Obligație de a face. Decizia 501/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,

pentru minori și familie

Dosar nr-

DECIZIA CIVILA NR.501/R/2008

Ședința publică din 28 februarie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Ioan Daniel Chiș

--- -

JUDECĂTORI: Ioan Daniel Chiș, Sergiu Diaconescu Lucia

- -

-

GREFIER:

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul - împotriva sentinței civile nr.1264 din 19 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, privind și pe pârâtul TRIBUNALUL MARAMUREȘ, având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamantul recurent avocat care depune delegația la dosar în substituire avocat, lipsă fiind reprezentantul pârâtului intimat.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei și este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.

Reprezentanta reclamantului recurent arată că nu mai are de formulat alte cereri.

Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fondul recursului.

Reprezentanta reclamantului recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, casarea sentinței susținând pe larg memoriul de recurs depus în scris la dosar.

CURTEA

Prin sentința civilă nr.1264 din 19 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Maramureș, s-a declinat competența de soluționare a acțiunii civile formulată de reclamantul - în contradictoriu cu TRIBUNALUL MARAMUREȘ, în favoarea Judecătoriei Baia -

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că reclamantul a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Maramureș, să se constate că perioada de 28 ani 9 luni, din durata totală de vechime în muncă de 34 ani, 6 luni și 10 zile, constituie vechime în specialitate conform dispozițiilor art.68 alin.11și4comb. cu art.93 din Legea nr.547/2004 modificată și completată de Legea nr.17/2006, obligarea pârâtului la eliberarea adeverinței-tip pentru pensia de serviciu care să conțină vechimea în funcție, venitul brut realizat pe baza căruia se stabilește pensia de serviciu, precum și orice alte date, care sunt sau vor fi necesare conform legii.

Instanța, din oficiu a invocat excepția necompetenței materiale a tribunalului, deoarece potrivit dispozițiilor art.2 pct.1 lit.c proc.civ. tribunalul judecată în primă instanță, conflictul de muncă, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe.

În conformitate cu dispozițiile art.281 muncii, constituie conflicte de muncă, acele conflicte care vizează încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor de muncă.

Acțiunea reclamantului nu reprezintă un conflict de muncă, aceasta fiind o acțiune în constatare (art.111 proc.civ.(și obligație de a face, cererile formulate de acesta nu se încadrează în dispozițiile art.155-156 din Legea nr.19/2000, astfel reținându-se competența de soluționare a Judecătoriei Baia M.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul -, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare în fața primei instanțe.

În motivele de recurs arată că acțiunea pe care a formulat-o este un litigiu de asigurări sociale, întemeiat pe dispozițiile Legii nr.567/2005, competența de soluționare a litigiilor de asigurări sociale revenind Tribunalului conform dispozițiilor art.155 din Legea nr.19/2000.

Arată că Tribunalul Maramureșa refuzat comunicarea unei adeverințe-tip pentru stabilirea pensiei de serviciu a personalului auxiliar, conform Legii nr. 567/2004, deși avea obligația de a stabili perioada în care reclamantul a desfășurat activitate în funcția de personal auxiliar de specialitate la această instituție.

Examinând hotărârea atacată în raport de motivele invocate, Curtea de Apel urmează să admită recursul pentru următoarele considerente:

Reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la emiterea unei adeverințe din care să rezulte veniturile de care a beneficiat într-o anumită perioadă de timp în care a fost angajat al pârâtului pentru ca în funcție de aceste venituri să i se calculeze pensia de serviciu, fără ca privitor la acest ultim aspect să fi formulat vreun petit.

Potrivit art. 40 alin. 2 lit. h) din Codul muncii, "Angajatorului în revin, în principal, următoarele obligații: să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului;"

Calitatea de salariat dă dreptul la salariu, potrivit art. 39 alin. 1 lit. a din Codul muncii.

Prin urmare obligarea pârâtei la emiterea unei adeverințe din care să rezulte veniturile de care a beneficiat este prin prisma textului legal anterior citat, art. 40 alin. 2 lit. h) din Codul muncii, un litigiu de muncă iar nu un litigiu de asigurări sociale cum corect a constatat prima instanță dar nu este o acțiune în constatare cum în mod greșit reține prima instanță.

Textul legal nu distinge cu privire la modificarea naturii obligației de a elibera adeverința ca fiind una de dreptul muncii dacă raportul de muncă este în desfășurare și ca fiind o acțiune în constatare dacă raportul de muncă a încetat. Or, dacă textul nu distinge rezultă că natura obligației este una ce derivă din raportul de muncă indiferent de momentul la care se cere eliberarea adeverinței în raport de încetarea raportului de muncă, anterior sau ulterior încetării acestuia.

Potrivit art. 284 alin. 2 din Codul muncii judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul iar cum reclamantul are domiciliul în circumscripția teritorială a Tribunalului Maramureș, acesta este competent să soluționeze cauza.

Față de cele menționate anterior și în temeiul prevederilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă cât și al art. 312 alin. 3, art. 299 alin. 1 și art. 3041Cod procedură civilă, curtea urmează să admită recursul declarat de reclamantul - împotriva sentinței civile nr. 1264 din 19 noiembrie 2007 Tribunalului Maramureș pronunțată în dosar nr-, pe care o va casa în întregime și va trimite cauza spre competentă judecată în prima instanță Tribunalului Maramureș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamantul - împotriva sentinței civile nr. 1264 din 19 noiembrie 2007 Tribunalului Maramureș pronunțată în dosar nr-, pe care o casează în întregime și trimite cauza spre competentă judecată în prima instanță Tribunalului Maramureș.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 28 februarie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

--- - - - -

de, dactilografiat de Sz.

În 3 ex. la data de 07.03.2008

Judecător fond -, - Tribunalul Maramureș

Președinte:Ioan Daniel Chiș
Judecători:Ioan Daniel Chiș, Sergiu Diaconescu Lucia

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 501/2008. Curtea de Apel Cluj