Obligație de a face. Decizia 335/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 335/
Ședința publică din 17 Octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Daniel Radu
JUDECĂTOR 2: Jeana Dumitrache
JUDECĂTOR 3: Florina Andrei
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, contestația în anulare formulată de, și, domiciliați în B,-, sector 2, împotriva deciziei civile nr.234/R din 20 iunie 2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns: avocat pentru contestatorii, și, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2008, emisă de Baroul B - cabinet individual, lipsind intimații Orașul -prin primar, Consiliul Local și Primăria Orașului.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Avocat pentru contestatorii, și, depune la dosar copia cererii aflată în dosarul nr- al Tribunalului Vâlcea, din care rezultă că, la termenul de judecată din data de 07 februarie 2008, s-a solicitat, în temeiul art.244 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă, suspendarea cauzei până la soluționarea dosarului nr- al Tribunalului Vâlcea. Totodată, arată că nu mai sunt cereri prealabile de formulat în cauză.
Curtea constată cererea în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acesteia.
Avocat, având cuvântul pentru contestatorii, și, susține oral contestația în anulare, întemeiată pe disp.art.318 alin.1, teza 1 cod procedură civilă, solicitând admiterea acesteia, anularea deciziei și fixarea unui termen pentru rejudecarea recursului, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Constată că, la data de 27.12.2007, reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâții Orașul prin Primar, Consiliul Local și Primăria Orașului pentru ca pe baza hotărârii ce se va pronunța în cauză să se dispună în temeiul dispozițiilor art.494 din Codul civil, obligarea pârâților să desființeze construcția edificată pe terenul situat în, Șoseaua E 81, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii se arată de către reclamanți că sunt proprietarii terenului în litigiu, iar acesta nu a fost nici cooperativizat și nici trecut în proprietatea statului în temeiul vreunui act normativ sau administrativ.
Deși încă din anul 1992 reclamanții au formulat mai multe cereri de reconstituire, retrocedare, notificări, întemeiate atât pe legile fondului funciar, cât și în baza Legii nr.10/2001, până în prezent nu li-a răspuns reclamanților în nici un fel.
Cu toate că nu aveau nici un titlu de proprietate pe teren, pârâții au început construcția unui imobil pe teren în cadrul Programului ANL, motiv pentru care atitudinea pârâții nu poate fi calificată decât aceea privind situația juridică a de rea-credință.
Tribunalul Vâlcea, prin încheierea din 11 martie 2008 a dispus suspendarea din oficiu a cauzei în baza dispozițiilor art.244 pct.1 Cod procedură civilă până la data soluționării irevocabile a dosarului nr- al Tribunalului Vâlcea - Secția civilă.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a precizat că prin acțiunea de față reclamanții au solicitat desființarea unei construcții ANL de pe terenul pentru care aceștia au pornit o acțiune în baza Legii nr.10/2001, ce face obiectul dosarului nr- și atâta vreme cât până în prezent nu se află în posesia unui titlu de proprietate cauza de față nu se poate soluționa.
Împotriva încheierii pronunțate de tribunal, în termen legal au declarat recurs reclamanții criticând-o pentru nelegalitate, invocând dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă după cum urmează:
- Instanța fondului s-a aflat într-o gravă eroare, deoarece dosarul nr- al Tribunalului Vâlceaa fost suspendat în temeiul dispozițiilor art.244 pct.1 Cod procedură civilă până la soluționarea irevocabilă a cauzei de față și nu în temeiul dispozițiilor art.242 pct.1 Cod procedură civilă, cum greșit s-a consemnat în încheierea de ședință. De altfel, apărătorul recurenților s-a opus în mod vehement acestei suspendări, deoarece ambele dosare fiind suspendate se ajunge la un veritabil blocaj al celor două litigii.
- Suspendarea a fost pusă în discuție din oficiu, însă instanța a fost lipsită de rol activ deoarece nu a dispus atașarea dosarului nr- al Tribunalului Vâlcea pentru a se face verificările de rigoare.
- În mod nelegal s-a dispus suspendarea dosarului de față cu motivarea că trebuie obținut titlu de proprietate în sensul dispozițiilor Legii nr.10/2001, deoarece este imposibilă restituirea în natură a terenului atâta vreme cât acesta este ocupat de construcția ANL, situație în care în mod normal trebuia să se judece dosarul de față în sensul demolării construcției edificate de rea-credință și numai după aceea să soluționeze dosarul privind restituirea în natură a terenului.
Prin decizia civilă nr.234/R din 20 iunie 2008, Curtea de Apel a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanți, reținând următoarele:
Prima critică este nefondată, deoarece în mod legal s-a dispus de către prima instanță suspendarea soluționării cauzei de față în baza dispozițiilor art.244 pct.1 Cod procedură civilă.
