Obligație de a face. Decizia 273/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA Nr.273
Ședința publică de la 25 februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paula Păun
JUDECĂTOR 2: Tatiana Rădulescu
JUDECĂTOR 3: Paraschiva Belulescu
Grefier: - - - -
*****
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de reclamantul și intervenientul în nume propriu Consiliul Local, împotriva deciziei civile nr.228 din 05 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- și sentinței civile nr.1120 din 19 februarie 2009, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți și și intimatul intervenient în nume propriu comuna - prin primar, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul reclamant, recurentul intervenient în nume propriu Consiliul Local, reprezentat de secretar Enaru G și intimatul intervenient în nume propriu comuna - prin primar, reprezentat de același secretar.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței următoarele:
Avocat, pentru intimații pârâți, a arătat că se opune amânării cauzei, întrucât apărările formulate prin întâmpinare au mai fost învederate și în faza de apel.
Instanța a lăsat dosarul la a doua strigare, pentru observarea întâmpinării.
La a doua strigare a cauzei, secretar Enaru G, pentru recurentul intervenient în nume propriu Consiliul Local și intimatul intervenient în nume propriu comuna - prin primar, a susținut că recursul este declarat și de comuna - prin Primar.
Instanța, a pus în discuție susținerea secretarului Enaru G, cu privire la declararea recursului și de către comuna.
Recurentul reclamant a considerat că recursul a fost declarat atât de intervenientul în nume propriu Consiliul Local, cât și de comuna - prin Primar.
Avocat, pentru intimații pârâți, a apreciat că intervenientul în nume propriu comuna - prin Primar nu a declarat recurs, ci numai intervenientul în nume propriu Consiliul Local.
Instanța, observând cererea de recurs, constată că recursul a fost declarat numai de intervenientul în nume propriu Consiliul Local, nu și de intervenientul în nume propriu comuna - prin Primar, formularea fiind clară, în acest sens. Prin urmare, calitatea de recurenți în dosar o au numai reclamantul și intervenientul în nume propriu Consiliul Local, intervenientul în nume propriu comuna - prin Primar având calitatea de intimat.
Constatând că nu mai sunt formulate alte cereri sau invocate excepții, instanța a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului.
Recurentul reclamant a solicitat admiterea recursului, așa cum a fost formulat, în sensul admiterii apelului și trimiterii cauzei spre rejudecarea acțiunii la Judecătoria Slatina. Față de recursul formulat de recurentul intervenient în nume propriu Consiliul Local, a pus aceleași concluzii, de admitere a recursului.
Secretar Enaru G, pentru recurentul intervenient în nume propriu Consiliul Local, a solicitat admiterea recursului, așa cum a fost formulat, în sensul admiterii apelului și trimiterii cauzei spre rejudecarea acțiunii la Judecătoria Slatina. Față de recursul formulat de recurentul reclamant, a solicitat respingerea recursului.
Avocat, pentru intimații pârâți și, a solicitat respingerea ambelor recursuri și menținerea deciziei civile atacate, ca fiind temeinică și legală.
CURTEA
Asupra recursurilor de față:
Prin sentința civilă nr. 1120/19.02.2009, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr-, s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului în calitate de moștenitor al lui - decedat, invocată de pârâții și și s-a respins acțiunea având ca obiect obligație de a face - ridicare porți și plantații formulată de autorul reclamantului, ca fiind făcută de o persoană ce nu are calitate procesuală activă.
S-a admis excepția lipsei capacității procesuale a intervenientului în interes propriu Consiliul Local și s-a respins cererea de intervenție principală având ca obiect obligație de face - ridicare plantații.
S-a respins ca neîntemeiată, cererea pârâților privind obligarea reclamantului și intervenientului la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond reținut că autorul reclamantului nu s-a pretins proprietarul suprafeței de teren de pe care acesta a solicitat ridicarea plantațiilor, astfel încât acțiunea acestuia continuată de moștenitorul legal este inadmisibilă, cum inadmisibilă este și cererea formulată de intervenientul în interes propriu Consiliul Local, neavând calitate procesuală în prezenta cauză.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel și Consiliul Local, considerând-o netemeinică și nelegală.
În motivele de apel invocate de reclamant acesta critică sentința sub aspectul faptului că greșit instanța de fond a dispus disjungerea cererii formulate de reclamant, întrucât pârâtul ocupă abuziv drumul de acces 760 încă din anul 1993.
A precizat apelantul că, prin sentința civilă nr.7571/1993 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr.7807/1993, a fost obligat să lase în deplină proprietate și liniștită folosință drumul de acces pe care l-a închis fără drept. De asemenea, în dosarul nr- au fost soluționate pretențiile pârâților și, respingându-se acțiunea acestora pentru constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr. 55266/82/96.
