Obligație de a face. Decizia 275/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
INSTANȚĂ DE RECURS
DECIZIE NR.275
Ședința publică de la 25 februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paula Păun
JUDECĂTOR 2: Tatiana Rădulescu
JUDECĂTOR 3: Paraschiva Belulescu
Grefier - - - -
*****
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 384 din 25 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți SC și Primăria, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurenta reclamantă și consilier juridic -, pentru intimata pârâtă SC, lipsind intimata pârâtă Primăria.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței faptul că recursul a fost declarat în termen, motivat, timbrat (copie a taxei judiciare de timbru). Prin serviciul registratură, recurenta reclamantă a depus precizări, o cerere prin care și-a indicat adresa corectă și note de ședință, anexând un set de înscrisuri, reprezentând cheltuieli de judecată, după care;
Constatându-se că, din eroare, au fost atașate ambele exemplare ale precizărilor depuse de către recurenta reclamantă, s-a dispus dezatașarea unui exemplar, aflat la filele 10-12, care a fost comunicat consilierului juridic, renumerotându-se filele dosarului.
Recurenta reclamantă a procedat la semnarea precizării depusă la dosarul cauzei, aflată la filele 5-7.
Consilier juridic -, pentru intimata pârâtă SC, a depus delegație de reprezentare nr.111 și întâmpinare, un exemplar fiindu-i comunicat recurentei reclamante, care a arătat că nu solicită termen pentru observare.
Interpelată de instanță, recurenta reclamantă a susținut că precizările depuse la filele nr.5-7 din dosar, constituie motive suplimentare de recurs.
Instanța, din oficiu, a pus în discuție excepția tardivitatiimotivelor suplimentare de recurs, intitulateprecizări, în raport de dispozițiile art.303,306 Cod procedură civilă.
Recurenta reclamantă a considerat că aceste motive suplimentare sunt depuse în termen.
Consilier juridic -, pentru intimata pârâtă, a arătat că motivele suplimentare de recurs nu sunt depuse în termenul legal.
Instanța a constatat tardivitatea motivelor suplimentare de recurs, intitulateprecizări,având în vedere data depunerii acestora, - după expirarea termenului de 15 zile de la comunicarea deciziei atacate- si neâncadrarea lor, în cazurile de motive de nelegalitate de ordine publică.
Constatând că nu mai sunt formulate alte cereri sau invocate excepții, instanța a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului de față.
Recurenta reclamantă a solicitat admiterea recursului, așa cum a fost formulat.
Consilier juridic -, pentru intimata pârâtă SC, a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei civile atacate, ca temeinică și legală.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg.-J sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pârâții Energetic A și Primăria Comunei, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să fie obligată pârâta Energetic A, la reconstrucția imobilului din sat J, comuna, județul G, conform documentelor din dosarul cauzei, achitarea față de reclamantă a sumei de 75.600 lei rămasă, obligarea la plata sumei de 2.403,00 lei cu titlul de cheltuielii de judecată din dosarul nr. 7292/C/2006, obligarea la plata daunelor morale, ca urmare a suferințelor familiei pentru bolile provocate și a decesului soțului său, și obligarea pârâtei Primăriei, la plata despăgubirilor pricinuite, ca urmare a neefectuării lucrărilor prin hotărâre judecătorească.
Reclamanta și-a precizat acțiunea, prin care a solicitat obligarea pârâtei Energetic A să suporte cheltuielile de reconstrucție a imobilului situat în sat J, com., județul G, să-i plătească suma de 12.000 RON, reprezentând daune materiale ( mobilier, utilități, lenjerii și alte bunuri distruse din imobil), să-i plătească suma de 10.000 RON, daune produse ca urmare a agresivității asupra membrilor familiei (cheltuieli de spitalizare, de înmormântare), urmare a activității economice efectuată de Energetic fără respectarea legislației în domeniu, obligarea la plata sumei 10.000 RON cu titlul de daune morale produse prin agresivitate emoțională și stres și a efectelor produse ca urmare a degradării ireversibile a nivelului de trai, obligarea la plata sumei de 100 RON pe zi întârziere până la punerea în executare a sentinței,obligarea la plata sumei de 2.782.00 RON reprezentând taxe de timbru, onorarii expertiză, alte cheltuieli,obligarea pârâtei la achitarea către reclamanta, a sumei de 34.782 RON și reconstrucția locuinței din satul -J, com., județul G.