Este adevărat că în considerentele acestei încheieri se precizează că dosarul nr- al Tribunalului Vâlceaa fost suspendat în condițiile art.242 pct.1 Cod procedură civilă și examinând încheierea din dosarul respectiv se constată că acesta a fost suspendat tot în temeiul dispozițiilor art.244 pct.1 Cod procedură civilă până la soluționarea dosarului de față.
Însă, Curtea din oficiu, la fila 179 din dosar, a atașat la dosarul de față încheierea din 7 februarie 2008 din dosarul nr-.
Din conținutul acestei încheieri, rezultă în mod clar că părțile au obținut această suspendare prin simplul acord și în mod eronat instanța în loc să facă aplicațiunea dispozițiilor art.242 pct.1 Cod procedură civilă a suspendat judecata cauzei conform prevederilor art.244 alin.1 Cod procedură civilă, respectiv până la soluționarea dosarului nr-, absolut fără nici o motivare în sensul existenței obligatorii a legăturii de cauzalitate dintre cele două cauze.
Cu alte cuvinte, prin simplul acord de voință s-a procedat la suspendarea respectivei cauze.
În ceea ce privește cea de-a doua critică și anume aceea prin care se invocă lipsa de rol activ a primei instanțe în sensul că nu a dispus atașarea dosarului nr- pentru a se face verificări privind temeiul legal al suspendării, așa cum s-a precizat mai sus, suspendarea îndeplinește condițiile prevăzute de dispozițiile art.244 alin.1 Cod procedură civilă, iar prin verificările făcute din oficiu de către C se impune menținerea acestei încheieri.
În fine, nici ultima critică nu este fondată și anume aceea prin care practic se invocă faptul că nu erau îndeplinite dispozițiile art.244 pct.1 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor textului de lege special, instanța poate dispune suspendarea judecății atunci când dezlegarea pricinii atârnă în tot sau în parte de existența sau neexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți.
Astfel, în cauza de față reclamanții au solicitat desființarea construcției edificată de către intimații-pârâți cu motivarea că terenul le aparține în proprietate, iar pârâții au situația juridică a de rea-credință și pe cale de consecință au solicitat demolarea acestei construcții.
Pentru a se putea dispune vreo măsură legală cu privire la construcțiile edificate pe un teren, recurenții-reclamanți trebuie să facă, obligatoriu, dovada dreptului de proprietate pe terenul respectiv.
Așa după cum se recunoaște și este evident, recurenții nu dețin până în prezent un titlu de proprietate și aceștia au formulat în baza Legii nr.10/2001 o acțiune privind restituirea în natură a terenului pentru care pretind că sunt proprietari, acțiune ce face obiectul dosarului nr- al Tribunalului Vâlcea.
Este evident că numai după soluționarea dosarului privind restituirea în natură a terenului aceștia vor putea finaliza prezenta acțiune, pentru că nici o instanță nu poate să dispună măsuri de demolare a construcțiilor atâta vreme cât recurenții-reclamanți nu justifică calitatea procesuală activă și interesul evident, legitimându-se în cazul unei acțiuni în revendicare și care poate fi calificată și cea în temeiul legii speciale, respectiv Legea nr.10/2001.
Motivarea recurenților că nu s-ar putea dispune restituirea în natură a terenului întrucât pe teren se află construcții efectuate în mod neautorizat de către intimații-pârâți, este pur gratuită deoarece Legea nr.10/2001 cuprinde numeroase prevederi care au în vedere și situația de față și anume aceea a construcțiilor edificate de terți în mod abuziv după intrarea în vigoare a acesteia și după formularea notificărilor de către proprietarii îndreptățiți.
Împotriva deciziei pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, la data de 11 iunie 2008 s-a formulat contestație în anulare de către reclamanții, și, invocând dispozițiile art.318 alin.1 teza I din Codul d e procedură civilă, pentru următoarele considerente:
- astfel, deși instanța de recurs reține în mod corect că suspendarea dosarului - al Tribunalului Vâlceas -a dispus în temeiul art.244 alin.1 Cod pr.civilă, ulterior, precizează în aceleași considerente, că această suspendare a avut loc prin simplul acord al părților. Mai mult decât atât, instanța de recurs nici nu putea să cenzureze încheierea de suspendare pronunțată de Tribunalul Vâlcea;
- se invocă tot eroarea materială prin faptul că în considerentele deciziei s-a reținut că reclamanții nu dețin titlu de proprietate în cauză, deși aceștia au depus la dosar actul de vânzare transcris sub nr.1310/1914;
- se solicită de către reclamanți admiterea contestației în anulare și, în baza dispozițiilor art.318 alin.1 teza II, în sensul că a omis să se pronunțe pe motivul patru de recurs, în care au invocat situația blocajului juridic în sensul că fiecare dintre dosare s-a suspendat până la rămânerea irevocabilă a celuilalt. În cadrul aceluiași motiv a invocat și încălcarea art.21 din Constituție și art.6 din;
- deși a analizat motivele suplimentare de recurs, instanța nu s-a pronunțat privind tardivitatea motivării.