În continuarea motivelor de apel amplu detaliate, apelantul a precizat că nu revendică proprietatea drumului de acces, solicitând ca acesta să aibă caracterul de drum public liber, așa cum a fost până în anul 1993 și, ca urmare, soluția instanței privind excepția lipsei calității procesuale active în promovarea acțiunii este neîntemeiată.
În cererea de apel formulată de Consiliul Local, s-a criticat sentința tot sub aspectul modului de rezolvare a excepțiilor invocate, considerând că această entitate are calitate procesuală în prezenta cauză, fiind reprezentanți ai unității administrativ teritoriale, respectiv ai comunei, invocându-se dispozițiile art. 36 al.1 lit. din Legea 215/2001.
A precizat apelanta că are capacitate procesuală activă, întrucât are atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, ca atare poate sta în instanță în numele acesteia.
Prin decizia civilă nr.228 din 5 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, s-a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție formulată de intervenient în nume propriu Comuna.
S-au respins ca nefondate, apelurile declarate de apelantul reclamant, și de apelantul intervenient în nume propriu Consiliul Local împotriva sentinței civile nr. 1120/19.02.2009, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr-.
Au fost obligați apelanții la 500 lei cheltuieli de judecată în apel către intimații pârâți și .
În considerentele deciziei s-a reținut că reclamantul, moștenitor al autorului, a continuat acțiunea promovată de acesta privind ridicarea unor plantații aflate pe o suprafață de teren ce era folosită ca loc de acces de cetățenii comunei, având denumirea de,drum 760".
Instanța de fond a rezolvat petitul pe baza excepției lipsei calității procesuale a reclamantului, constatând corect că acțiunea acestuia nu poate fi primită, atâta timp cât el nu pretinde un drept de proprietate asupra acestei suprafețe de teren, situație impusă de dispozițiile art. 494 și următoarele din codul civil.
Din conținutul sentinței civile nr. 7571/1993 a rezultat că pârâtul a fost obligat să respecte dreptul de proprietate pe o suprafață de teren 3372 mp. drum închis fără drept. S-a stabilit faptul că în localitatea există un drum DS 760 ce a fost închis fără drept de.
Acțiunea în ridicarea plantațiilor aflate pe acest teren este la îndemâna proprietarului, respectiv a comunei și nu a unui locuitor, chiar dacă acesta nu poate folosi calea de acces.
Prin dispozițiile art. 494 din codul civil legiuitorul a dat posibilitatea exercitării unor acțiuni pentru ridicarea construcțiilor și lucrărilor, făcute de oat reia persoană, numai la îndemâna proprietarului terenului, această calitate nefiind îndeplinită de reclamant.
Ca urmare, criticile invocate au fost considerate nefondate, instanța rezolvând corect excepția lipsei calității procesuale active.
În ce privește apelul declarat de intervenientul Consiliul Local, s-a apreciat că instanța de fond a aplicat corespunzător dispozițiile Legii 215/2001 din care rezultă că unitățile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept public cu personalitate juridică, având calitatea de subiect de drept. Această entitate poate sta în instanță, reprezentarea putând fi făcută însă de primar și consiliul local în funcție de atribuțiunile ce revin fiecăruia stabilite expres în legea specială; reprezentarea intereselor comunei în instanță, nu poate fi confundată cu calitatea procesuală ce este dată de legiuitor unității administrativ teritoriale.
Întrucât instanța de fond a rezolvat corect excepția invocată, tribunalul a respins și apelul formulat de Consiliul Local.
La 18.06.2009, comuna reprezentată de primar, a formulat o cerere de intervenție în nume propriu în soluționarea prezentei cauze, cerere ce a fost respinsă ca inadmisibilă, având în vedere dispozițiile art.49 și 50 (2), aceasta putându-se face numai în fața primei instanțe și înainte de închiderea dezbaterilor, iar în apel numai cu învoirea părților, din preambulul prezentei decizii rezultând că intimații nu sunt de acord cu cererea formulată.
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamantul și intervenientul Consiliul local al comunei.
Recurentul reclamant a susținut că a promovat litigiul de față întrucât prin " plantarea" porților metalice la intrarea pe acest drum a fost frustrat de dreptul de a folosi drumul încă din anul 1993, cu toate că el aparține domeniului public al comunei.
Intervenientul Consiliul local al comunei a criticat decizia susținând că are atât capacitate cât și calitate procesuală activă deoarece primarul și secretarul comunei sunt în același timp primarul și secretarul Consiliului local al comunei. A solicitat instanței să stabilească cui aparține drumul aflat în litigiu sau să trimită dosarul la Judecătoria Slatina pentru soluționarea cauzei pe fond.