Pârâta SC Energetic a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii în totalitate, arătând că și-a îndeplinit obligația stabilită prin sentința civilă nr.6681 din 02.12.2006 pronunțată în dosarul nr.7292/C/2006, achitând reclamantei suma de 9500 lei, iar, potrivit sentinței, toate părțile din litigiu aveau de îndeplinit anumite obligații.
Prin sentința civilă nr.2176 din data de 25.03.2009 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosarul nr-, a fost respinsă acțiunea cu precizarea ulterioară, formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții SC Energetic și Primăria.
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că reclamanta a solicitat să se reconstruiască imobilul situat în sat J, com., județul G, să-i plătească suma de 12.000 RON reprezentând daune materiale (mobilier, utilități, lenjerii și alte bunuri distruse din imobil), să-i plătească suma de 10.000 RON daune produse ca urmare a agresivității asupra membrilor familiei (cheltuieli de spitalizare, de înmormântare) urmare a activității economice efectuată de Energetic fără respectarea legislației în domeniu, obligarea la plata sumei 10.000 RON cu titlul de daune morale produse prin agresivitate emoțională și stres și a efectelor produse ca urmare a degradării ireversibile a nivelului de trai, obligarea la plata sumei de 100 RON pe zi întârziere până la punerea în executare a sentinței, obligarea la plata sumei de 2.782 RON reprezentând taxe de timbru, onorarii expertiză, alte cheltuieli,obligarea pârâtei la achitarea către reclamant a sumei de 34.782 RON și reconstrucția locuinței din satul -J, com., județul G.
Instanța a reținut atitudinea oscilantă a reclamantei, în ceea ce privește locuirea efectivă în acest imobil; astfel, reclamanta a precizat că în imobil locuiesc 5 persoane, apoi a arătat că din 2005 au mai stat doi ani, după care s-au mutat în și că, la scurt timp, soțul său a decedat.
A mai reținut instanța că degradarea imobilului construit de soțul reclamantei, la cererea sa, a început odată cu inundațiile din 2005, pentru care a primit suma de - lei ROL, tocmai pentru reabilitarea construcției avariate, iar prin titlul executoriu s-a reținut culpă comună în proporție egală, atât din partea soțului reclamantei cât și din partea CE, la degradarea imobilului, ca urmare a lipsei jgheaburilor și elor la construcțiile proprii.
Că, potrivit raportului de expertiză în construcții, efectuat de expert tehnic, s-a constatat că imobilul din litigiu este degradat, că nu există lucrări de reparații la imobil, deși reclamanta primise bani atât de la Primărie, în 2005, cât și de la Complex, în octombrie 2007, că pârâta CE a realizat jgheaburi și e la clădirea proprie, însă nu a edificat canalul colector, reținând expertul că există un colector la construcția ui. Același expert a reținut că Primăria nu a realizat șanțurile stradale corespunzător, ci doar în fața imobilului reclamantei.
Având în vedere concluziile expertizei, coroborate cu titlul executoriu, instanța a apreciat că ambele pârâte au realizat lucrările așa cum s-a dispus prin c nr. 6681/2006, doar schimbând soluția tehnică referitoare la canalul colector, construind un colector, întrucât a ținut cont de faptul că zona este mlăștinoasa, iar apa să fie condusă prin spatele benzilor transportoare, pentru a nu mai ajunge la terenul reclamantei; faptul că imobilul este construit pe pânză freatică cu nivel ridicat, nu este culpa ui energetic, întrucât soțul reclamantei, prin cerere, a solicitat atribuirea terenului pentru construcție casă, iar construcția casei i s-a realizat conform proiectului depus de acesta.