Examinând actele și lucrările dosarului, curtea constată că este nefondată contestația în anulare pentru următoarele considerente.
Referitor la prima critică și anume aceea prin care se pretinde că instanța de recurs s-a aflat într-o gravă eroare materială privind motivul legal al suspendării dosarului nr.-, curtea va constata că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente.
Prin greșeală materială în sensul dispozițiilor art.318 Cod pr.civilă, se înțelege o greșeală procedurală de calculare a termenului de recurs, de timbrare și nu o pretinsă greșeală de judecată, de interpretarea dispozițiilor legale sau de apreciere a probelor, întrucât dacă s-ar admite o asemenea situație ar însemna că s-ar judeca un recurs la recurs, ceea ce este inadmisibil.
Astfel, contestația în anulare este o cale de atac, de retractare, care poate fi exercitată numai pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art.317 și art.318 Cod pr.civilă.
Așa cum s-a precizat mai sus critica formulată nu poate fi încadrată în textul de lege indicat, iar faptul că reclamanții nu sunt mulțumiți de soluția pronunțată, nu-i îndreptățește să concluzioneze că aceasta este calea care trebuie urmată pentru a retracta decizia pronunțată.
Nici a doua critică nu este fondată și, practic, derivă din examinarea primei critici, întrucât nici în această situație nu este vorba de o greșeală materială și aceștia invocă pretinse greșeli de fond pe care le impută instanței de recurs și anume faptul că s-ar fi motivat că reclamanții nu dețin titlu de proprietate, deși aceștia afirmă contrariul, tinzând în felul acesta la rejudecarea litigiului, situație inadmisibilă care nu poate fi valorificată pe calea contestației în anulare, de esența căreia este remedierea unor neregularități procedurale săvârșite de instanță și nu reluarea judecății fondului litigiului.
Și cea de-a treia critică este nefondată și anume aceea prin care se pretinde că instanța de recurs a omis să se pronunțe pe critica nr.4 din motivele suplimentare de recurs, respectiv privind blocajul juridic care derivă din faptul că s-a dispus suspendarea ambelor dosare în baza dispozițiilor art.244 pct.1 Cod pr.civilă, până la soluționarea fiecăruia dintre ele, întrucât rezultă în mod clar din considerentele deciziei pronunțate de instanța de recurs că această critică a fost analizată și dezvoltată pe larg.
Astfel, potrivit dispozițiilor art.318 alin.1 teza a II-a Cod pr.civilă, numai omisiunea clară de cercetare a unui motiv de recurs din cele prevăzute de art.304 Cod pr.civilă, poate fi valorificată pe calea contestației în anulare specială, nu și omisiunea de cercetare a tuturor argumentelor aduse de către părți în susținerea recursului.
de larg ar fi dezvoltate argumentele se subsumează întotdeauna motivului de recurs pe care îl susțin și de aceea instanța are dreptul să le grupeze și să răspundă printr-un considerent comun motivului de recurs la care aceste argumente se referă.
De aceea, chiar dacă se pretinde că prin considerentele deciziei de recurs nu s-a răspuns în mod separat la toate argumentele invocate de parte, dar se constată că s-a răspuns motivului de recurs la care acestea se referă, nu se poate imputa instanței de recurs o omisiune în sensul dispozițiilor art.318 alin.1 teza a II-a Cod pr.civilă, întrucât aceasta vizează exclusiv motivele de recurs înțelese ca motive de casare și modificare, iar nu argumentele pe care aceste motive se sprijină.
În fine, și ultima critică este nefondată și anume aceea prin care se pretinde că nu s-a răspuns la excepția tardivității depunerii motivelor de recurs, deoarece instanța a analizat toate aceste motive și este evident că, implicit, a fost respinsă excepția tardivității.
Față de cele arătate mai sus, curtea, în baza disp.art.320 Cod pr.civilă, va respinge contestația în anulare formulată de contestator.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de, și, împotriva deciziei civile nr.234/R din 20 iunie 2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr-, intimați fiind ORAȘUL prin PRIMAR, CONSILIUL LOCAL și PRIMĂRIA ORAȘULUI.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
,
Grefier,
Red./20.10.2008
GM/EN/2 ex.
Președinte:Daniel RaduJudecători:Daniel Radu, Jeana Dumitrache, Florina Andrei
