Obligație de a face. Decizia 470/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 470

Ședința publică de la 05 Mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu

JUDECĂTOR 2: Nelida Cristina Moruzi

JUDECĂTOR 3: Carmen

Grefier

Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de - - CFR - Sucursala Regionala - I împotriva sentinței civile nr. 92 din 21.01.2009 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimați fiind, I (fostă ), și.

La apelul nominal făcut în ședința publică consilierul juridic pentru recurenta - - CFR - Sucursala Regionala - I și intimații, și asistați de avocat care substituie pe avocat, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la prim termen și că prin serviciul registratură s-a depus la dosar întâmpinare de către intimații persoane fizice, întâmpinare comunicată recurentei.

Instanța constată recursul formulat în termen și motivat.

Consilierul juridic pentru recurenta - - CFR - Sucursala Regionala - I depune delegație la dosar. Arată că a primit întâmpinarea și că nu are de formulat alte cereri.

Avocat pentru intimații persoane fizice depune la dosar delegație de substituire și arată că nu are de formulat alte cereri.

Instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.

Consilierul juridic pentru recurenta - - CFR - Sucursala Regionala - I solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii primei instanțe deoarece aceasta este nelegală și netemeinică pentru motivele indicate în scris. Fără cheltuieli de judecată.

Avocat pentru intimații persoane fizice solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond pentru motivele arătate în scris în întâmpinare. Mai solicită să se aibă în vedere dispozițiile legale privitoare la categoriile de funcții și categorii din cadru și actele depuse la dosar. Arată că electromecanicii își desfășoară activitatea în baza unei autorizații comune. Precizează că întreținerea se făcea de către echipe complexe din care făcea parte și intimații și că toți își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Mai arată că recurenta a depășit dispozițiile legale cu privire la factorii de risc la care erau supuși intimații și că clienții săi trebuie să fie încadrați corect la grupa I de muncă.

Declarând dezbaterile închise.

După deliberare,

CURTEA DE APEL,

Asupra recursului de față.

Prin cererea înregistrată la nr.9406/99/5.11.2008 pe rolul Tribunalului Iași reclamanții:, I (fostă ), au chemat în judecată pe pârâții: CNCF "CFR" SA - Sucursala Regională de Ferate I și SC " CFR" SA B, solicitând obligarea primei pârâte la acordarea grupei I de muncă în conformitate cu prevederile Ordinului nr.50/1990 al Ministerului Muncii și Protecției Sociale pentru fiecare reclamant în parte, raportat la perioada începerii activității și până la abrogarea textului de lege, iar a două pârâtă la obligarea rectificării în carnetele de muncă cu mențiunile corespunzătoare.

In motivarea cererii, reclamanții au arătat că și-au desfășurat activitatea în cadrul regionalei - I, actualmente SC CFR SA, îndeplinind funcția de electromecanici. Având în vedere felul muncii acestora, potrivit fișei postului și sarcinilor de serviciu, activitatea desfășurată de reclamanți se încadrează în anexa nr.1, pct.123 alin.15 din Ordinul nr.50/1990, anexa nr.1, pct.123 alin.15 " și funcțiile de exploatare a căilor ferate a căror activități sunt legate de siguranța circulației, printre care: meseriaș întreținere (cale, lucrări, arta, electrificare), electromecanic, electrician LC, electromecanic, electrician la reparații locomotive". și montatorii, electroalimentare, telemecanizare, încadrați actualmente la grupa a de muncă, concură în mod direct la siguranța circulației, la fel ca și colegii lor electromecaniștii, mașiniștii, montatorii LC, care sunt încadrați la grupa I de muncă, având instalații în întreținere, similare din punct de vedere al siguranței circulației cu ale acestora. Mai mult, șefii de districte ale reclamanților sunt încadrați la grupa I de muncă, potrivit pct.38 din anexa Ordinului Ministerului Transporturilor nr.1025/18.08.1981, în timp ce aceștia, subordonați, au lucrat efectiv în situațiile menționate în Ordinul nr.50/1990, sunt încadrați la grupa a 2-a de muncă, ceea ce constituie o discriminare. Mai arată reclamanții că factorii de risc la care sunt supuși sunt de aceeași intensitate sau chiar mai mari decât ai colegilor electromecanici și, care sunt încadrați în grupa I de muncă, iar condițiile nefavorabile de microclimat, de risc de accidente și solicitare fizică și echipamentul necorespunzător au dus la numeroase îmbolnăviri profesionale.

Reclamanții au susținut că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de Ordinul nr.50/1990 inclusiv cea de la art.7 alin.1, desfășurând 100% activitatea în condițiile grupei I de muncă și nu cel puțin 50% cum prevede Ordinul nr.50/1990.

Reclamanții au mai arătat că și-au desfășurat activitatea la prima pârâtă până în anul 2004, când s-a constituit SC CFR SA, fiind preluați de această societate. In aceste condiții, reclamanții au considerat că ambele pârâte sunt cele care trebuie să le acorde grupa solicitată, existând o identitate între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic dedus judecății.