Că, deși reclamanta a precizat că cei 7500 lei primiți de la Complex i-a folosit pentru a mări temelia casei cu 25- 30 cm, acest lucru nu era posibil la data de 14.06.2007, întrucât a plătit acești bani abia în 26.10.2007 și că reclamanta și soțul său s-au mutat din acest imobil încă din anul 2005, după producerea inundațiilor care au afectat imobilul, aspect pe care instanța de judecată, când a soluționat litigiu în anul 2006, nu le-a avut în vedere, actele de despăgubire întocmite de Primărie în iunie 2005, nefiind depuse la dosarul 7291C/2006.
Cu privire la capătul doi de cerere, privind acordarea sumei de 12 000 lei drept daune materiale reprezentând degradarea mobilei, lenjeriei și a altor bunuri distruse, instanța a reținut, din interogatoriul reclamantei, că în momentul în care au avut loc inundații, apa a pătruns în imobil peste un metru, fiind afectate mobila, hainele și alte bunuri existe în imobil, iar degradarea acestor bunuri nu poate fi pusă în sarcina pârâtelor, acestea neavând nici o culpă, iar reclamanta fiind despăgubită de către stat, pentru pagubele pricinuite de inundații.
Cu privire la capetele 3 și 4 de cerere, privind acordarea sumei de 10 000 lei drept daune pentru cheltuieli de spitalizare, înmormântare și 10.000 lei daune morale pentru agresivitate emoțională și stres datorat poluării în zonă de către Complex, instanța le- respins, întrucât, potrivit raportului de expertiză de mediu, efectuat de expert tehnic G, a rezultat că imobilul reclamantei este într-un proces degradativ continuu, sub agresiunea nivelului hidrostatic a apelor freatice, precizând că releele ui au fost construite înainte de 1989, când nu se ținea cont de locuitorii din zonă.
Instanța a reținut că autoritățile statului nu au impus ui condiții suplimentare de funcționare, apte să evite producerea unor prejudicii mediului și sănătății umane, considerând că acest Complex își respectă planul de măsuri în funcție de riscurile pe care activitatea minieră le presupune, respectând totodată, măsurile necesare pentru a asigura protejarea drepturilor la un mediu sănătos și protejat, iar, pe de altă parte, nici reclamanta nu a contestat autorizația de mediu, nu a intervenit în procesul decizional, deși avea cunoștință de emiterea autorizației, și nici nu a solicitat instanței obligarea ui la luarea măsurilor adecvate de natură a asigura protecția efectivă a cetățenilor, a căror viață riscă să fie afectată de pericolele inerente domeniului în cauză.
Reclamanta, în fapt, nici nu mai locuiește în imobilul din litigiu, astfel încât agresiunea psihică nu mai poate interveni, instanța de judecată acordând daune morale în cuantum de 1000 lei, daune cuantificate până la mutarea familiei din imobil, conform titlului executoriu.
Instanța, prin sentința civilă nr.6681/2006, a dat eficiență art.276 cpc compensând cheltuielile de judecată, acordându-le proporțional cu acțiunea admisă, fiind obligat la 1000 lei și Primăria la 100 lei, iar în apel reclamanta a suportat cheltuieli de judecată în cuantum de 270,3 lei, ce nu au fost acordate prin decizia pronunțată și în recurs; reclamanta plătește 269,5 lei cheltuieli de judecată, însă prin decizia 821/14.06.2007 s-a admis recursul declarat de Complex, s-a modificat decizia Tribunalului Gorj din apel, s-a menținut hotărârea instanței de fond și s-a respins recursul reclamantei.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul că în mod greșit instanța a respins acțiunea, întrucât din procesul verbal de executare silită încheiat la data de 01.04.2008 de BEJ, rezultă că pârâtele nu și-au îndeplinit obligațiile stabilite prin hotărâre, fapt confirmat și de către nota de constatare întocmită de către reprezentanții autorității de sănătate publică în data de 19.08.2009.
