Obligație de a face. Decizia 428/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 428 /R/2008
Ședința publică din data de 20 februarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Traian Dârjan
JUDECĂTORI: Traian Dârjan, Viorica Crișan Marta Carmen
- -
Grefier:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr.99/27 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr- privind și pe pârâții și având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul recurent asistat de avocat cu împuternicire avocațialăla dosar, lipsă fiind reclamanta recurentă și pârâții intimați.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este timbrat cu suma de 8 lei taxă judiciară de timbru și 0,30 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta reclamanților recurenți depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar aferent, conform mențiunii din citativ.
Nefiind formulate cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta reclamanților recurenți solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței civile nr. 1307 din 20.04.2007 a Judecătoriei Zalău și trimiterea cauzei spre rejudecare cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată, susținând oral concluziile scrise pe care le depune la dosar ( filele 23-25 ).
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.1307 din 20 aprilie 2007, pronunțată de Judecătoria Zalău în dos.nr-, s-a admis în parte acțiunea introdusă de reclamanții și, împotriva pârâților și.
Au fost obligați pârâții să modifice streașina anexei notate C8-grajd în raportul de expertiză întocmit în cauză, astfel încât apele pluviale să nu se mai scurgă pe terenul reclamanților.
S-au respins ca neîntemeiate capetele de cerere privind ridicarea construcției și despăgubiri.
Au fost compensate în totalitate cheltuielile de judecată între părți.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr.6006 din 9 octombrie 2002 a Judecătoriei Zalău, rămasă definitivă și devenită irevocabilă, s-a stabilit linia de hotar între proprietățile părților la 1 m față de fundația casei reclamanților, marcată pe segmentul de culoare roșie A-B în raportul de expertiză întocmit în cauză. În acest mod s-a stabilit limita teritorială până la care se întind drepturile de proprietate ale părților de-o parte și de alta a acestei linii, astfel că orice punere în discuție a acestui drept, este neavenită.
Judecătoria a analizat atât raportul de expertiză întocmit în cauză, cât și raportul de expertiză efectuat în acțiunea în grănițuire și a concluzionat că niciuna dintre construcțiile pârâților nu se află amplasate pe proprietatea reclamanților, ceea ce înseamnă că ei nu pot pretinde un drept de accesiune asupra edificatelor și obligarea pârâților la ridicarea lor în temeiul art.494 civ.
Din probele administrate în cauză a rezultat că anexa gospodărească grajd C8, are proiectată în așa fel streașina pe latura dinspre proprietatea reclamanților, încât apele pluviale se scurg pe terenul și pe acoperișul unei construcții-atelier de mai mică înălțime, aparținând reclamanților, astfel că au fost obligați pârâții să își modifice streașina anexei gospodărești în așa fel încât apele pluviale să nu se mai scurgă pe locul reclamanților.
A fost respins însă capătul de cerere privind obligarea pârâților la despăgubiri, pe motiv că nu au dovedit că ar fi suferit vreo pagubă, nefiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.
Prin decizia civilă nr.99 din 27 septembrie 2007 a Tribunalului Sălaj, s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanții și, împotriva sentinței civile nr.1307 din 20.04.2007 a Judecătoriei Zalău.
Au fost obligați apelanții să le plătească intimaților și, cheltuieli de judecată în apel, în sumă de 350 lei.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că linia de hotar dintre proprietățile părților a fost stabilită prin sentința civilă nr.6006/09.10.2002 a Judecătoriei Zalău, linie ce se află la distanța de 1 m față de fundația casei apelanților, marcată pe segmentul de culoare roșie A-B în raportul de expertiză întocmit în cauză. Sentința fiind definitivă și irevocabilă, nu se mai poate contesta traseul liniei de hotar.
Nici în expertiza efectuată în cauză, nu este contestată amplasarea construcțiilor intimaților pe proprietatea apelanților.
Executarea construcțiilor intimaților fără autorizație de construire, nu conduce la concluzia că apelanții ar fi proprietarii terenului de sub construcții.
Întrucât intimații nu ocupă terenul apelanților, ei nu pot fi obligați să își ridice construcțiile edificate pe teren.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții și.
În motivarea recursului, reclamanții au susținut că prin sentința civilă nr.6006/2002 a Judecătoriei Zalău, s-a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților la 1 m față de fundația casei lor, pe baza raportului de expertiză întocmit de expertul. Sentința respectivă a fost pusă în executare la datele de 5 iulie 2002 și 14 iulie 2003, când s-a bătut țărușul la distanța de 1 m de fundația casei recurenților. După câteva zile, țărușul a dispărut, iar recurenții au formulat plângere la parchet, care le-a răspuns că fapta nu există.
