Obligație de a face. Decizia 4197/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.3145/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.4197/
Ședința publică din data de 09 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 2: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR 3: Ilie
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către recurenta-pârâtă Regia Autonomă Pentru Activități - Sucursala Cercetări Pitești împotriva sentinței civile nr.771 din data de 02.02.2009, pronunțate de către Tribunalul București - Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.41451/3/LM/2008 în contradictoriu cu intimatul-reclamant și cu intimata-pârâtă Regia Autonomă Pentru Activități - DTS - având ca obiect "obligația de a face".
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns: intimatul-reclamant personal, lipsind recurenta-pârâtă Regia Autonomă Pentru Activități - Sucursala Cercetări Pitești și intimata-pârâtă Regia Autonomă Pentru Activități - DTS.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că la dosar s-a depus prin serviciul "registratură" al secției la data de 01.06.2009 de către intimatul-reclamant întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză, în dublu exemplar, în dovedirea cererii atașând un set de înscrisuri, într-un singur exemplar, acte procedurale necomunicate părții recurente.
Curtea, din oficiu, acordă cuvântul intimatului-reclamant pe excepția tardivității declarării recursului cât și pe fondul cauzei.
Intimatul-reclamant având cuvântul arată că lasă soluționarea excepției invocate din oficiu la aprecierea instanței.
Curtea reține cauza în pronunțare pe excepția tardivității declarării recursului cât și pe fondul cauzei.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.771/02.02.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis excepția lipsei capacității procesuale a pârâtei Regia Autonomă pentru Activități - Sucursala Cercetări Pitești și a respins în consecință, acțiunea formulată în contradictoriu cu aceasta.
A admis acțiunea reclamantul în contradictoriu cu pârâta Regia Autonomă pentru Activități; a obligat pârâta să elibereze reclamantului adeverință privind perioada lucrată, funcția și specialitatea obținută, denumirea tuturor sporurilor încasate, procentul, suma și perioada încasării acestora, actele normative în baza cărora s-au încasat și mențiunea achitării contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale și a luat act că nu se solicita cheltuieli de judecată.
În considerente a reținut că în perioada 1978 - reclamantul a fost salariat al Institutului de Energetici Pitești, care prin reorganizări succesive a devenit Regia Autonomă pentru Activități.
Potrivit art.15 din HG nr.365/1998, Sucursala Cercetări Pitești este Sucursala Regiei Autonome pentru Activități care nu are personalitate juridică. În această situație, sucursala nu are capacitate procesuală potrivit art.41 Cod procedură civilă, motiv pentru care cererea formulată în contradictoriu cu aceasta a fost respinsă.2 al art. 41 Cod procedură civilă nu este aplicabil în speță, deoarece prevede că pot sta în judecată ca pârâte dacă au organe proprii de conducere, chiar dacă nu au personalitate juridică, asociațiile sau societățile, însă pârâta este sucursală a unei societăți, textul nefiindu-i aplicabil.
Art.34 alin.5 și art.40 alin.2 lit. h) din Codul muncii instituie obligația angajatorului de a elibera salariatului documentul care să ateste activitatea desfășurată de acesta, vechimea în muncă, în meserie și în specialitate și orice alte documente ce au legătură cu calitatea de salariat.
Cum pârâta nu a dovedit că a îndeplinit obligația legală, respectiv că a eliberat reclamantului un document care să ateste perioada lucrata si funcția deținută, denumirea sporurilor, procentul și suma acordată cu acest titlu, perioada încasării sporurilor, actele normative în baza cărora s-au plătit drepturile salariale și care să cuprindă mențiunea referitoare la achitarea contribuției asigurărilor sociale pentru aceste venituri în perioada cât s-au desfășurat relațiile de muncă, instanța a stabilit în sarcina acesteia obligația menționată.
Împotriva sus menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Regia Autonomă pentru Activității - Sucursala Cercetări Pitești, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a - VII -a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
În susținerea recursului a arătat că, prin sentința menționată se admite excepția lipsei capacității procesuale a unității - Pitești invocata de Tribunal. S-a admis de asemenea acțiunea reclamantului împotriva forului tutelar - DTS, pe care a obligat-o să elibereze reclamantului adeverința privind perioada lucrată, funcția și specialitatea obținută, denumirea tuturor sporurilor încasate, procentul, suma și perioada încasării acestora, actele normative în baza cărora s-au încasat și mențiunea achitării contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale.
Este corectă aprecierea instanței din considerentele hotărârii potrivit căreia, prin reorganizări succesive, Pitești - a devenit - Pitești, care potrivit art. 15 al. 2 din HG nr. 365/1998, ca sucursală, nu are personalitate juridică. Însă, în această situație, instanța trebuia să ceară unității recurente să lămurească lipsa personalității juridice, mai ales că a ignorat art. 8 din Regulamentul de funcționare al, aprobat prin aceeași HG în care s-a prevăzut că, "Consiliul de administrație stabilește relațiile unităților din cadrul Regiei Autonome cu terții și le acordă împuternicire de reprezentare în domeniile tehnic, economic, comercial, administrativ, financiar, juridic etc". În acest sens, s-a acordat o asemenea împuternicire pe care o recurenta a atașat-o în copie certificată propriu, așa că recurenta este îndreptățită să afirme că putea figura ca parte în proces în calitate de pârâtă.