Că, de la data construirii imobilului și până în anul 2005, dată la care pârâta SC Energetic SA a construit acoperirea și împrejmuirea releelor și a benzilor, nu au existat infiltrări de apă și nu datorită inundațiilor din anul 2005 s-a produs degradarea imobilului, la acea dată pânza freatică fiind deja afectată datorită pârâtei.
Totodată s-a criticat sentința și în sensul că instanța a reținut greșit că suma primită de la Guvern reprezenta avarierea construcției, ci, dimpotrivă, a reprezentat degradarea bunurilor, iar instanța a interpretat greșit raportul de expertiză întocmit de expert, din care rezultă clar că cei 7500 lei primiți de la SC Energetic SA, i-a folosit pentru a mări temelia casei cu 25- 30 cm.
În dezvoltarea motivelor s-a mai susținut că instanța de fond a respins în mod nejustificat încuviințarea probei testimoniale și efectuarea unei cercetări locale și, potrivit art.8 din CEDO, statul are obligația să ia toate măsurile pentru protejarea drepturilor la mediul sănătos, de a se dota cu un cadru legislativ și administrativ a preveni în mod eficient atingerii aduse mediului înconjurător și sănătății oamenilor.
S-a depus la dosarul cauzei, de către apelanta reclamantă, o precizare la motivele de apel, dovada taxei de timbru și un set de 5 fotografii.
Intimata pârâtă SC Energetic SA a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea soluției instanței, ca legală și temeinică, arătând că au achitat sume de bani în cuantumul dispus de către instanță, pentru ca reclamanta să-și repare în regie proprie imobilul.
Prin decizia civilă nr.384 din 25 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta reclamantă, împotriva sentinței civile nr. 2176 din data de 25.03.2009 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosarul nr-.
Tribunalul, analizând motivele de apel invocate de apelanta reclamantă, în raport de probele administrate, a constatat că apelul este nefondat, cu următoarea motivare:
Prin acțiunea formulată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei SC Energetic SA la reconstrucția imobilului din satul J comuna, achitarea față de reclamantă a sumei de 75.600 lei, obligarea la plata sumei de 2403 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în dosarul nr.7292/C/2006, obligarea la plata daunelor morale, ca urmare a suferințelor familiei pentru bolile provocate și a decesului soțului său și obligarea pârâtei la despăgubiri pricinuite ca urmare a neefectuării lucrărilor prin hotărâre judecătorească.
Din analiza considerentelor sentinței și în raport de probele administrate, tribunalul a constatat că instanța de fond a analizat toate capetele de cerere, motivându-le în drept și în fapt, reținând în mod corect că autoritățile statului nu au impus ui condiții suplimentare de funcționare, acte să evite producerea unor prejudicii mediului și sănătății umane, considerând că își respectă planul de măsuri în funcție de riscurile pe care activitatea minieră le presupune, respectând în același timp și măsurile necesare pentru a se asigura protejarea drepturilor la un mediu sănătos.
Din considerentele sentinței civile nr.6681 din 01.11.2006 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosarul nr.7291 C/2006, rămasă definitivă și irevocabilă, rezultă că reclamantul, respectiv, fostul soț al reclamantei, a avut culpă în proporție egală cu energetic, la degradarea imobilului.
Astfel, în mod corect instanța a reținut că, potrivit raportului de expertiză în construcții întocmit de expert tehnic, s-a constatat că imobilul din litigiu este degradat și nu există lucrări de reparații la acest imobil, cu toate că reclamanta primise bani atât de la Primărie cât și de la Complex și, având în vedere concluziile expertizei coroborate cu titlu executoriu, s-a apreciat că ambele pârâte au realizat lucrările așa cum s-a dispus prin sentința civilă nr.6681/2006, pârâta SC Energetic SA schimbând doar soluția tehnică referitoare la canalul colector, construind un colector, având în vedere că zona este mlăștinoasă.