Linia de hotar dintre proprietățile părților nu există. După expertizele întocmite de și nu se poate determina, deoarece grajdul C8 este desemnat la capătul atelierului C3, "deci cele două expertiză este corupt și ilegal".
Expertiza efectuată de expertul "a fost întocmit fără luarea de mită", fiind corectă. "Hotarul trebuie să fie dreptă și nu șleg".
De asemenea, au mai arătat recurenții, că intimații le-au încălcat grav proprietățile și nu au depus nici un fel de document prin care să justifice proveniența locului lor de casă până în momentul de față și nu au fost întrebați de ce și-au construit casa așa de urât pe mijlocul locului de casă, nici de ce și-au construit grajdul pe terenul altuia.
Recurenții au arătat că îi iartă pe intimați pentru construirea grajdului, cu condiția să li se atragă atenția despre conținutul art.599 și art.607 civ. și să fie obligați să își modifice streașina anexei gospodărești notată C8 grajd. Iar aceasta să se facă urgent, deoarece în condițiile unei ierni cu multe ninsori, toată zăpada de pe anexa construită de pârât, cade pe acoperișul reclamanților, care poate fi grav avariat, aducându-le prejudicii mult mai mari.
Totodată, recurenții au susținut că cer 100 lei până la executarea acestei lucrări foarte importante pentru ei și cheltuieli de judecată, iar instanța să ceară de la pârâți actele și documentele de unde au primit locul de casă, sau de la cine au moștenit locul de casă, ce suprafață au primit și câți bani sau ce valoare au plătit și la cine, altfel ei nu pot respecta pe art.494 civ.
Au mai solicitat recurenții să se întocmească o adresă la expertul, să efectueze o expertiză suplimentară pentru clarificarea liniei de hotar A-B de pe expertiză. Recurenții au mai solicitat de asemenea ca instanța să pronunțe o hotărâre ce poate fi pusă în executare, să li se acorde despăgubiri în valoare de 920 lei, 600 lei onorariu expert și 500 lei onorariu de avocat.
Acestea sunt motivele de recurs depus în termen la data de 1 noiembrie 2007, decizia tribunalului fiindu-le comunicată reclamanților la data de 29 octombrie 2007.
Concluziile scrise depuse de recurenți la termenul din 20 februarie 2008, după expirarea termenului imperativ de 15 zile prevăzut de art.301 pr.civ. întrucât nu se referă la motive de ordine publică, nu pot fi analizate de instanță.
Recursul este nefondat.
Reclamanții-recurenți și-au redactat motivele de recurs fără să respecte prevederile art.302 alin. (1) lit.c) pr.civ. vizând mai mult netemeinicia hotărârilor judecătoriei și a tribunalului, decât nelegalitatea lor.
Este adevărat că reclamanții nu au fost asistați de avocat la prima instanță și în apel, dar ei dispun de capacitate de folosință și capacitate de exercițiu depline, astfel că au știut exact ce solicită instanței.
La rândul lor, instanțele și-au îndeplinit rolul activ, stăruind în aflarea adevărului și încuviințând probele solicitate, însă acestea nu se puteau situa pe poziția reclamanților, pentru a le fi părtinitoare, ele fiind obligate să respecte principiul disponibilității, ce guvernează procesul civil.
Între părți, există neînțelegeri cu privire la linia de hotar dintre proprietățile lor, și în ceea ce privește modul de construire de către pârâți a anexelor gospodărești.
Așa după cum au reținut corect ambele instanțe de fond, stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților, s-a făcut prin sentința civilă nr.6006/2002 a Judecătoriei Zalău, intrată în puterea lucrului judecat, astfel că acest aspect nu mai poate face obiectul altei judecăți între aceleași părți.
Față de prevederile art.1169 civ. potrivit cărora cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească, reclamanților le incumbă sarcina probei cu privire la raporturile juridice (pretențiile) deduse judecății, iar nu pârâților.
Acțiunea reclamanților a fost admisă în parte, în măsura în care a fost găsită întemeiată, iar pârâții au fost obligați să își modifice streașina grajdului, astfel încât apele pluviale să nu se scurgă pe terenul reclamanților.
Nu puteau fi obligați pârâții să își ridice construcțiile care nu sunt edificate pe terenul reclamanților și nici să le plătească despăgubiri, câtă vreme reclamanții nu au făcut dovada că au suferit vreun prejudiciu din vina pârâților.
Rapoartele de expertiză au fost analizate de prima instanță și de instanța de apel, astfel că în recurs nu mai este posibilă reanalizarea acestor probe.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.304 pct. 9 pr.civ. se va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr.99 din 27 septembrie 2007 a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 20 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - -
Red.DT:21.02.2008
Dact.CA: 25.02.2008 - 2 ex.
Jud.fond.
Jud.apel:;
Președinte:Traian DârjanJudecători:Traian Dârjan, Viorica Crișan Marta Carmen
