Obligație de a face. Decizia 402/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 402/2009
Ședința publică de la 22 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Neamțiu președinte secție
JUDECĂTOR 2: Carla Maria Cojocaru
JUDECĂTOR 3: Mihaela
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâții și, împotriva deciziei civile nr. 168/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr-, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat cu delegație la dosar pentru recurenții pârâți și intimatul reclamant personal și asistat de avocat cu delegație la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Întrucât unul dintre membrii titulari ai completului de judecată C 2 - recurs civil, respectiv dl. judecător și-a încetat activitatea prin pensionare, completul de judecată a fost complinit, în conformitate cu prevederile art. 98(6) din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești, prin participarea d-nei judecător - -, desemnată din lista de permanență pentru soluționarea incidentelor procedurale ivite la acest termen de judecată, încheindu-se proces verbal în acest sens.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează legala îndeplinire a procedurii de citare cu părțile.
Mandatarul recurenților pârâți - avocat depune la dosar, adrese de la diferite instituții publice, din care câte un exemplar le comunică și cu mandatarul intimaților reclamanți, pentru a se arăta diferitele opinii cu privire la natura juridică a imobilului în litigiu și respectiv încălcarea unui drept de proprietate.
Nefiind alte cereri formulate, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Mandatarul ales al recurenților pârâți - avocat solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii pronunțate de instanța de apel și menținerea hotărârii instanței de fond ca temeinică și legală.
Precizează că, între părți există pe rolul instanțelor mai multe litigii cu privire la acest imobil iar soluția pronunțată de instanța de apel este greșită, deoarece aceasta a aplicat eronat în speță prevederile art. 480, 482 cod civil și recurenții sunt proprietari tabulari asupra acestui imobil( debara). De asemenea, în celelalte faze procesuale și din probatoriu administrat în cauză nu s-a făcut nici o dovadă asupra trecerii prin această încăpere, respectiv a servituții de trecere, această servitute fiind permisă doar pentru efectuarea de reparații la acoperiș, și în acest sens lecturează dispozițiile hotărârii instanței de apel. Consideră că există și alte mijloace de a se face aceste reparații, existând în acest sens soluții tehnice, iar interesul este acela de a nu lăsa orice persoană să se folosească de un drept de proprietate exclusiv al recurenților.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului de față, cu cheltuieli de judecată, justificate cu chitanță la dosar.
Mandatarul intimaților reclamanți - avocat solicită respingerea ca nelegal și netemeinic a recursului de față, deoarece nici unul din aspectele relatate de mandatarul recurenților nu se încadrează în motivele de recurs, care sunt strict și limitativ prevăzute de lege.
Arată că se atacă de către recurenți hotărârea instanței de apel pentru motive de netemeinicie și nu există susținut oral sau în scris nici un motiv de nelegalitate a acestei hotărâri.
În ce privește antamarea stării de fapt, arată că imobilul în litigiu nu poate fi reconstituit sau renovat sau modificat, fiind o clădire veche de peste 250 de ani, iar din probatoriul administrat în fața instanțelor de fond și apel coroborate cu cercetarea la fața locului a rezultat faptul că singurul mod de a se ajunge la acoperiș este prin imobilul pârâților. Arată de asemenea că acest imobil este un monument istoric, astfel că soluțiile tehnice și moderne la care s-a făcut referire de către mandatarul recurenților nu pot fi aplicabile, deoarece există lege care interzice acest fapt și mai mult, constituie infracțiune, iar faptul că nu li se permite a repara acest acoperiș, produce prejudicii mai mari ( tavanele cad, umiditatea este permanentă și astfel structura de rezistență a imobilului este foarte scăzută, iar pe deasupra în pod, plouă).
Solicită instanței de recurs a constata ca legală și temeinică hotărârea pronunțată de instanța de apel, deoarece acest acces prin imobilul pârâților a fost solicitat și acordat doar pentru repararea acoperișului imobilului, iar memoriile depuse la dosar la acest termen de judecată nu pot fi luate în considerare de către instanță. Cu cheltuieli de judecată, justificate cu chitanță la dosar.
