Obligație de a face. Decizia 273/2008. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 273
Ședința publică de la 20 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mona Maria Pivniceru
JUDECĂTOR 2: Cristina Văleanu
JUDECĂTOR 3: Liliana
Grefier -
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de SOCIETATEA DE CONSUM DE GRADUL I împotriva deciziei civile nr. 165 din 5.03.2008 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru recurentă și consilier juridic pentru intimata Societatea de Consum de Gradul I Oraș
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la prim termen, taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar achitate, recurenta a fost citată cu mențiunea de a preciza valoarea imobilului.
Avocat depune împuternicire avocațială pentru recurentă.
Consilier juridic depune delegație de reprezentare în instanță pentru intimată.
Față de mențiunea înscrisă pe citație privind valoarea imobilului, apărătorul recurentei depune declarația de impunere nr. 2845 din care rezultă că valoarea este de 49 milioane lei vechi.
Față de valoarea indicată, instanța pune în discuția părților aspectul privind admisibilitatea recursului, precum și în conformitate cu disp. art. 282 Cod procedură civilă.
Avocat arată că pricina se judecă în materie civilă și nu comercială, având în vedere și calitatea părților, acestea au calitatea de societăți cooperatiste, potrivit Legii nr. 31/1990.
Precizează că valoarea de 49 milioane lei vechi reprezintă valoarea contabilă transmisă la Primăria dar exisă și o valoare comercială. În baza înscrisului depus azi, se poate stabili o valoare certă, din anul 1998 se poate aplica un indice de inflație.
Consideră că recursul este admisibil.
Consilier juridic solicită admiterea excepției având în vedere valoarea indicată de recurentă.
Declarându-se dezbaterile închise, instanța rămâne în pronunțare asupra excepției.
După deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 10416/27.09.2007 a Judecătoriei Iașis -au respins excepțiile privind lipsa de interes legitim în promovarea acțiunii, inadmisibilitatea și lipsa calității procesuale active a reclamantei invocate de către pârâtă.
S-a respins acțiunea formulată de reclamanta Societatea de Consum de Gradul 1, în contradictoriu cu pârâta Societatea de Consum Gradul 1 oraș
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că excepția lipsei calității de interes a reclamantei în promovarea acțiunii este asimilată cu cea privind lipsa calității procesuale active a reclamantei în promovarea acțiunii, deoarece calitatea procesuală este determinată de existența unui interes legitim al persoanei ce promovează o acțiune în justiție, iar în speță interesul legitim al reclamantei rezidă în calitatea ei de succesoare în drepturi și obligații, a Cooperativei de Consum Coop., împrejurare dovedită cu înscrisurile depuse de ea la dosar și necontestate de către pârâtă.
Astfel ambele excepții au fost respinse ca neîntemeiate.
Excepția inadmisibilității acțiunii este, de asemenea neîntemeiată și urmează a fi respinsă, deoarece promovarea unei acțiunii în pretenții nu este ținută de caracterul actual al acesteia sau de împrejurarea că el există, este actual sau s-a născut.
Cât privește excepția lipsei calității de reprezentant al pentru pârâtă aceasta a fost soluționată cum s-a arătat mai sus, de către instanță, pe parcursul dezbaterilor, prin încheierea interlocutorie.
Cu privire la fondul pricinii, instanța a constatat că acțiunea, calificată alternativ și indecis de către reclamantă ca fiind în constarea nulității relative (denumită anularea actului juridic vizat) sau de constatarea nulității absolute (invocându-se implicit, frauda la lege, prin interesul nelegitim al bunurilor pârâtei de a eluda legea), este neîntemeiată sub ambele calificării, pentru următoarele considerente:
Condițiile de anulare a unui act juridic sunt cele ce privesc viciile de consimțământ, și anume, eroarea, dolul, violența sau leziunea care să fie determinante pentru încheierea lui și să provină de la cealaltă parte.
