Obligație de a face. Decizia 315/2010. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

SecțiaLitigii de muncă și

asigurări sociale

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 315

Ședința publică din data de 24 februarie 2010

PREȘEDINTE: Carmen Pârvulescu Dr. - -

JUDECĂTOR 2: Ioan Jivan

JUDECĂTOR 3: Vasilica Sandovici

Grefier: - -

Pe rol se află judecarea recursului declarat de către reclamanta-recurentă împotriva sentinței civile nr. 2354/25.11.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta-intimată Primăria prin Primar, având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reclamanta-recurentă personal, lipsă fiind pârâta-intimată.

Procedura de citare este îndeplinită legal.

Recursul este scutit de taxă de timbru.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care se constată că prin registratura instanței, la data de 22 februarie 2010, intimata a depus concluzii scrise.

Instanța procedează la comunicarea exemplarului doi al concluziilor scrise cu reclamanta-recurentă.

Constatând că prin concluziile scrise s-a invocat excepția nulității recursului și examinând această excepție, dispune respingerea ei în raport de dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă și de faptul că recursul este motivat.

Din oficiu, instanța, invocă excepția nulității dispoziției nr. 159/19.02.2009 de sancționare a reclamantei prin raportare la dispozițiile art. 268 alin. 2 lit. a, b și c din Codul muncii și nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbaterea în fond a recursului.

Reclamanta-recurentă solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea sentinței în sensul admiterii contestației și anularea deciziei de concediere pentru motivele expuse în cererea de recurs, constatarea nulității deciziei de sancționare pentru lipsa mențiunilor, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului civil de față, constată:

Prin sentința civilă nr. 2354/25.11.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- a fost respinsă contestația formulată de contestatoarea împotriva Dispoziției nr. 159/19.02.2009 emisă de Primarul orașului și prin care aceasta a fost sancționată disciplinar, tribunalul reținând:

Prin dispoziția nr. 159/19.02.2009 petiționara a fost sancționată disciplinar cu avertisment scris, pentru neîndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor de serviciu, în perioada cât l-a înlocuit pe secretarul primăriei, în perioada 18.08.2008 - 15.09.2008, mai exact, că nu solicitat publicarea anunțului referitor la licitație în două ziare de circulație, deși a vizat din punct de vedere juridic toate documentele premergătoare efectuării licitației.

Că este așa, rezultă cu îndestulătoare evidență din actele și lucrările dosarului, coroborate cu chiar spusele reclamantei, care a invocat acest viciu de procedură la licitația organizată în data de 24 septembrie 2009, cu toate că, în calitatea sa de consilier juridic, dat fiind că îl înlocuia și pe secretarul orașului, avea a sesiza această neregularitate anterior organizării licitației și a lua măsuri pentru acoperirea ei. Cu atât mai mult cu cât, potrivit propriei recunoașteri, a contrasemnat caietele de sarcini și anunțurile publicitare și, ca atare, avea cunoștință de neregulile pe care le-a sesizat ulterior, comisiei de licitație.

Neprocedând astfel, petiționara a manifestat o totală rea-credință, invocând acest viciu de procedură - de care avea cunoștință anterior, de vreme ce a semnat documentele ce țineau de organizarea licitației - la data stabilită pentru licitație, cu intenția, probabil, de a contesta rezultatul, în cazul în care nu i-ar fi fost favorabil (așa cum s-a întâmplat cu licitația anterioară).

Așa stând lucrurile, instanța apreciază că sancțiunea aplicată petiționarei, în raport de faptele sale este legală și temeinică, și pe cale de consecință, a fost menținută.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal reclamanta, solicitând modificarea ei în sensul admiterii contestației și anularea deciziei de concediere.

În motivarea recursului a susținut că în mod netemeinic a fost respinsă contestația întrucât nu și-a încălcat obligațiile de serviciu și nu a comis nici o abatere disciplinară.

A susținut că și-a îndeplinit toate obligațiile în legătură cu licitația iar de efectuarea lucrărilor premergătoare nu s-a ocupat personal ci un alt serviciu din cadrul Primăriei, iar anularea licitației din luna iulie 2008 s-a făcut în mod corect.

A mai invocat că participarea la licitația din 24.09.2009 nu a avut legătură cu sarcinile sale de serviciu.

Pârâtul intimat Primarul orașului a depus concluzii scrise, solicitând respingerea recursului.

A mai invocat nulitatea recursului care nu ar fi motivat și că sunt incidente dispozițiile art. 306 Cod procedură civilă.

Examinând cauza în raport de motivele de recurs, de susținerile părților și totodată sub toate aspectele de fapt și de drept, conform dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Dispozițiile art. 268 alin. 2 Codul muncii prevăd că sub sancțiunea nulității absolute în decizia de sancționare disciplinară se cuprind în mod obligatoriu (alături de alte prevederi): descrierea faptei, motivele pentru care s-au înlăturat apărările formulate de salariat și prevederile din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă, încălcate de salariat (art. 268 alin. 2 lit. a, b, c Codul muncii ).

Decizia de sancționare nu cuprinde aceste aspecte ceea ce atrage nulitatea absolută a ei, fiind încălcate prevederile imperative ale art. 268 alin. 2 Codul muncii.

Instanța de fond nu a analizat îndeplinirea condițiilor de formă obligatorii ale actului contestat, sentința fiind nelegală.

Pentru aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1, 3 Cod procedură civilă, va fi admis recursul și modificată sentința în sensul admiterii contestației și anulării deciziei de sancționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 2354/25.11.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

Modifică în tot sentința în sensul că admite contestația formulată împotriva dispoziției 159/19.02.2009 emisă de pârâtul Primarul Orașului.

Dispune anularea dispoziției de mai sus.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 24 februarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red. -/8.04.2010

Tehnored.: /4 ex./12.04.2010

Prim inst.: Tribunalul Timiș -,

Emis 2 comunicări

Președinte:Carmen Pârvulescu
Judecători:Carmen Pârvulescu, Ioan Jivan, Vasilica Sandovici

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 315/2010. Curtea de Apel Timisoara