În replică, mandatarul recurenților - avocat, întemeiază în drept motivele de recurs invocate - respectiv invocă aplicabilitatea în speță a prevederilor art. 304 pct. 1, 9 cod procedură civilă, art. 480 și 482 cod civil referitoare la dreptul de proprietate.
Instanța, deliberând, față de actele și lucrările dosarului, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin cererea înregistrată la 28.01.2008 pe rolul Judecătoriei Sibiu sub dosar nr-, reclamanții și au solicitat în contradictoriu cu pârâții - și, obligarea acestora din urmă să le lase liber accesul la podul imobilului proprietatea reclamanților, înscris în CF 45407 Sibiu nr. top. 345/3, prin pasajul - terasa comună- de la etaj, închisă de pârâți fără acordul reclamanților.
S-a solicitat, de asemenea, obligarea pârâților la plata contravalorii lucrărilor de reparații necesare ca urmare a apei pluviale, scursă pe acoperișul imobilului reclamanților.
Prin sentința civilă nr. 6231/2008, Judecătoria Sibiua respins acțiunea civilă, cu cheltuieli de judecată, reținându-se în esență că, deși ambele părți au trecut în contractul de vânzare-cumpărare al apartamentului accesul la terasa comună, și accesul la podul reclamanților se poate face doar pe această cale.
Oprirea accesului reclamanților la podul lor nu reprezintă o limitare a dreptului lor de proprietate, ci o exercitare în limite normale a dreptului, astfel că singura soluție era instituirea unei servituți de trecere, pentru care nu există petit.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamanții, criticând-o pentru neluarea în seamă a împrejurării că accesul la podul casei lor se poate face doar prin terasa comună, a cărei denumire a suportat schimbare, de-a lungul timpului.
Prin decizia civilă nr.168/2009, a fost admis apelul declarat de apelanții reclamanți, a schimbat în parte sentința civilă atacată, a admis în parte acțiunea civilă și în consecință, pârâții au fost obligați să permită reclamanților accesul în podul imobilului proprietatea reclamanților, înscris în CF 45407 Sibiu, nr. top. 345/3 prin încăperea identificată -debara în suprafață de 26,62. în contractul de vânzare cumpărare nr.6205/2002, pentru efectuarea de reparații.
Au fost respinse celelalte capete de cerere ca neîntemeiate, iar intimații au fost obligați la plata către apelanți a sumei de 1096,50 lei cheltuieli parțiale de judecată în fond și în apel.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Sibiua reținut că, în urma deplasării la fața locului, s-a constatat că imobilul reclamanților este fundamental legat de cel al intimaților, iar terasa și debaraua (în prezent, aflată în proprietatea exclusivă a intimaților) sunt unicul mijloc de acces în podul reclamanților, aflat în stare de gravă degradare.
Având în vedere că podul lor necesită urgent reparații și cum singura cale de acces posibilă este prin terasă și această debara, aflată exclusiv în proprietatea intimaților, instanța de apel a apreciat că obturarea accesului de către pârâți limitează reclamanților dreptul de proprietate și exercitarea atributelor specifice acestuia, în special dreptul de administrare, conservare.
Raportat la celelalte critici s-a considerat că solicitarea de a lăsa deschisă ușa de acces, nu are suport legal, iar cererea de despăgubiri nu poate fi admisă, deoarece starea de degradare a podului nu se datorează intimaților, ci intemperiilor, poziției pasive a reclamanților care au rămas în pasivitate mai mulți ani.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții solicitând modificarea hotărârii în sensul respingerii apelului și menținerii sentinței primei instanțe.
În expunerea motivelor, recurenții susțin că decizia atacată este lipsită de orice temei legal și că a fost dată cu aplicarea greșită a legii, întrucât instanța de apel reține că singura cale de acces este prin debaraua casei, deși recurenții susțin că mai sunt cel puțin două căi de acces.
