Obligație de a face. Decizia 430/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

(2808/2008)

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA CIVILĂ NR.430

Ședința publică de la 04 martie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Ioana Aurora Herold Petre

JUDECĂTOR 2: Elena Vlad

JUDECĂTOR - ---

GREFIER -

* * * * * * * * * *

Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul-pârât, împotriva deciziei civile nr.1298 din 22.10.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă PRIMĂRIA SECTORULUI 4

Obiectul cauzei - obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul-pârât, personal și asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/01.03.2009, emisă de Baroul București, pe care o depune la dosar și consilier juridic, în calitate de reprezentant al intimatei-reclamante PRIMĂRIA SECTOR 4 B, în baza delegației aflată în dosar la fila 7.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:

Consilierul juridic al intimatei - reclamante învederează faptul că, recurentul - pârât avea obligația să depună la dosar dovada achitării timbrului judiciar în valoare de 0,15 lei.

Apărătorul recurentului - pârât solicită lăsarea cauzei la ordine pentru a depune dovada achitării timbrului judiciar.

La reluarea cauzei se prezintă recurentul-pârât, personal și asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/01.03.2009, emisă de Baroul București, aflată în dosar la fila 11 și consilier juridic, în calitate de reprezentant al intimatei-reclamante PRIMĂRIA SECTOR 4 B, în baza delegației aflată în dosar la fila 7.

Apărătorul recurentului - pârât depune la dosar dovada achitării timbrului judiciar în valoare de 0,50 lei, dovada demersurilor efectuate în vederea obținerii autorizației de construire și un set de înscrisuri.

Curtea restituie înscrisurile, întrucât nu au relevanță în cauză.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.

Apărătorul recurentului - pârât învederează faptul că, reclamanta Primăria Sectorului 4 B l-a chemat în judecată, pentru aducerea la starea inițială a imobilului situat în B,-, sect. 4, pentru desființarea holului construit din BCA și platforma betonată. Totodată, învederează faptul că prin sentința civilă nr. 1903/28.03.2008, Judecătoria Sectorului 4 Baa dmis acțiunea și l-a obligat să desființeze construcțiile realizate fără autorizație.

Apărătorul recurentului - pârât, mai arată că este culpa primăriei care răspunde cererilor cu întârziere sau nu răspund de loc. De asemenea învederează faptul că, este un proprietar de bună - credință care are act de proprietate pe locuință și titlu de proprietate pe teren și nu considerat că pentru un hol și pentru a turna o placă de beton cu intenția de a face curat în C, are nevoie de autorizație.

Apărătorul recurentului - pârât solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărârii atacate și rejudecând cauza în fond, respingerea acțiunii, fără cheltuieli de judecată.

Consilierul juridic al intimatei - reclamante solicită respingerea recursului, ca nefondat, întrucât nu s-a făcut dovada că recurentul - pârât a depus dosar pentru obținerea autorizației de construire.

CURTEA,

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.1903/28.03.2008, Judecătoria Sectorului 4 Baa dmis cererea formulată de reclamanta PRIMĂRIA SECTORULUI 4 B, în contradictoriu cu pârâtul, a obligat pârâtul să desființeze holul construit din BCA și platforma betonată, construcții realizate fără autorizație la imobilul situat în B,-, sector 4, a fixat termen limită pentru îndeplinirea obligației de desființare o lună de la rămânerea definitivă a hotărârii și a obligat pârâtul la 8,30 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că prin procesul - verbal de constatare a contravenției seria - nr.26 din 16.08.2006 emis de Primăria Sectorului 4 B, pârâtul a fost sancționat contravențional pentru că a executat fără autorizație de construire lucrări de construire a unui hol din BCA și a platformă betonată, desființând un WC. Fapta săvârșită constituie contravenție conform art.26 lit.a din Legea nr.50/1991, fiind sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 1.000 lei. În subsidiar, contravenientului i s-a pus în vedere să intre în legalitate prin obținerea autorizației de construire sau, în caz contrar, să desființeze lucrările până la data de 15.11.2006, pârâtul neîndeplinind această obligație.

Răspunsul, constituit de adresa nr.1224 W/2007 din partea Direcției de Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Sectorului 4 B (fila 23), infirmă susținerile pârâtului din întâmpinare privitoare la faptul că a făcut toate demersurile necesare pentru a obține autorizația de construire. De asemenea, înscrisurile depuse de către pârât la dosarul cauzei, nu pot fi considerate a face dovada că acesta a făcut toate demersurile necesare pentru a obține autorizația de construire și față de tăcerea instituțiilor statului a considerat că are acordul tacit al acestora pentru efectuarea construcțiilor.

În cauza de față, reclamanta a făcut dovada pretențiilor sale, din procesul - verbal depus la dosar rezultând că pârâtul a edificat, fără autorizația de construire prevăzută de Legea nr.50/1991, lucrări de construire a unui hol din BCA și o platformă betonată, desființând un WC, lucrări efectuate la imobilul situat în B,-, sector 4. Totodată, pârâtul nu a făcut dovada obținerii autorizației de construire sau a desființării lucrărilor nici înăuntrul termenului fixat pentru intrarea în legalitate, 15.11.2006 și nici până la data pronunțării prezentei hotărâri, motiv pentru care instanța a apreciat că sunt incidente dispozițiile art.28 din Legea nr.50/1991.