Cu privire la obligarea la eliberarea adeverinței, recurenta a menționat că:
- perioada lucrată, funcția, salariul de bază pentru perioada 02.10.1978-15.06.1981 și 01.01.1982-01.04.1990 sunt înscrise în carnetul de muncă;
- sporul de vechime se calculează automat de către Casa de Pensii;
- sporul pentru condiții deosebite de muncă și baza legală au fost menționate în adeverința nr. 6026/18.03.2008;
- acordul s-a plătit ocazional și diferențiat, o dată cu încasarea facturilor pentru contractele respective și îngloba atât restituirile din diminuările din salariu în funcție de timpul efectiv lucrat pe contracte, cât și sporul de acord aferent.
Recurenta a arătat instanței că Pitești, în calitate de angajator, deține în arhivă numai statele de plată ale reclamantului în care sunt evidențiate elemente de la venitul brut realizat până la restul de plată. Prin depunerea copiilor de pe statele de plată, recurenta a dovedit că sumele cu denumirea sporurilor pe care le solicită, nu sunt evidențiate distinct în documente pentru a le putea transcrie în adeverință.
Recurenta a susținut și susține că evidența individuală a sporurilor împreună cu pontajul pe lucrări erau documente primare care se țineau la subunitățile recurentei de proiectare de pe platforma M (acolo unde a lucrat în fapt și reclamantul) de către salariații care aveau în sarcină acest lucru. Acestea nu au fost predate și arhivate niciodată la Pitești. La sediul (fost ) se centralizau statele de plată și se ordonanțau în vederea efectuării plăților. Datorită acestei, situații, recurenta cerut introducerea în cauză a actualului - B, unitate constituita din subunitățile recurentei de proiectare aflate pe platforma M, unde a lucrat și reclamantul. Cu toate acestea, Tribunalul a ignorat susținerile recurentei.
Pitești recunoaște și este de acord că are obligația conform prevederilor art. 34 al.5 și art. 40 al.2 lit. h) din Codul muncii, să elibereze adeverințe atât pentru înscrierea cât și pentru recalcularea pensiilor foștilor salariați, dar o face în conformitate cu datele primare care se regăsesc în documentele din arhiva unității. În acest sens, poate elibera adeverința care să cuprindă venitul brut realizat după statele de plată cu menționarea achitării CAS-ului pentru el.
Recurenta a subliniat că a eliberat reclamantului, adeverința, cu respectarea prevederilor art. 164 al.1 și 2 din Legea nr.19/2000 a Ordinului nr. 340/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000, HG nr. 1550/2001 și OUG nr. 4/2005.
Față de considerentele expuse, recurenta a apreciat că Tribunalul fără a arăta motivele pentru care a înlăturat cererile recurentei, a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică recurenta solicită casarea și trimiterea spre rejudecare pentru a se avea în vedere cererile și motivele recurentei.
Cercetând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Excepția de tardivitate a declarării recursului este neîntemeiată și va fi respinsă ca atare, având în vedere că la dosarul de fond nu există dovada comunicării sentinței atacate către recurenta - Sucursala Cercetări Pitești, pentru a aprecia asupra împlinirii termenului de recurs de 10 zile prevăzut de art. 80 din Legea nr. 168/1999 și care curge de la data comunicării hotărârii care se atacă.
Pe fondul motivelor recursului, Curtea constată, în primul rând, că împuternicirea de reprezentare acordată de societatea -mamă sucursalei, nu conferă acesteia din urmă îndreptățirea de a sta în proces în nume propriu, în calitate de parte, ci doar pe aceea de a reprezenta societatea învestită cu personalitate juridică.
Prin urmare, în mod corect a procedat prima instanță când admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei-sucursală, constatând că, fiind o subunitate fără personalitate juridică, nu poate sta în judecată în nume propriu, o atare soluție neantrenând în nici un fel posibilitatea organelor de conducere ale sucursalei de a reprezenta societatea-mamă, astfel că argumentele în acest sens, din cuprinsul motivelor de recurs, sunt nepertinente în soluționarea chestiunii capacității și calității procesuale.
Cu privire la obligarea eliberării adeverinței, se reține că angajatul (fostul angajator) are dreptul de a obține îndeplinirea exactă a acesteia, întemeiat pe prevederile art. 34 alin. 5 și 40 alin. 2 lit. h) din Codul muncii, respectiv o adeverință valabilă din punct de vedere formal, cu menționarea tuturor datelor și elementelor prevăzute la pct. VI din anexa la OUG nr. 4/2005, care se referă la perioadă, funcție, meserie, salariul de bază, sporuri, etc.
Angajatorul nu se poate apăra, invocând că nu dispune de evidențele individuale ale sporurilor, întrucât arhivarea la subunitățile sale de proiectare reprezintă o chestiune pur organizatorică, administrativă, care trebuie să își găsească o soluționare rapidă și care nu o exonerează de obligațiile ce-i revin, în calitate de angajator.
Rezultă, pe baza celor expuse, că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, față de care recursul formulat este nefondat și va fi respins ca atare, în aplicarea art. 312 alin. 1 pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția de tardivitate.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Regia Autonomă Pentru Activități - Sucursala Cercetări Pitești împotriva sentinței civile nr.771 din data de 02.02.2009, pronunțate de către Tribunalul București - Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.41451/3/LM/2008 în contradictoriu cu intimatul-reclamant și cu intimata-pârâtă Regia Autonomă Pentru Activități - DTS.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.06. 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - -
GREFIER,
Red:
Tehnored:
2 EX./13.07.2009
Jud. fond:
Președinte:Petre MagdalenaJudecători:Petre Magdalena, Bodea Adela Cosmina, Ilie