In dovedirea celor susținute, reclamanții au depus la dosarul cauzei, în copie,înscrisuri.

Pârâta SC SA Baa rătat că în anul 2004 aceasta s-a desprins din Compania Națională de ferate și s-a constituit societate comercială și la această dată a preluat și personalul inițial necesar desfășurării activității. În perioada pentru care s-a solicitat grupa I de muncă reclamanții au fost încadrați la - CFR SA Regionala - I, iar pretențiile acestora privind primul capăt de cerere se va îndrepta împotriva acesteia, iar rectificarea în carnetele de muncă se va face în funcție de hotărârea instanței și în baza unei adeverințe eliberate de fosta unitate la care au fost încadrați.

Pârâta - - "CFR" SA B, prin reprezentant legal, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamanților.

In motivarea poziției sale procesuale, pârâta a arătat că încadrarea în grupele I și II de muncă s-a făcut conform Ordinului nr.50/1990, completarea Ordinului nr.125/1990 și respectând prevederile din lista meseriilor și funcțiilor din unitățile de exploatare a căilor ferate nr.1638/7.06.1990 ce cuprinde anexele 1 și 2.

Pârâta a mai susținut că de la data de 26.08.2004, când s-a înființat SC SA, aceasta nu mai are calitate procesuală în cauză.

Prin sentința civilă nr. 92 din 21.01.2009, Tribunalul Iașia respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de - CFR SA - Regionala CFR I, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții:, I, obligând pârâta să acorde reclamanților grupa I de muncă după cum urmează:

- reclamantului pentru perioada 09.03.1989 - 01.04.2001;

- reclamantului pentru perioada 1.07.1974 - 01.08.1990;

- reclamantului pentru perioada 01.07.1975 - 01.01.1991;

- reclamantului pentru perioada 31.08.1981 - 01.04.2001;

- reclamantei I pentru perioada 17.11.1980 - 01.04.2001;

- reclamantei pentru perioada 03.05.1977 - 01.04.2001;

- reclamantului pentru perioadele 01.06.1979 - 01.05.1992 și 01.11.1994 - 01.04.2001.

Prin aceeași hotărâre, s-a declinat în favoarea Judecătoriei Iași competența de soluționare a cererii privind rectificarea carnetelor de muncă.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Examinând excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta - CFR SA B - Regionala CFR I, prima instanță a constatat că este neîntemeiată, motivat de faptul că reclamanții și-au desfășurat activitatea în cadrul societății pârâte până în anul 2004, dată când au fost preluați de către unitatea înființată, SC " CFR SA, așa cum rezultă și din HG nr.1263/26.08.2004 (fila 101-102 dosar).

Pe fondul cauzei, prima instanță a constatat ca fiind întemeiată acțiunea reclamanților, pentru următoarele considerente:

Reclamanții și-au desfășurat activitatea în cadrul Regionalei - (în prezent SC CFR SA, îndeplinind funcția de electromecanici și prin cererea de chemare în judecată au solicitat acordarea grupei I de muncă, începând cu momentul angajării și până la 1.04.2001, data abrogării Ordinului nr.50/1990 odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000. Potrivit acestui text de lege, meseriile și funcțiile care concură la siguranța circulației, printre care și electricieni EA, TM, alături de casier sau funcționar de informații, sunt încadrate în grupa a II-a de muncă.

Din carnetele de muncă depuse la dosar rezultă perioada lucrată de fiecare reclamant în funcția de electromecanic.

Din probatoriul administrat rezultă că reclamanții și-au desfășurat activitatea în cadrul Regionalei - I, de la data angajării, îndeplinind funcția de electromecanici. In cadrul atribuțiilor de serviciu aceștia au desfășurat lucrări de exploatare și întreținere a capacităților de producție ale unor societăți ai căror angajați beneficiază de grupa I de muncă, ceea ce fac aplicabile disp.art.3 1.2 din Ordinul nr.50/1990. Potrivit acestor dispoziții, personalul care "își desfășoară activitatea în aceleași condiții cu personalul beneficiarului încadrat în grupele I-a și a II-a de muncă" beneficiază de aceleași drepturi.

Din memoriul comun al administrației și sindicatelor din acest domeniu de activitate rezultă că exploatarea, întreținerea și repararea instalațiilor electrice se execută de echipe complexe, care lucrează în același loc de muncă și în aceleași condiții de mediu și de potențial pericol, atât în gabaritul căii ferate dar și la nivelul solului, reclamanții desfășurând activitate alături de șefii lor direcți și de ceilalți electromecanici, formând echipe de lucru pentru diferite sarcini de muncă în cadrul acelorași instalații electrice, fiind supuși la aceleași riscuri determinate de locul și de sarcina de muncă, de mediul în care lucrează cât și de echipamentul din dotare.