Din actele depuse la dosarul cauzei, a rezultat că imobilul este construit pe pânză freatică cu nivel ridicat, însă nu este culpa pârâtei SC Energetic SA, întrucât soțul reclamantei a solicitat atribuirea terenului pentru construcție casă, iar construcția a fost realizată conform proiectului.
Mai mult, deși reclamanta a precizat că banii primiți de la Complex i-a folosit pentru a mări temelia casei, însă, așa cum a reținut instanța, acest lucru nu era posibil la data de 14.06.2007, întrucât banii au fost achitați de pârâtă la 26.10.2007, iar degradarea imobilului, construit de soțul reclamantei, în mod vizibil a început odată cu inundațiile din 2005, reținându-se, prin titlul executoriu amintit, culpa comună în proporție egală, atât a soțului reclamantei cât și a pârâtei Energetic, la degradarea imobilului, ca urmare a lipsei jgheaburilor și elor, la construcțiile proprii.
Ca o concluzie, din probele administrate în cauză, rezultă că degradarea imobilului reclamantei, se datorează în principal amplasării acestuia pe un teren cu o pânză freatică cu nivel ridicat, lipsei jgheaburilor și elor, precum și a neefectuării reparațiilor la timp, pentru care reclamanta a primit bani de la cele două parate, așa cum rezultă din înscrisurile depuse, astfel, în mod corect, instanța a respins acțiunea, având în vedere că instituțiile statului, care se ocupă de monitorizarea indicatorilor de calitate ai aerului și a nivelului de zgomot al și de verificare a respectării planului național de reducere a emisiilor și a legislației în vigoare, răspund, prin înscrisurile oficiale depuse, că activitatea se desfășoară în condiții legale.
Astfel, instanța de fond a analizat toate înscrisurile depuse, a avut în vedere concluziile rapoartelor de expertize întocmite în cauză, susținerile și apărările părților, interpretând în mod legal probele administrate, în raport de obiectul cauzei, temeiul juridic invocat, pronunțând o sentință legală și temeinică, motivată în drept și în fapt, motiv pentru care apelul nu este fondat.
Împotriva deciziei pronunțată de instanța de apel, a declarat recurs reclamanta, invocând, în motivarea în termen a recursului, prev.art.304 pct.7, 8 și 9 pr.civ.
În fapt s-a motivat, în esență, că decizia recurată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, motivația fiind cuprinsă numai în două paragrafe și fără nici o argumentare în fapt și în drept.
De asemenea, s-a reținut în mod greșit că reclamanta a făcut o precizare, deci reclamanta nu a dat nici o declarație pe care să o fi semnat și prin care să fi solicitat obligarea intimatei SC Energetic SA, să suporte cheltuielile de reconstrucție a imobilului situat în com. sat -J, jud.G, aceasta fiind de natură să schimbe natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al actului juridic dedus judecății, și anume obligația de a face, respectiv reconstrucția imobilului pe un alt amplasament.
S-a motivat, de asemenea, că Tribunalul a dat o hotărâre criticabilă și sub aspectul art.304 pct.9 pr.civ. dat fiind că nu au fost corect aplicate dispozițiile legale.
De menționat că la data de 14 ianuarie 2010, recurenta a formulat în scris "Precizări", calificate ca și motive de recurs suplimentare, depuse peste termenul legal de motivare a recursului-la o luna dupa comunicarea deciziei atacate- față de care instanța s-a pronunțat, în raport de prev.art.303, 306 pr.civ. ca fiind tardiv formulate, astfel încât, nefiind de ordine publică, nu sunt supuse examinării.
