Obligație de a face. Decizia 291/2009. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 291/ Dosar nr-

Ședința publică din 16 martie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță judecător

JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu

JUDECĂTOR 3: Maria Carmen

Grefier

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanțiiși,împotriva deciziei civile nr. 340 din 25 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 9 martie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 16 martie 2009.

CURTEA:

Asupra recursului de față:

Constată că prin decizia civilă nr. 340/2005 a Tribunalului Brașov, a fost respins apelul declarat de apelanții și, împotriva sentinței civile nr. 5612/2008 a Judecătoriei Brașov.

Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:

Apelanții nu sunt decât aparent proprietarii terenului pe care se află construcția din litigiu, astfel după cum rezultă cu claritate din Decr. nr.434/1971 al Consiliului de Stat al ROMANIA prin care a fost expropriat fostul proprietar tabular al acestui imobil, numitul, dreptul intrând astfel în patrimoniul Statului R (iar nu a intimatei-parate).

Acest teren în suprafață de 60 mp se reține că a fost identificat la momentul aplicării acestui act normativ întrucât în cuprinsul său se menționează expres că terenurile expropriate au fost identificate potrivit planului de situație nr.11, ce constituie o anexă a sa ca și tabelul anexă nr.10 ce cuprinde datele de identificare ale proprietarilor expropriați, tabel în care figurează la poz.5/109 numitul.

Nedepunerea la dosar a anexei nr.11 după 35 de ani de la întocmirea sa, într-un proces în care nu este parte emitentul și totodată beneficiarul decretului de expropriere și anume Statul R, nu dovedește în sine că terenul expropriat nu a fost identificat la data aplicării decretului menționat.

Dreptul de proprietate asupra restului terenului de la aceeași adresă administrativă respectiv Mun. B- a fost transmis prin moștenire către moștenitorul fostului proprietar tabular, numit, de la care a fost dobândit de către după care, în fine, a trecut în patrimoniul apelanților.

Aceștia nu au putut dobândi însă un drept de proprietate mai extins decât au avut autorii lor anterior menționați și anume nu au dobândit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 60 mp de teren ce a fost expropriată anume în scopul deservirii blocurilor de locuințe ce s-au construit în zonă.

Sub acest aspect este de subliniat că potrivit prevederilor art.26 din Decr.-lege nr.115/1938 Statul Rad obândit prin expropriere dreptul de proprietate asupra terenului din litigiu fără intabulare în cartea funciară.

Verificarea în speță a îndeplinirii condiției acordării despăgubirilor pentru această expropriere, a legalității măsurii ori a oportunității sale actuale și a scopului pentru care s-a luat. excede obiectului cererii de chemare în judecată.

Față de această împrejurare calificarea transformatorului din litigiu ca fiind un bun mobil sau imobil prin destinație precum și analizarea celorlalte motive de apel este irelevantă.

Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurenții și, criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor de recurs sentința este criticată pentru faptul că interpretarea dată de instanțe, art. 26 din legea 115/1938 referitoare la unificarea dispozițiilor privitoare la cartea funciară este una greșită. Excepțiile prevăzute de acest text de lege se referă în principal la caracterul constitutiv de drepturi al înscrierilor de carte funciară, el însă nu anulează obligativitatea întabulării pentru opozabilitate față de terți. Acest text de lege, nu poate fi privit izolat de restul prevederilor din întregul act normativ și potrivit dispozițiilor finale titularul nu va putea însă dispune de ele, decât dacă s-a făcut înscrierea.

Se mai arată că potrivit dispozițiilor art. 32 din decretul-lege 115/1938, dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real în folosul unei persoane, se prezumă că dreptul exista în folosul ei. Dacă un drept s-a radiat din cartea funciară, se prezumă că acel drept nu există.

Ori în speța de față, dreptul de proprietate al persoanei care era proprietar tabular la data emiterii decretului de naționalizare, nu a fost niciodată retras și nici radiat din cartea funciară. Acel lucru înseamnă că, dobânditorii ulteriori, prin acte juridice valide, au dobândit succesiv dreptul de proprietate asupra imobilului în cauză, prin efectul prezumției legale, asupra întregii suprafețe de teren înscrise în cartea funciară, deci inclusiv asupra celor 60 de mp menționați în actul de expropriere, dar neradiați din

În continuarea motivelor de recurs se arată că taxele și impozitele aferente proprietății au fost percepute și plătite întotdeauna pentru suprafața de 876,98. ceea ce înseamnă că și din punct de vedere fiscal în permanență s-a recunoscut dreptul de proprietate al reclamanților asupra întregului teren.

La dosar s-a depus întâmpinare de către intimata SC " Distribuție Transilvania Sud" arătând că recursul nu este întemeiat și în consecință trebuie respins și decizia Tribunalului Brașov, să fie menținută ca legală și temeinică.

Se arată că în baza dispozițiilor legii energiei electrice nr. 318/2003, s-a invocat excepția de neconstituționalitate a art.16 alin.4 și 37 alin 4, sens în care Curtea Constituțională a pronunțat mai multe decizii, stabilind că dispozițiile acestei legi sunt constituționale, iar terenurile pe care se situează rețelele electrice de distribuție existente la intrarea în vigoare a acestei legi, sunt și rămân în proprietatea publică a statului.

Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins în temeiul dispozițiilor art. 312 raportat la dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, pentru următoarele considerente:

Recursul este nefondat, criticile invocate sunt neîntemeiate iar sentința pronunțată în apel este legală și temeinică, reținându-se în mod corect starea de fapt și procedând la aplicarea judicioasă a textelor de lege incidente în cauză.

Terenul asupra căruia s-a instalat transformatorul electric în discuție, a aparținut, proprietarului tabular, și a intrat în proprietatea Statului Român ca efect al exproprierii, prin decretul Consiliului de Stat nr. 434/1971. Potrivit dispozițiilor art. 26 din decretul - lege 115/1938, statul a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu, fără a fi necesară operațiunea de înscriere în cartea funciară a acestei exproprieri, prin derogare de la principiul potrivit căruia, întabularea are caracter constitutiv de drepturi. Prin apariția legii 318/2003, a energiei electrice, lege ale cărei dispoziții, au făcut obiectul numeroaselor sesizări la Curtea Constituțională, statul și-a consolidat dreptul de proprietate asupra terenurilor pe care sunt amplasate diferite instalații energetice, inclusiv asupra terenului în litigiu. Succesiunea ulterioară a dreptului de proprietate către alți proprietari tabulari, în speță reclamanții de față, s-a realizat fără porțiunea de teren ce face obiectul prezentului litigiu, tocmai prin efectul exproprierii. De altfel, măsura exproprierii nu a fost contestată de nimeni.

Prin urmare, orice altă interpretare dată dispozițiilor decretului - lege 115/1938, este neavenită, și nu poate înfrânge dispozițiile legale, exprese, mai sus menționate.

Față de aceste considerente, criticile din recurs nu sunt fondate și în consecință vor fi respinse, în baza dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă raportat la dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE:

Respinge recursul declarat de recurenții și, împotriva deciziei civile nr. 340/2008 a Tribunalului Brașov.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 16.03.2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

Red./19.03.2009

Tehnoredact./20.03.2009/ 2 ex.

Jud. apel,

Jud. fond

Președinte:Cristina Ștefăniță
Judecători:Cristina Ștefăniță, Nicoleta Grigorescu, Maria Carmen

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 291/2009. Curtea de Apel Brasov