Pârâții și au formulat întâmpinare solicitând respingerea recursurilor. Intimații au susținut că recurentul reclamant nu justifică interes și nici calitate procesuală activă în promovarea litigiului situație în care în mod corect instanța de fond a respins acțiunea pentru lipsa calității procesuale active, hotărâre ce a fost menținută în calea de atac a apelului.
Recursul declarat de recurentul reclamant este fondat.
Calitatea procesuală, activă respectiv pasivă, constituie una din condițiile cerute pentru a fi parte în procesul civil. Ea presupune, de regulă, existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății (calitatea procesuală activă) și, în același mod, între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic (calitatea procesuală pasivă). Excepția privitoare la lipsa calității procesuale, activă sau pasivă, constituie o excepție de fond, dirimantă și absolută, ce poate fi ridicată în orice stare a pricinii.
Prin cererea de chemare în judecată promovată de s-a solicitat ridicarea porților metalice montate de pârâți la intrarea pe drumul comunal, pe care în mod abuziv l-au ocupat, și scoaterea pomilor și a viței de vie plantate pe acest teren. Reclamantul a învederat, deci, instanței că există o porțiune de teren care are destinația de drum public, teren pe care pârâții l-au închis și au plantat pomi și de vie.
Instanțele au reținut că recurentul reclamant nu are calitate procesuală activă în promovarea cererii. Această excepție a fost greșit rezolvată de către instanțe.
În raport de afectațiunea învederată a terenului este indiscutabil că recurentul reclamant invocă faptul că este titularul unui drept de trecere asupra terenului în litigiu (un drept defolosință, specializat în raport cu afectațiunea concretă a bunului, care trebuie exercitat în conformitate cu dispozițiile legale care reglementează circulația pe drumurile publice). În temeiul acestui drept este indiscutabil că recurentul reclamant are calitate procesuală activă în cauză, urmând ca, în vederea soluționării pe fond a litigiului, să facă dovada susținerilor sale (respectiv a faptului că terenul aparține domeniului public, că are destinația de drumpublicși că îi este afectat dreptul de trecere ca urmare a faptei săvârșite de pârâți).
Este neîntemeiată și excepția lipsei de interes a reclamantului în promovarea acțiunii, invocată de intimați prin întâmpinarea formulată în recurs. Interesul recurentului reclamant este evident în cauză, respectiv acela de a utiliza terenul (despre care susține că a fost blocat de intimați prin montarea porților metalice și plantarea de pomi și de vie) ca și cale de acces.
Întrucât excepția lipsei calității procesuale active a fost greșit considerată întemeiată iar litigiul nu a fost soluționat pe fond, în temeiul art.312 Cod pr.civilă va fi modificată decizia pronunțată în apel și, fiind incidente dispozițiile art.297 Cod pr.civilă, va fi desființată sentința și trimisă cauza la fond pentru rejudecarea acțiunii promovată de reclamant.
Recursul declarat de Consiliul local este nefondat.
Prin cererea de intervenție promovată la fond intervenientul Consiliul local a susținut că terenul de pe care se solicită ridicarea porților și a plantațiilor aparține domeniului public al comunei. Potrivit art. 62 al.1
din Legea nr. 215/2001 "primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoane fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție". Potrivit dispozițiilor Legii nr.215/2001 unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice iarreprezentareaacestora în instanță se face prin primar. Astfel fiind, în litigiul de față calitate procesuală activă mai poate avea unitatea administrativ-teritorială reprezentată prin Primar, nu Consiliul local în nume propriu. În raport de cele expuse excepția lipsei calității procesuale active a fost corect soluționată în raport de recurenta intervenientă Consiliul local al comunei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul, împotriva deciziei civile nr.228 din 05 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- și sentinței civile nr.1120 din 19 februarie 2009, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți și și intimatul intervenient în nume propriu Comuna - prin primar
Modifică decizia în ce privește apelul formulat de reclamantul .
Admite apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.1120 din 19 februarie 2009, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr-.
Desființează sentința în parte și trimite cauza pentru rejudecarea acțiunii la Judecătoria Slatina.
Menține restul dispozițiilor deciziei și sentinței.
Respinge recursul intervenientului în nume propriu Consiliul Local, împotriva deciziei civile nr.228 din 05 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr- și sentinței civile nr.1120 din 19 februarie 2009, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr-.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
Red.jud.
Tehn.2 ex
Gh.
2.03.2010
Președinte:Paula PăunJudecători:Paula Păun, Tatiana Rădulescu, Paraschiva Belulescu
