Obligație de a face. Decizia 457/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 457

Ședința publică de la 20 Mai 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Alexandrina Marica

JUDECĂTOR 2: Dan Spânu

JUDECĂTOR 3: Emilian Lupean

Grefier - -

Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta SOCIETATEA DE DRUMURI ȘI PODURI C împotriva deciziei civile nr. 640 din data de 11 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant și intimații pârâți SOCIETATEA DE CONSTRUCȚII ÎN TRANSPORT B, având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta pârâtă SOCIETATEA DE DRUMURI ȘI PODURI C prin avocat, cu delegație de substituire pentru avocat, intimatul reclamant asistat de avocat, lipsind intimații pârâți SOCIETATEA DE CONSTRUCȚII ÎN TRANSPORT B,.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;

Avocat, pentru recurenta pârâtă, depune contract de închiriere nr. 1020 din 15.04.2003 și cereri de cumpărare a locuinței pe care o deține cu chirie formulate de reclamant în 07.11.2003 și 20.02.2004, după care;

Apărătorul intimatului reclamant nu solicită acordarea unui termen pentru a observa actele depuse.

Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului de față.

Avocat, pentru recurenta pârâtă SOCIETATEA DE DRUMURI ȘI PODURI C, susține că nu sunt îndeplinite dispozițiile legii 85/1992, în sensul că cel care formulează cerere pentru încheierea unui contract de vânzare cumpărare trebuie să aibă un contract de închiriere.

Arată că nu este legal contractul de închiriere încheiat la data de 15.04.2003, deoarece nu exista un contract de muncă încheiat între societate și reclamant.

Precizează că reclamantul, imediat după încheierea contractului, a părăsit familia plecând din țară, iar în locuință au rămas soția și copilul, soția achitând chiria în continuare, creând astfel o aparență de prelungire a raporturilor de închiriere.

Apreciază că reclamantul nu era îndreptățit să formuleze cerere pentru încheierea unui contract de vânzare cumpărare, acesta nefolosind spațiu nici măcar tacit și nici în baza vreunui contract.

A pus concluzii de admitere a recursului, modificare a hotărârii atacate în sensul respingerii apelului și menținerii sentinței pronunțate de Judecătoria Craiova, cu cheltuieli de judecată.

Avocat, pentru intimatul reclamant, susține că sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 7 din Legea 85/1992 astfel:

Precizează că i-au fost reținute pe ștatul de plată cheltuielile cu întreținerea datorate în anul 2000; începând cu anul 2000 acestea au fost achitate la casierie. Ca urmare a Hotărârii 9 din 25.09.2002 potrivit căreia se schimba natura juridică a spațiului pe care reclamantul îl ocupa cu chirie,din locuință de serviciu în locuință destinată închirierii oricărei persoane, s-a fixat chiria la suma de 500.000 ROL. Ca urmare a aceleiași hotărâri, s-a încheiat contractul de închiriere pentru perioada 15.04.2003-15.04.2004, perioadă în care s-au formulat 2 cereri prin care s-a solicitat cumpărarea spațiului ocupat cu chirie.

Precizează că până la data de 20.02.2004 reclamantul a ocupat efectiv locuința, când aceasta a fost înstrăinată unor persoane care nu au avut nici calitate de angajați și nici de chiriași. Arată că despărțirea în fapt de fosta soție s-a produs în iunie 2003.

În raport de cele susținute, apărătorul intimatului reclamant, solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală deciziei pronunțate de Tribunalul Dolj, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA

Asupra recursului civil de față;

La data de 12 noiembrie 2004, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Sucursala Drumuri și Poduri C, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată să încheie cu reclamantul contract de vânzare-cumpărare pentru apartamentul în care locuiește cu chirie, care este situat la parterul de nefamiliști din C,- A, județul D, la un preț care să fie stabilit pe baza unei expertize tehnice în temeiul Decretului - Lege nr. 61/7 februarie 1990 și a Legii nr.85/din 22 iulie 1992 cu modificările ulterioare, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că locuiește în calitate de chiriaș într-un apartament aflat la parterul de nefamiliști situat în-, județul D, construcție care fost realizată din fondurile statului în perioada 1977-1980, aflată în proprietatea, care are sediul social în B, sector II-