În speță însă protocolul a cărei anulare se solicită a fi semnat de către reprezentanții ambilor subiecți ai raportului juridic, întrucât prin semnăturile lor și parafat de ștampilele celor doi subiecți.
Prin nici un mijloc de probă reclamanta nu a contradovedit existența acordului liber de voință al subiecților raportului juridic, cu capacitate de exercițiu deplină la momentul semnării actului atacat.
Cât privește analiza cauzelor de nulitate absolută a acestui act, instanța constată că ele nu se regăsesc printre cele ce atrag această sancțiune, în speță fiind îndeplinite toate.
Condițiile de validitate ale actului respectiv, capacitatea de folosință a persoanei juridice și respectiv principiul specialității acestei capacității, existând consimțământul părților(condiție analizată deja anterior, cu referire la motivul de anulare), valabilitatea obiectului și cauza, există și morală, formă insuficientă pentru validitatea și în fine, neeludarea și respectarea legii și a ordinii publice.
Fiind afirmațiile a unor interese personale sau de grup a unor membri ai pârâtei de a-și pune la adăpost locurile de muncă, nu reprezintă o eludare a legii și a ordinii de drept.
Pentru toate considerentele reținute, respingând excepțiile invocate de către pârâtă și reclamantă, instanța a respins acțiunea.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel Societatea de Consum de 1, prin reprezentanții legali.
Prin decizia civilă nr. 165/05.03.2008 pronunțată de Tribunalul Iașis -a respins apelul promovat de reclamanta Societatea de Consum e gradul 1 și s-a păstrat sentința civilă nr. 10.416/27.09.2007 a Judecătoriei Iași.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de apel a reținut următoarele:
Tribunalul a constatat că reclamanta apelantă a solicitat anularea înscrisului denumit "Protocol" încheiat la data de 1.02.2005 între I și de Consum Coop. Oraș I, motivat de faptul că prin acesta au fost presate trei imobile, a căror proprietară se consideră apelanta.
S-a invocat astfel săvârșirea unei fraude la lege, ce este sancționată cu nulitatea absolută a actului.
Frauda la lege constă într-o manoperă dolosivă, folosită de părți spre a realiza, pe calea actului juridic, o finalitate interzisă de reglementările în vigoare, prin eludarea indirectă și ocultă a unei norme prohibitive.
Altfel spus, constituie o acțiune săvârșită de conivență de către contractanți în dauna unor terțe persoane, fără ca voința autorilor actului juridic să fie în vreun fel alterată.
Este cazul în care înstrăinarea unui bun, despre care părțile știu că aparține unei alte persoane și totuși îl vând și respectiv îl cumpără cu rea credință, în frauda drepturilor adevăratului proprietar.
Numai că apelanta s-a constituit și înmatriculat în registrul comerțului prin Încheierea nr. 394/2006 a Tribunalului Iași, dată în dosarul nr. 6662/20-02.2006, fiind în aceste condiții o societate distinctă, înființată în baza Legii nr. 1/2005.
Față de cealaltă societate " de Consum CONSUM COOP", care a fost înființată în baza Legii nr. 109/1996 și a cărei succesoare se pretinde apelanta, nu s-a dovedit dizolvarea acesteia, hotărâre care, de asemenea trebuie înmatriculată la Registrul Comerțului potrivit art. 173 din această lege și nici lichidarea acesteia.
Pe de altă parte, potrivit sentinței civile nr. 16119/1999 a Judecătoriei Iași nr. 9584/1999 a Judecătoriei Iași și nr. 7954/9.06.1999 a Judecătoriei Iași, imobilele conținute în Protocolul de predare sunt proprietatea I și au fost date spre folosință celeilalte intimate.
În concluzie, intimata a făcut dovada proprietății asupra imobilelor ce i-au fost predate spre folosință, iar apelanta ca societate cooperatistă nou înființată nu a probat temeiurile de fapt și de drept în baza cărora pretinde că este succesoarea în drepturi a unei cooperative de consum asociată la.