Aceștia arată, de asemenea că în mod greșit a reținut Tribunalul Sibiu că podul reclamanților necesită urgent reparații, în condițiile în care a apreciat că degradarea podului se datorează poziției pasive a reclamanților.
O altă critică vizează împrejurarea că instanța de apel nu a precizat durata efectuării reparațiilor, întrucât măsura dispusă nu poate avea caracter permanent.
În drept se invocă art. 304 pct. 9 proc. civ.
Recursul este legal timbrat ( fl. 4).
Intimații au solicitat respingerea ca nefondat a recursului ( fl. 7 - 9).
Verificând legalitatea deciziei atacate, prin prisma criticilor formulate, Curtea reține următoarele:
Prin acțiunea introductivă, reclamanții au solicitat obligarea pârâților să le permită accesul prin debara/terasă spre podul lor.
Încă de la primul termen, pârâții au susținut că reclamanții au posibilitatea să-și creeze propria cale de acces la pod și că debaraua în discuție este proprietatea lor, fiind transformată în cameră de locuit ( fl. 19 - 20 fond).
Aceste susțineri au fost reiterate și prin întâmpinarea formulată în apel ( fl. 16 - 18).
Atât instanța de fond, cât și cea de apel s-au deplasat la fața locului, consemnând cele constatate într-un proces verbal ( fl. 113 fond, respectiv fl. 24 apel). Ambele instanțe au constatat că debaraua are pereții blocați cu rigips, fiind folosită de copiii pârâților și au consemnat pozițiile părților, prezente la fața locului.
Față de obiectul pricinii - stabilirea căii de acces la pod - Curtea constată că se impunea ca instanțele de fond să lămurească toate împrejurările de fapt și să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a stabili o corectă stare de fapt, astfel cum se statuează prin dispozițiile art. 129 al. 4, 5 proc. civ.
În acest sens, era necesară efectuarea unei expertize tehnice în construcții, care putea fi dispusă de instanță, chiar dacă părțile se împotriveau.
Limitându-se doar la o cercetare locală pentru a stabili dacă reclamanții sunt îndreptățiți la calea de acces solicitată sau, dacă, dimpotrivă aceștia pot avea acces la pod și pe altă cale, astfel cum au susținut pârâții, instanța de apel nu a lămurit pe deplin starea de fapt, deși, în virtutea efectului devolutiv, avea această îndatorire.
Stabilirea unui asemenea acces se face pe baza constatărilor unui expert tehnic constructor, nefiind suficiente probele testimoniale, expertiza prin care s-au constatat și evaluat degradările la imobilul reclamanților sau cercetarea la fața locului.
Nefiind pe deplin lămurită starea de fapt, Curtea constată că pentru verificarea criticilor aduse de recurenți deciziei instanței de apel, se impune efectuarea unei expertize tehnice pentru a se stabili dacă accesul la podul reclamanților se poate realiza numai prin debaraua pârâților ( amenajată și folosită drept cameră de către copiii acestora), sau dacă există posibilitatea ca accesul să se facă și pe altă cale.
Dar, față de dispozițiile art. 305 proc. civ, o asemenea probă nu poate fi efectuată în recurs.
Ca urmare, având în vedere că instanța nu se poate pronunța cu privire la modificarea hotărârii, fiind necesară administrarea de probe noi, în baza art. 312 al. 3 proc. civ. Curtea va admite recursul de față, va casa decizia atacată și va trimite cauza Tribunalului Sibiu pentru rejudecarea apelului.
Cu ocazia rejudecării, instanța de apel va dispune efectuarea unei expertize tehnice de către un specialist în construcții pentru lămurirea aspectelor reținute mai sus și va administra orice altă probă apreciată ca necesară și utilă pentru lămurirea stării de fapt.
Pentru aceste motive:
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 168/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu.
Casează decizia atacată și trimite cauza Tribunalului Sibiu pentru rejudecarea apelului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22.10.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
.
Tehn.
6 ex/13.11.2009
Jud. fond -
Jud. apel - /
Președinte:Anca NeamțiuJudecători:Anca Neamțiu, Carla Maria Cojocaru, Mihaela