Recurenta reclamantă a depus la dosar și notă privind cheltuielile de judecată și acte justificative în acest sens, iar intimata SC Energetic, întâmpinare, arătând că nu există motive de nelegalitate a hotărârilor atacate și solicitând respingerea recursului, ca nefondat.
Recursul se va respinge, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.295 alin.1, pr.civ. instanța de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, și numai motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu; potrivit art.261 alin.1 pct.5 din același Cod, hotărârea trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au formulat convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
Coroborând textele de lege menționate, rezultă că, în speță, Tribunalul trebuia să răspundă tuturor criticilor aduse sentinței atacate, de către apelantă, motivând în fapt și în drept soluția adoptată.
Or, examinând decizia recurată, comparativ cu motivele de apel, se constată că Tribunalul a examinat și s-a pronunțat asupra tuturor criticilor de nelegalitate și netemeinice aduse sentinței, decizia atacată fiind motivată în fapt și în drept, așa încât, din acest punct de vedere, recursul nu este fondat.
În ceea ce privește cea de a doua critică formulată de recurentă, cu referire la motivul de nelegalitate prev.de art.304 pct.8 pr.civ. Curtea constată că în cauză nu există o interpretare greșită a vreunui act juridic dedus judecății, o schimbare a naturii ori înțelesului lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, cum dispune textul citat, așa încât, și sub acest aspect, recursul nu este fondat.
Observând cererea de chemare în judecată (4 dosar fond) și precizarea de acțiune (22 dosar fond), se constată că reclamanta a solicitat, între altele, obligarea pârâtei SC Energetic SA, la reconstrucția imobilului din sat J, com. jud. G (prin acțiunea introductivă) și obligarea pârâtei SC Energetic SA să suporte cheltuielile de reconstrucție a imobilului situat în satul -J, com. jud.G (prin precizarea de acțiune depusă la dosar la 20 iunie 2008, ca urmare a dispoziției instanței, in ședința din 16 iunie 2008).
Precizarea de acțiune poartă semnătura și nu a fost contestată la instanța de fond sau în apel. Dimpotrivă, prin motivele de apel, reclamanta a
solicitat admiterea apelului, iar, pe fond, admiterea acțiunii așa cum a fost precizată; numai prin concluziile scrise depuse în apel, se susține că nu mai sunt posibile reparații, ci numai construirea unui alt imobil, pe un alt amplasament, însă, prin concluziile orale, avocatul apelantei reclamante a solicitat admiterea apelului conform motivelor scrise.
Instanța de fond a examinat și s-a pronunțat în limitele investirii prin precizarea de acțiune, conform art.129 alin.final, pr.civ. iar instanța de apel, în limitele cererii de apel, conform art.295 alin.1 pr.civ. așa încât, și criticile formulate sub acest aspect, sunt neîntemeiate.
Cu referire la motivul de nelegalitate prev.de art.304 pct.9 pr.civ. Curtea constată că recurenta reclamantă nu a expus motivele de fapt și normele de drept material sau procesual, încălcate, prin pronunțarea hotărârilor atacate.
Examinând însă hotărârile atacate, se constată că, în raport de situația de fapt stabilită de instanțele de fond - și care nu mai poate face obiectul examinării în recurs, întrucât vizează, eventual, netemeinicia hotărârilor, și nu nelegalitatea, cum impune art.304 pr.civ. pentru promovarea recursului - s-a reținut în mod corect că în cauză nu sunt întrunite cerințele art.998, 999, 1073 și urm. civ. pentru admiterea acțiunii, astfel încât, și sub acest aspect, recursul nu este fondat.
Față de considerentele expuse, în baza art.312 pr.civ. recursul urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 384 din 25 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți SC și Primăria, judetul
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
Red.jud.-;04.03.2010
Tehn.MC/2 ex.
Președinte:Paula PăunJudecători:Paula Păun, Tatiana Rădulescu, Paraschiva Belulescu