De altfel, dispozițiile art. 159 - 161 din Legea nr. 109/1996 stabilesc care este regimul juridic al bunurilor proprietate a cooperației de consum, neexistând prevederi de natura celor pretinse de apelantă privind "moștenirea" acestora.
Ca atare, contrar celor susținute în cauză nu s-a dovedit săvârșirea fraudei la lege de către intimata - pârâtă, aceasta primind în folosință spații comerciale de la proprietara
Față de cele ce preced, tribunalul a respins apelul și pe cale de consecință, în baza art. 296 Cod procedură civilă a păstrat ca legală și temeinică sentința primei instanțe.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Societatea Cooperatistă de Consum de Gradul I, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Recurenta a susținut că în mod greșit instanța a făcut aplicarea prevederilor legale referitoare la Legea nr. 1/2005 care reglementează organizarea și funcționarea cooperației.
În Legea nr. 1/2005 s-a prevăzut la art. 120 la alin. 1 lit. "b" - ca federalele teritoriale ale cooperativelor de consum se vor reorganiza cu respectarea prevederilor prezentei legi în maxim 12 luni de la intrarea în vigoare a acesteia în societăți cooperative de gradul 1 sau 2 după caz.
La alin. 4 se prevede ca societățile cooperative de gradul 1 și 2 după caz înființate în conformitate cu prevederile alin. 1 lit. "b" vor prelua activul și pasivul federalelor și asociațiilor teritoriale prevăzute la alin. 1 mai puțin bunurile prevăzute la alin. 3 (bunurile mobile și imobile necesare bunei funcționări a asociațiilor sau uniunilor județene).
La art. 119 s-a prevăzut că federalele teritoriale ale cooperativelor de consum nu pot înstrăina cu orice titlu, clădirile sau terenurile aflate în patrimoniul lor până la data îndeplinirii procedurilor prevăzute la art. 117 alin.1.
Iar la art. 117 alin. 1 s-a prevăzut că organizațiile cooperatiste existente la data intrării în vigoare a prezentei legi au obligația să își modifice statutele dacă nu sunt în conformitate cu prevederile prezentei legi și să le înregistreze la oficiul registrului comerțului în termen de 9 luni de la intrarea în vigoare a acesteia.
În temeiul acestui ultim text fosta și-a încetat activitatea iar fosta Cooperativă de Consum Oraș I s-a reorganizat în Societatea Cooperativă de Consum de gr. 1 Oraș
De asemenea, s-a reorganizat și societatea de consum de gr. 1 din fosta cooperativă de consum, nu în termenul de 9 luni respectiv până la data de 03.12.2005 ci la data de 20.02.2006 datorat unor deficiențe de natură organizatorică (întocmire act constitutiv, adunări generale, înmatriculare ORC).
În mod cert proiectul Legii nr. 1/2005 a fost cunoscut. Proiectul a fost supus adoptării încă din anul 2004 și a fost supus judecății Curții Constituționale (unele articole fiind considerate neconstituționale) înainte de promulgare așa cum rezultă din Decizia nr. 13/19.02.2005 publicată în Monitorul Oficial nr. 172/28.02.2005.
Actul denumit Protocol putea fi și antedatat, data de 01.02.2005 nu este certă, nefiind inserat nici un număr de înregistrare din registrul de intrări ieșiri atât la predător cât și la primitor, tocmai pentru a priva societatea noastră de bunurile imobile de care ar fi avut beneficiul.
Astfel printr-un act subtil cu o dată incertă recurenta a fost deposedată de bunuri care aparțin în indivizibilitatea lor foștilor și actualilor membri cooperatori ai fostei și actualei cooperative de consum.
De altfel în mod evident interesele membrilor și cooperativei de consum I sunt identice și coincid în gestionarea și exploatarea economică a unor bunuri imobile și contrare membrilor societății recurente foști și actuali.
Atât în fosta structură cât și în actuala, cele două semnatare ale actului Protocol au interese identice, fiind și în trecut și în prezent în subordonare.