A mai arătat reclamantul că Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor, prin Hotărârea nr. 9/ 25 septembrie 2002 aprobat înstrăinarea unor imobile aflate în proprietatea societății, printre care și Căminul de nefamiliști situat în C,- A, județul D, iar conducerea executivă a C, pe baza procesului -verbal nr. 420/28 iunie 2002, primit spre administrare toate mijloacele fixe din dotarea acestei subunități, printre care și Căminul de nefamiliști din-

La data de 31 octombrie 2006, reclamantul a formulat cerere de completare a acțiunii inițiale, cu un capăt de cerere în constatarea nulității absolute contractului de vânzare-cumpărare încheiat asupra apartamentului în discuție.

La data de 21 martie 2006, numitul formulat cerere de intervenție în interes propriu, prin care a solicitat constatarea nulității absolute a aceluiași contract de vânzare-cumpărare.

Prin încheierea de ședință de la data de 4 aprilie 2006, instanța constatat decăzut reclamantul din dreptul de formula cerere de modificare și respins cererea de intervenție.

Prin sentința civilă nr. 9476 din 16 noiembrie 2006, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. 24658/2004, s- respins acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții Sucursala Drumuri și Poduri C, Societatea de Construcții în Transporturi B și.

A fost respinsă cererea de acordare cheltuielilor de judecată formulată de pârâtele Societatea Construcții în Transporturi B și Sucursala Drumuri și Poduri

Pentru a se pronunța astfel, instanța reținut că nu sunt incidente dispozițiile art.6 și 7 din Legea nr.85/1992 republicată și că reclamantul nu a mai avut calitatea de chiriaș anterior datei de 15 aprilie 2003 asupra spațiului în litigiu, nefăcând dovada acestor afirmații și că nu poate beneficia de măsurile de protecție socială stabilite de lege doar în favoarea persoanelor ce au calitatea de chiriaș la momentul apariției legii, contractul său de închiriere fiind unul obișnuit, căruia îi sunt aplicabile prevederile generale în materia locațiunii, reglementate de Codul Civil și care încetat prin ajungerea la termen, ulterior acestui moment unitatea putând să dispună de acest bun sub toate aspectele.

Împotriva sentinței a formulat apel reclamantul, criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că în mod greșit a fost respinsă acțiunea, câtă vreme avea calitatea de chiriaș.

A arătat că a dobândit această calitate în anul 2000, când cheltuielile cu chiria și întreținerea i-au fost reținute pe ștatul de plată și că îndeplinește toate cerințele prevăzute de dispozițiile legale în materie, în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare.

Astfel, în calitatea sa de chiriaș, și- manifestat intenția de a cumpăra locuința în litigiu, fiind fără relevanță împrejurarea că între timp același imobil a fost înstrăinat către o altă persoană.

La termenul de judecată din 19 iunie 2007 instanța, în raport de dispozițiile art.244 Cod pr. civilă, a dispus suspendarea cauzei până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr-, fiind repusă pe rol la 20 noiembrie 2006.

Prin decizia civilă nr.640 din 11 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a admis apelul formulat de reclamantul, în contradictoriu cu pârâțiiSUCURSALA DRUMURI ȘI PODURI C, SOCIETATEA DE CONSTRUCȚII ÎN TRANSPORTURIși.

A fost schimbată în tot sentința atacată, în sensul că s-a admis acțiunea față de pârâta Societatea de Construcții în Transporturi B - Sucursala de Drumuri și Poduri

Au fost obligați pârâții să încheie cu reclamantul contract de vânzare-cumpărare pentru locuința situată la parterul de nefamiliști din C,- A, la prețul de 1172,07 lei RON, precum și la plata sumei de 1172,07 lei cheltuieli de judecată la fond și în apel.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel reținut că reclamantul a deținut începând cu anul 2000, în calitate de chiriaș, imobilul situat la parterul de nefamiliști din C,- A și că pentru această perioadă nu există în formă scrisă un contract de închiriere, însă, potrivit dispozițiilor legale dovada raporturilor locative se poate face prin orice mijloc de probă, în speță, dovedindu-se că anterior încetării raporturilor de muncă ale reclamantului cu pârâta, acesta avea calitatea de chiriaș în imobil.

