perioada iunie 2006-octombrie 2007, cu suma de 2159,50 lei, din care 959,10 lei reprezintă penalități de întârziere, calculate conform art.13 din nr.OG85/2001, respectiv de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data scadentă a lunii iunie 2006.

În ce privește despăgubirile solicitate de reclamantă ca urmare a montării centralei termice în apartamentul proprietatea sa, pârâta a solicitat respingerea acestui capăt de cerere ca neîntemeiat. Precizează că, pentru schimbarea sau redimensionare coloanei de gaze reclamanta ar fi trebuit să se adreseze în scris Asociației pentru a se convoca Adunarea Generală și a obține avizul acesteia, lucru pe care reclamanta nu l-a făcut. De asemenea, dacă solicită despăgubiri morale, reclamanta trebuie sa precizeze cuantumul acestora și sa timbreze conform Legii nr.147/1997.

Prin sentința civilă nr.3924/29.05.2008 Judecătoria Sectorului 5 Baa dmis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, a respins acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasivă, a respins acțiunea formulată de către reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Asociația de Proprietari -6, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că din acțiunea reclamantei, astfel cum aceasta a fost precizată la termenul din 29.11.2007 și calificată de instanță, conform art.84 Cod de procedură civilă, rezultă că aceasta solicită obligarea pârâților la calcularea corectă a penalităților de întreținere, întrucât a instalat coloana de gaze pentru apartamentul sau, reclamanta neacceptând branșarea altor locatari la coloană, fără a plăti.

A susținut reclamanta că din vina conducerii asociației a fost obligată să suporte contravaloarea întregii coloane de gaz, însă acum i se pretind noi penalități de întârziere. Prevederile art.49 din Legea nr.230/2007 stabilesc următoarele: "Asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat.

Termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice. Sumele rezultate din aplicarea penalităților de întârziere vor face obiectul fondului de penalități al asociației de proprietari și se vor utiliza numai pentru plata penalizărilor impuse asociației de proprietari de către terți și pentru cheltuieli cu reparațiile asupra proprietății comune sau alte cheltuieli de natură administrativă".

Așa fiind, sub aspectul calității procesuale pasive textul de lege sus arătat menționează explicit faptul că penalitățile de întârziere pot fi stabilite și percepute numai de asociația de proprietari, iar nu și de persoane fizice din cadrul asociației.

Cum calitatea procesuală pasiva presupune identitatea dintre persoana chemata în judecată și cea obligată în cadrul raportului juridic dedus judecații, față de care poate fi opus dreptul solicitat pe calea acțiunii in justiție, instanța a reținut că în speță calitate procesuala pasiva are numai pârâta Asociația de proprietari -6, iar nu și pârâta, ca persoană fizică și acționând în nume propriu.

În ceea ce privește calculul penalităților de întârziere, instanța a reținut faptul că reclamanta a avut o atitudine oscilantă, declarându-se de acord să plătească o parte din acestea, deci admițând existenta debitului. Cu toate acestea, instanța nu a fost investita cu o acțiune în pretenții a reclamantei ori cu o cerere reconvențională din partea pârâtei cu privire la plata penalităților, astfel încât instanța a verificat doar temeinicia pretinderii acestora de către asociație după montarea de către reclamantă a coloanei de gaz separate, în conformitate cu susținerile acesteia din acțiune, potrivit precizării depuse la termenul din 29.11.2007.

Împotriva acestei hotărâri la data de 10.06.2008 a declarat apel criticând sentința civilă ca nelegală și netemeinică.

Prin decizia civilă nr. 1324 din 17.10.2008 Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a respins ca nefondat apelul declarat în cauză.

Pentru a pronunța această hotărârea, instanța de apel a reținut că penalitățile de întârziere pentru neachitarea cotelor de întreținere au fost stabilite de către Asociația de Proprietari într-un cuantum procedural de 0,2% așa cum rezultă din procesul verbal întocmit la data de 20.07.2007 (fila 109 dosar fond).

Așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond, aceste penalități au fost calculate în raport cu întreaga sumă restantă acumulată în sarcina reclamantei, din listele de întreținere depuse la dosar rezultând că reclamanta nu a achitat în termen cotele de întreținere pe mai multe luni.

Reclamanta apelantă nu contestă existența debitelor privind contravaloarea cotelor de întreținere și nici cuantumul acestora ci doar modalitatea de calcul a penalităților.

În cererea de chemare în judecată astfel cum a fost precizată, reclamanta solicită ca pârâta să fie obligată să încaseze sumele datorate ca și contravaloare întreținere, să calculeze legal contravaloarea penalităților, instanța de fond constatând din probele administrate că aceste cote au fost stabilite având în vedere că reclamanta are branșament separat de gaze naturale, susținerile din apel că aceste cote nu au fost corect stabilite neavând nici un suport probatoriu.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a formulat recurs reclamanta, însă nu au procedat și la motivarea în fapt și în drept a acestuia.

La termenul de judecată din 09.02.2009 Curtea, a pus în discuția părților excepția nulității recursului pentru nemotivare, excepție pe care urmează să o admită, având în vedere următoarele considerente:

Conform dispozițiilor art.306 alin.1 Cod procedură civilă, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă de parte sau de instanță din oficiu, motive de ordine publică.

Conform dispozițiilor art.303 Cod procedură civilă, recursul se motivează în termenul de recurs, respectiv în 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.

Din dosarul instanței de apel rezultă că decizia recurată a fost comunicată recurentei la data de 10.11.2008, iar până la primul termen de judecată acordat în recurs, respectiv 09.02.2009, aceasta a nu și-au motivat recursul, situație în care devin incidente dispozițiile art.306 Cod procedură civilă privind nulitatea recursului.

În temeiul dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă, Curtea va obliga pe recurentă la 300 lei cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Constată nul recursul declarat de recurenta - reclamantă împotriva deciziei civile nr.1324 din 17.10.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI - 6 din-,.1-3 și.

Obligă recurenta la 300 lei cheltuieli de judecată.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică azi, 09.02.2009.

PREEȘDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

Red.

Tehnodact.

Ex.2/11.02.2009

Secția a V-a Civ. -

-

Jud.sector 5. -

Președinte:Doinița Mihalcea
Judecători:Doinița Mihalcea, Daniela Adriana Bînă, Ioana

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 253/2009. Curtea de Apel Bucuresti