Într-un mod suspicios în actele constitutive ale structurilor actuale ale semnatarelor actului protocol (aflate la dosarul cauzei) nu figurează Punctul de lucru și Cartier.
În condițiile incertitudinii datei certe a actului protocol prin eludarea unor dispoziții ale legii care instituiau obligativitatea transmiterii către anumite persoane juridice a unor bunuri și numai după trecerea unui termen clar prevăzut de 9 luni, consideră conivența frauduloasă, în frauda legii, drept pentru care a solicitat constatarea nulității absolute a actului denumit protocol.
Activitatea cooperației era reglementată anterior Legii nr. 1/2005 prin Legea nr. 109/1996.
Rațiunea pentru care a fost necesară o nouă reglementare a constituit-o aducerea la împrejurările actuale a raporturilor ce trebuie să fie reglementate în materia cooperației pe baza principiilor autonomiei și independenței economice a cooperativelor de consum.
Vechea reglementare avea instituite raporturi de subordonare între federalele de consum și cooperative care nu mai corespundeau actualelor împrejurări economice.
Iad orit eludarea reglementărilor legii noi care era în detrimentul ei.
Recurenta a criticat hotărârea și pentru netemeinicie, susținând că în cauză a fost dovedită frauda la lege.
Instanța a solicitat reclamantei-recurente să precizeze valoarea imobilelor a căror restituire s-a solicitat.
În ședința publică din 20.06.2008 recurenta a precizat această valoare ca fiind de 49.000.000 Rol (4.900 Ron).
Raportat la această valoare și la dispozițiile art. 2821Cod procedură civilă instanța din oficiu a pus în discuția părților admisibilitatea căii de atac formulate.
Recursul este inadmisibil.
Obiectul acțiunii îl constituie anularea înscrisului sub semnătură privată intitulat "Protocol" precum și restituirea bunurilor imobile ce au făcut obiectul acestui act.
Curtea reține că acțiunea în anularea actului are ca scop aducerea în patrimoniul reclamantei a imobilelor evaluate la suma de 4.900 Ron.
Potrivit dispozițiilor art. 2821Cod procedură civilă nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei (100.000 Ron).
Raportat la valoarea obiectului pricinii și la prevederile art. 2821Cod procedură civilă Curtea constată că recurenta nu are deschisă calea de atac a recursului la Curtea de Apel Iași, în cauză fiind deja soluționată calea de atac exercitată împotriva hotărârii instanței de fond, prin decizia civilă nr. 165/05.03.2008 pronunțată de Tribunalul Iași.
În aceste condiții, recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de lege constituie o încălcare a principiului legalități și al celui constituțional al egalității în fața legii și autorităților.
Astfel dacă, potrivit dispozițiilor art. 282 ind. 1 Cod procedură civilă hotărârea primei instanțe este supusă numai căii de atac a recursului, iar în cauză a fost exercitată calea de atac, ce a fost soluționată de tribunal, nu mai poate fi exercitat un nou recurs la Curtea de apel.
Împrejurarea că tribunalul a soluționat cauza în complet compus din doi judecători și nu în complet de trei judecători nu este de natură să confere recurentei dreptul de a exercita o cale de atac neprevăzută de lege.
Față de cele ce preced, în baza art. 312 Cod procedură civilă alin. 1 teza a II-a Cod procedură civilă, se va respinge ca inadmisibil recursul și se va menține decizia recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul formulat de SOCIETATEA DE CONSUM DE GRADUL I împotriva deciziei civile nr. 165 din 5.03.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, decizie pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20 Iunie 2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
-
plecată în concediu
de odihnă,
semnează președintele
instanței
Grefier,
Red. -
Tehnored.
Tribunalul Iași: -,
10.07.2008
2 ex.-
Președinte:Mona Maria PivniceruJudecători:Mona Maria Pivniceru, Cristina Văleanu, Liliana