Instanța de fond a reținut că activitatea reclamanților poate fi asimilată cu cea prevăzută în Ordinul nr.50/1990 anexa I, pct.123 al.15 "meseriaș de întreținere, cale, lucrări artă, electricieni" și al.46 "electricieni LC", deoarece instalațiile electrice ale pârâtei - CFR sunt dependente de instalațiile electrice ale SC SA.

De asemenea, instanța a mai reținut că acordarea grupei I de muncă reclamanților se impune și în considerarea principiului nediscriminării consacrat de art.16 din Constituție, a Protocolului 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a art.141 din Tratatul CE și a jurisprudenței CEDO (cauzele și Driha contra României), activitatea depusă de reclamanți fiind similară cu cea a unor salariați care își desfășoară activitatea în cu totul alte condiții și nu cu cea a personalului alături de care aceștia își desfășurau efectiv activitatea.

În ceea ce privește cererea reclamanților de rectificare a carnetelor de muncă, față de dispozițiile Decretului nr.92/1976 și ale art.158 Cod.proc.civilă, instanța de fond a disjuns și declinat competența de soluționare a acesteia, în favoarea Judecătoriei Iași.

Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs - - "CFR" SA -Sucursala Regională - I, prin reprezentanți legali, considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:

În mod greșit prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de - CFR SA - Regionala CFR I, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanți, deși pretențiile acestora nu vizau perioada ulterioară datei de 26.08.2004.

Reclamanții și-au desfășurat activitatea pe funcția de electromecanici grupa II, funcție ce concură la siguranța circulației, fiind menționată la punctul 210 din Ordinul 50/1990.

Pentru acest motiv, în mod greșit prima instanță a reținut că activitatea desfășurată de reclamanți este legată direct de siguranța circulației.

Funcția de electrician LC a fost încadrată la grupa I de muncă, datorită implicării directe în siguranța circulației, electricienii LC întreținând zilnic linia de contact a căii ferate prin care circulă curent la tensiunea de 27000 V și derulând activități în condiții nefavorabile de microclimat.

Se mai invocă faptul că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă s-a făcut cu acordul conducerii unității și a sindicatelor libere din unități, conform Ordinului nr.50/1990, completat prin Ordinul nr.125/1990 și respectând prevederile meseriilor și funcțiilor din unitățile de exploatare a căilor ferate nr.1638/07.06.1990.

În ceea ce privește susținerile reclamanților privind autorizația de lucru comună, s-a arătat că singurul în măsură să hotărască accesul la instalația electrică este electricianul LC, responsabil de realizarea lucrării, având calitatea de admitent.

În drept, se invocă disp.art.304 pct. 9 Cod. proc.civilă.

Prin întâmpinarea formulată, intimații:, I, au solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.

Analizând recursul formulat de - CFR SA - Regionala CFR I, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, se reține că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:

În mod corect prima instanță a constatat în cauză că, în mod discriminatoriu, activitatea desfășurată de către intimații-reclamanți:, I, a fost încadrată în grupa a II-a de muncă.

Astfel, se reține că, potrivit art.I pct.123 din Anexa nr.1 la Ordinul nr.50/05.03.1990, se încadrează în grupa I de muncă meseriile și funcțiile din unitățile de exploatare a căilor ferate, a căror activitate este legată direct de siguranța circulației, printre care și cea de electromecanic, de șef secție întreținere cale, poduri, întreținere mecanizată a căii, sudură a căii, CT, electrician LC, electromecanic montator, electrician la reparați locomotive-automotoare și rame.

Deși reclamanții-intimați au lucrat în calitate de electromecanici, conform mențiunilor înscrise în carnetele de muncă ale acestora și și-au desfășurat activitatea în aceeași unitate și în aceleași condiții în care au prestat munca și electricienii LC, în mod discriminatoriu, astfel cum rezultă din memoriul privind acordarea inechitabilă a grupelor de muncă, activitatea acestora a fost încadrată în grupa a II-a de muncă.

Se reține de altfel că, potrivit disp.art.3 alin.2 din Ordinul nr.50/1990, beneficiază de încadrarea în grupele I și II de muncă, după caz, personalul muncitor din construcții-montaj sau din alte activități, care realizează lucrări de extinderi, modernizări sau reparații ale capacităților de producție și care își desfășoară activitatea în aceleași condiții cu personalul beneficiarului încadrat în grupele I și II de muncă.

Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, se va respinge recursul formulat și se va menține sentința pronunțată deprima instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâta - CFR SA - Regionala CFR I-Sucursala Regională - I împotriva sentinței civile nr.92 din 21.01.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.

Pronunțată în ședință publică din 05.05.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red./Tehnored.:;

2 ex.-04.06.2009;

Jud.fond:- Tribunalul Iași:-;

-.

Președinte:Cristina Mănăstireanu
Judecători:Cristina Mănăstireanu, Nelida Cristina Moruzi, Carmen

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 470/2009. Curtea de Apel Iasi