Că, potrivit art. 7 din Legea nr.85/1992 modificată, locuințele realizate din fondurile economice sau bugetare de stat până la data intrării în vigoare a acestei legi, altele decât locuințele de intervenție, vor fi vândute titularilor contractelor de închiriere la cererea acestora, cu plata integrală sau în rate a prețului.

În speță, reclamantul avea calitatea de chiriaș începând cu anul 2000, acestuia fiindu-i încheiat în forma scrisă contractul de închiriere nr.1020/2003, formulat cerere în condițiile legii, iar imobilul face parte din categoria celor reglementate de Legea nr.85 /1992 și în mod greșit prima instanță a reținut că reclamantul nu poate beneficia de normele de protecție socială.

In ceea ce-l privește pe pârâtul, deși acesta nu justifică legitimitate procesuala în cauză (fata de obiectul cererii dedusa judecății ), s-a apreciat oportună citarea sa în cauză pentru opozabilitate, dată fiind calitatea sa de cumpărător al imobilului în litigiu, fără însă ca instanța să dispună vreo măsură cu privire la acesta.

Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs pârâta Societatea de Drumuri și Poduri C, pe care o consideră nelegală și netemeinică.

Critica vizează modul greșit în care instanța de apel a apreciat aplicarea dispozițiilor legale privind Legea nr.85/1992, raportat la situația de fapt, în sensul că din probele de la dosar s-a făcut dovada că nu existau raporturi de muncă între societate și intimat, că acesta nu a achitat chiria și deci, nu era îndreptățit intimatul să solicite încheierea unui contract de vânzare - cumpărare.

Potrivit art. 304 Cod pr. civilă, modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere, numai pentru motive de nelegalitate prevăzute la pct. 1 - 9.

În motivarea recursului, recurenta arată că instanța de apel a analizat în mod greșit situația de fapt și probele administrate în cauză, din care ar rezulta că intimatul nu era îndreptățit să solicite încheierea unui contract de vânzare - cumpărare, deoarece nu avea calitatea de chiriaș, astfel că nu îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr.85/1992.

Această critică nu este întemeiată, deoarece instanța de apel a analizat condițiile cuprinse în art. 7 din Legea nr.85/1992 și în baza probelor administrate în cauză, a constatat că intimatul era îndreptățit să solicite vânzarea spațiului, pentru care avea contract de închiriere, așa cum rezultă din înscrisul depus la dosar și înregistrat la unitate la nr. 1020 din 15 aprilie 2003.

Din cuprinsul acestui contract de închiriere, rezultă că valabilitatea acestuia era cuprinsă între 15 aprilie 2003 - 15 aprilie 2004, iar intimatul a formulat o cerere individuală la 7 noiembrie 2003 și o cerere comună la 20 februarie 2004.

Coroborând existența contractului cu perioada sa de valabilitate și cu cererea formulată de intimat, rezultă că acesta era îndreptățit să solicite vânzarea spațiului, deoarece avea calitatea de chiriaș.

În consecință, critica formulată de recurentă nu este întemeiat, pe de altă parte, recurenta în motivarea recursului învederează și motive de netemeinicie, ce nu pot fi primite în recurs potrivit dispozițiilor art. 304 Cod pr. civilă.

Urmează deci, ca recursul să fie respins în baza art. 312 Cod pr. civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâta SOCIETATEA DE DRUMURI ȘI PODURI C împotriva deciziei civile nr. 640 din data de 11 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant și intimații pârâți SOCIETATEA DE CONSTRUCȚII ÎN TRANSPORT B și.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 20 mai 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red.Judec.-

Tehn./2 ex.

27.05.2008

Jud.apel

Președinte:Alexandrina Marica
Judecători:Alexandrina Marica, Dan Spânu, Emilian Lupean

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 457/2008. Curtea de Apel Craiova