Obligație de a face. Decizia 2878/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2878/R/2009
Ședința publică din 14 decembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Laura Dima
JUDECĂTORI: Laura Dima, Sergiu Diaconescu Cristina Mănăstireanu
: - -
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1187 din 7 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj pronunțată în dosar civil nr-, privind și pe pârâta intimată ÎNTREPRINDEREA LUCRĂRI HIDROTEHNICE SPECIALE B-ȘANTIERUL SUPERIOR și CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reclamantul recurent personal, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este scutit de taxă judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care în temeiul art. 245 pct. 1 Cod procedură civilă se dispune repunerea cauzei pe rol la cererea recurentului.
Reclamantul recurent depune la dosar un răspuns de la Arhivele Naționale și arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului pentru motivele invocate prin concluziile scrise pe care le depune la dosar.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1187 din 07.05.2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, s-a respins acțiunea formulată și precizată de către reclamantul în contradictoriu cu pârâta Întreprinderea de Lucrări Hidrotehnice Speciale jud.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că în conformitate cu prevederile art. 40 alin.l lit. din Codul Muncii angajatorul este obligat să acorde la cerere salariatului sau fostului salariat documente din care să rezulte perioada lucrată, drepturile salariale stabilite și încasate, precum si orice alte date care nu rezultă din înscrierile efectuate în carnetul de muncă.
Conform reglementărilor în materie, calculul și plata contribuției de asigurări sociale datorate de asigurați prevăzuți la art.5 alin. l, pct. I, II și V din Legea nr. 19/2000 republicată, și de către angajatorii acestora, se face lunar de către aceștia din urmă.
Întrucât reclamantul a chemat în judecată fosta Întreprindere de Lucrări Hidrotehnice, instanța a făcut o adresă către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, care i-a comunicat că nu deține date cu privire la această pârâtă (15).
Deoarece pârâtul a depus o adeverință eliberată de către D, s-a efectuat o adresă către aceasta pentru a se comunica dacă a preluat sau nu arhiva fostei Întreprinderi de Lucrări Hidrotehnice Speciale B - Șantierul Superior și din răspunsul primit a rezultat că unitatea amintită nu figurează ca asociat persoană juridică în nicio firmă înregistrată în județul H (33).
Având în vedere cele arătate mai sus s-a dispus efectuarea unei adrese către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Hunedoara pentru a-i comunica dacă deține sau nu date în legătură cu succesoarea in drepturi a fostei unități Întreprinderea de Lucrări Hidortehnice Speciale B, Superior.
Același răspuns a fost comunicat instanței si de către Ministrul Mediului si Dezvoltării Durabile - Direcția Administrativi care a arătat că nu a preluat si nu deține arhiva fostului Comitet de Stat al Apelor de care se pare că ar fi aparținut fosta unitate unde reclamantul și-a desfășurat activitatea (35).
In această situație, instanța având în vedere că reclamantul nu a fost în măsură să indice succesoarea in drepturi a pârâtei, de altfel acest lucru nu l-a putut face nici instanța în pofida numeroaselor demersuri făcute, a respinsă acțiunea reclamantului în temeiul art.283 si urm. din Codul Muncii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței atacate și admiterea cererii ca fiind temeinică și legală.
În motivarea recursului reclamantul a arătat că instanța nu a analizat aprofundat, mulțumindu-se a-i respinge cererea pe considerentul că aceasta nu a primit confirmarea existenței întreprinderii menționate de reclamant, deși au trecut de atunci 40 de ani, iar arhivele fostelor șantiere de pe cuprinsul țării au fost lichidate. S-a învederat că actele prezentate nu au fost luate în considerare, astfel a fost privat de un drept ce i se cuvenea legal.
Reclamantul a mai arătat că nu a mai depus și alte dovezi de la eventualele șantiere ce ar deține arhiva fostei lui unități, dat fiind că soția sa este paralizată pe scaun cu rotileși este în permanent obligat să stea să o îngrijească, fapt ce dovedește cu certificatul de handicap nr.667/ 25.02.2002/Gr.
Examinând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de Apel apreciază că recursul este nefondat, urmând să îl respingă pentru următoarele considerente:
Conform art. 4 din HG 104/1991 rivind p. organizarea unor întreprinderi de construcții din subordinea Ministerului Mediului ca societăți comerciale pe acțiuni, pe data înființării societăților comerciale pe acțiuni menționate în anexa la hotărâre pentru lucrări hidrotehnice B (fosta Întreprindere de Lucrări Hidrotehnice Speciale ) și-a încetat activitatea. Fiind desființată, societatea nu mai are capacitate de folosință în sens material conform art. 5 alin. (2) din Decretul 31/1954 și, drept urmare, nu are nici capacitate procesuală de folosință, neavând aptitudinea de a avea drepturi și de a-și asuma obligații pe plan procesual.
Chiar dacă instanța de fond ar fi identificat cine este deținătorul legal al arhivei societății la care a desfășurat activitatea reclamantul, acțiunea nu putea fi judecată în contradictoriu cu societatea desființată, calitate de pârât trebuind să aibă persoana juridică care deține în mod legal arhiva societății.
Deși tribunalul nu a soluționat cauza prin admiterea excepției lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei, în considerentele hotărârii s-a reținut că s-a respins acțiunea pentru că reclamantul nu a indicat care este succesoarea în drepturi a pârâtei, ceea ce înseamnă implicit că s-a avut în vedere că pârâta nu are capacitate procesuală de folosință.
Având în vedere aceste considerente și reținând că nu se poate agrava situația recurentului în propriul recurs conform art. 316 raportat la art. 296 Cod procedură civilă (acțiunea fiind respinsă pe fond de către Tribunal) Curtea apreciază că recursul declarat în cauză este neîntemeiat, urmând ca în temeiul art. 3041și 312 alin. (1) Cod procedură civilă să îl respingă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1187 din 07.05.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 14 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Laura Dima, Sergiu Diaconescu Cristina Mănăstireanu
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./Dact./4 ex./14.01.2010
Jud.fond: și
Președinte:Laura DimaJudecători:Laura Dima, Sergiu Diaconescu Cristina Mănăstireanu