În ceea ce privește susținerea pârâtului, în sensul că art.8 din OUG nr.27/2003, privind procedura aprobării tacite, instanța a reținut că acest text prevede că în situația în care solicitantul s-a adresat, potrivit art.7 alin.2, autorității administrației publice în cauză, acesta îi aduce la cunoștință existența cazului de aprobare tacită cu privire la autorizație și solicită eliberarea documentului oficial prin care se permite desfășurarea unei activități, iar în cazul în care autoritatea administrației publice respectivă nu răspunde sau refuză să elibereze documentul oficial prin care se permite desfășurarea unei activități, solicitantul se poate adresa instanței judecătorești potrivit procedurii stabilite prin ordonanța de urgență. În cauză, pârâtul nu a făcut dovada că s-ar fi adresa autorității competente și nici nu a urmat procedura prevăzută de OUG nr.27/2003.

Prin decizia civilă nr.1298/22.10.2008, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a respins excepția netimbrării apelului, ca nefondată, a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul - pârât, împotriva sentinței civile nr.1903/28.03.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 B, reținându-se că apelantul - pârât nu a depus și motivele de apel ce înțelege a le invoca, astfel că tribunalul a făcut aplicarea dispozițiilor art.292 alin.2 Cod procedură civilă, analizând apelul în funcție de apărările ridicate de pârât în fața primei instanțe.

În acest sens, tribunalul a constatat că excepția lipsei calității procesuale active este neîntemeiată, având în vedere că cererea de desființare a lucrărilor se formulează de organul de control, or serviciul de disciplină în construcții funcționează în subordinea Primăriei Sectorului 4 B, al cărui reprezentant este Primarul Sectorului 4, care de altfel, în această calitate, a și semnat procesul - verbal de constatare a contravenției.

Pe fondul cererii, de asemenea, tribunalul a constatat că susținerile pârâtului sunt neîntemeiate.

Astfel, acesta nu a făcut dovada obținerii autorizației de construire și nici că neeliberarea acesteia se datorează exclusiv culpei reclamantei.

În acest sens, din adresa nr.1224 W/2007 rezultă că certificatul de urbanism nr.1779/67723 din data de 01.08.2007 nu a fost ridicat și nici achitat de pârât.

Mai mult pârâtul trebuie să facă dovada că până la termenul de 15.11.2006, înserat în procesul - verbal de stabilire și sancționare a contravențiilor nr.26/16.08.2006 a depus la reclamantă toate documentele necesare obținerii autorizației de construire, astfel că neeliberarea acesteia să poată fi imputată exclusiv reclamantei. Or pârâtul nu a depus nici măcar la instanță certificatul de urbanism, cât și întreaga documentație necesară și nici măcar copii ale cererilor la care face trimitere, ci s-a limitat să depună un memoriu justificativ.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul - apelant, criticând-o ca nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:

- instanța de apel trebuia să rețină că este culpa Primăriei că nu a eliberat autorizația de construire;

- pârâtul nu a știut că trebuia să solicite autorizație de construire pentru un simplu hol pe care l-a alipit casei pentru a da un aspect plăcut acesteia;

- construcția realizată fără autorizație e mai veche de doi ani, iar Primăria trebuia să-l oblige pe pârât să solicite autorizație de intrare în legalitate nu să solicite demolarea;

- pârâtul a achitat amenda stabilită prin procesul - verbal de contravenție de 1.000 lei;

- trebuia aplicată procedura aprobării tacite reglementată de OUG nr.27/2003, aprobată cu modificări și completări ulterioare prin Legea nr.486/2003.

Potrivit dispozițiilor art.312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va găsi nefondat recursul pentru următoarele considerente:

Recurentul recunoaște prin motivele de recurs că nu a știut că trebuie să obțină autorizație de construire pentru holul în litigiu.

Această critică nu va fi primită de instanță, a vând în vedere principiul de drept, potrivit cu care nimeni nu poate invoca în apărarea sa necunoașterea legii.

Atâta timp cât recurentul nu a solicitat eliberarea unei autorizații de construire și nu a depus actele necesare la Primărie, nici înainte de procesul - verbal de contravenție și nici după emiterea acestuia, nu se poate reține nici culpa reclamantei - intimate în sensul tergiversării eliberării autorizației.

Nu prezintă relevanță juridică nici faptul că anexa construită fără autorizație e mai veche de doi ani, întrucât o asemenea apărare putea fi cel mult invocată într-un proces de contestare a procesului - verbal de contravenție și nu în prezenta cauză.

Procesul - verbal de contravenție seria - nr.26 din 16.08.2006 emis de Primăria Sectorului 4 Bar ămas irevocabil, devenind titlu executoriu, iar instanțele de judecată trebuie să vegheze la aducerea la îndeplinire a dispozițiilor sale.

Nu prezintă relevanță juridică nici faptul că pârâtul - recurent a achitat amenda de 1.000 lei aplicată prin procesul - verbal de contravenție, întrucât în acesta este prevăzută cumulativ atât sancțiunea amenzii, cât și sistarea lucrărilor și aducerea terenului la starea inițială, prin demolarea anexei realizate fără autorizație.

Nici ultimul motiv de recurs vizând procedura aprobării tacite nu va fi primit de către C, întrucât recurentul a solicitat-o numai în fața instanței, fără să depusă vreo cerere în acest sens la Primărie. Ori procedura prevăzută de art.7 alin.2 și următoarele din OUG nr.27/2003 este o procedură administrativă prealabilă și obligatorie, pe care pârâtul nu a urmat-o și care nu poate fi suplinită direct de către instanță.

Față de aceste considerente, Curtea va respinge ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul - pârât, împotriva deciziei civile nr.1298/22.10.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimata - reclamantă PRIMĂRIA SECTORULUI 4

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi 04.03.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - --- - - - -

GREFIER

Red.

.

2 ex./22.05.2009

TB-4 -;

Jud.4 -

Președinte:Ioana Aurora Herold Petre
Judecători:Ioana Aurora Herold Petre, Elena Vlad

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 430/2009. Curtea de Apel Bucuresti