Obligație de a face. Decizia 503/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 503
Ședința publică din data de 25.11.2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Georgeta Stegaru
JUDECĂTOR 2: Antonela Cătălina Brătuianu
JUDECĂTOR 3: Aglaia
GREFIER -
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de către recurenta - pârâtă împotriva deciziei civile nr. 865A/24.06.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns recurenta - pârâtă, reprezentată de avocat, care depune, în ședință publică, împuternicire avocațială nr. -/24.08.2008, lipsind intimata - reclamantă Primăria Municipiului
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recurenta - pârâtă nu a depus timbru judiciar și nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul fixat de către instanță, deși a fost citată cu mențiunea de a-și îndeplini această obligație. Totodată, arată că au fost comunicate motivele de recurs către intimata - reclamantă Primăria Municipiului
Reprezentantul recurentei - pârâtă depune timbru judiciar în valoare de 0,15 lei și dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 6 lei, achitată la poștă.
La interpelarea Curții cu privire la situația în care se află plângerea contravențională, reprezentantul recurentei - pârâtă învederează că partea pe care o reprezintă a vândut construcția și nu a formulat plângere contravențională împotriva procesului - verbal de contravenție.
Curtea, constatând că taxa judiciară de timbru a fost achitată de către recurenta - pârâtă fără respectarea dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 146/1997, restituie apărătorului acesteia chitanța depusă în dovedirea îndeplinirii acestei obligații, punându-i în vedere să depună dovada achitării taxei judiciare de timbru cu respectarea textului de lege anterior menționat, potrivit căruia taxele judiciare de timbru se plătesc la unitățile trezoreriilor statului sau la unitățile CEC BANK.
Reprezentantul recurentei - pârâtă învederează că va face dovada achitării taxei judiciare de timbru datorată pentru prezenta cerere de recurs, cu respectarea dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 146/1997, până la sfârșitul ședinței de judecată.
Totodată, solicită acordarea cuvântului pe cererea de recurs și depune copia contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 19/12.01.2007.
Curtea, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și nici probe de administrat, acordă cuvântul cu privire la cererea de recurs.
Reprezentantul recurentei - pârâtă învederează că, deși prin motivele de apel a ridicat excepția prescripției dreptului de a constata contravenția, instanța de apel nu s-a pronunțat în niciun fel cu privire la această excepție, pronunțând o hotărâre nemotivată.
Precizează că potrivit dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 50/1991, dreptul de a constata contravențiile se prescrie în termen de 2 ani de la data săvârșirii faptei, iar, în speță, la data constatării contravenției trecuseră mai mult de 2 ani.
De asemenea, arată că, în opinia sa, instanța a făcut o greșită interpretare a dispozițiilor legale raportat la situația de fapt.
Subliniază că partea pe care o reprezintă nu are calitate procesuală pasivă în speța de față, întrucât a înstrăinat imobilul în discuție și arată că toate îmbunătățirile efectuate erau cunoscute cumpărătorului.
Totodată, apreciază că hotărârea pronunțată încalcă dispozițiile art. 11 din Legea nr. 50/1991, care arată ce lucrări de reparații se pot efectua fără autorizație de construcție, iar lucrările efectuate de către clienta sa se încadrează în dispozițiile acestui text de lege.
Continuând, apreciază că hotărârea instanței de apel este nelegală și prin aceea că instanța nu a exercitat rol activ, încălcând dispozițiile art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă.
Concluzionând, solicită admiterea recursului promovat de către recurenta - pârâtă, modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelului și schimbarea în tot a sentinței instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii.
Curtea, apreciind cauza lămurită, dispune încheierea dezbaterilor și o reține în vederea pronunțării asupra cererii de recurs formulată de către recurenta - pârâtă împotriva deciziei civile nr. 865A/24.06.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI
Înainte ce încheierea ședinței de judecată, se prezintă reprezentantul recurentei - pârâtă care depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 6 lei, cu respectarea dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 146/1997, respectiv chitanța seria - nr. -, eliberată de Unitatea CEC Bank la data de 25.11.2008.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 15455/06.11.2007 a Judecătoriei Sector 1 B, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta Primăria Municipiului B, în contradictoriu cu pârâta, fiind obligată pârâtă să readucă la starea inițială, imobilul situat în B-, sector 1, în 60 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.
Pentru a pronunța această soluție, s-a reținut că pârâta a fost sancționată contravențional prin procesul - verbal de contravenție nr. 6682/13.11.2006, pentru executarea fără autorizație de construcție, a lucrărilor constând în desființarea peretelui între hol și sufragerie, închiderea golului de ușă dintre sufragerie și dormitor și amenajarea podului, acesta fiind compartimentat cu pereți din gips carton. Prin același proces - verbal, pârâta a fost somată să sisteze executarea lucrărilor, să desființeze construcțiile nelegal realizate și să readucă imobilul la starea inițială, dispunându-se totodată, intrarea în legalitate prin obținerea autorizației de construcție, până la data de 01.05.2006.
Instanța de fond a reținut faptul că pârâta din prezenta cauză, nu a făcut dovada susținerii conform căreia ea a înstrăinat imobilul în litigiu, înainte de data limită prevăzută în procesul-verbal de contravenție pentru a readuce imobilul la starea inițială.
Prin decizia civilă nr. 865A/24.06.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, s-a respins ca nefondat apelul pârâtei.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că procesul-verbal de contravenție constituie titlu executoriu, atâta timp cât acesta nu a fost anulat, în speță acest aspect nefiind dovedit de către apelanta - pârâtă, conf. art. 1169.civ. potrivit cărora cel ce face o propunere instanței trebuie să o și dovedească.
Criticile apelantei cu privire la aspectele menționate în procesul verbal de contravenție puteau fi analizate numai în cadrul acțiunii ce are ca obiect obligația de a face, acțiune în cadrul căreia se analizează dacă contravenientul a îndeplinit obligația de a intra în legalitate privind lucrările realizate.
Din actele dosarului, Tribunalul a reținut că apelanta - pârâtă nu a intrat în legalitate prin obținerea autorizației de construire pentru lucrările efectuate la imobilul situat în B,-A, parter, sector 1, motiv pentru care a considerat că în speță sunt aplicabile disp. art. 33 din Legea nr. 50/1991 republicată, situație, de altfel, corect stabilită de prima instanță.
În ceea ce privește susținerile apelantei - pârâte în sensul că i s-a încălcat dreptul la apărare, Tribunalul a reținut că aceste susțineri sunt nefondate, deoarece la termenul din data de 09.10.2007, instanța a încuviințat pentru aceasta proba cu înscrisuri, iar apelanta - pârâtă avea obligația de a depune diligențele necesare pentru a depune toate înscrisurile prin care să-și probeze apărările, în virtutea principiului disponibilității consacrat de art. 129. pr. civ.
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă, Tribunalul a apreciat că prima instanță în mod corect a reținut că pârâta este partea obligată în raportul juridic dedus judecății, având în vedere calitatea de contravenientă stabilită prin procesul verbal de contravenție nr. 6662/13.11.2006. Pe de altă parte, s-a apreciat că actele invocate de către apelanta - pârâtă în susținerea apărării prin care s-a învederat că imobilul a fost înstrăinat, nu constituie titluri translative de proprietate, contractul de vânzare - cumpărare nefiind semnat de către părți.
Împotriva acestei decizii a formulatrecursîn termen legal reclamanta, solicitând modificarea deciziei atacate, în sensul admiterii apelului și schimbării în tot a sentinței instanței de fond, prin respingerea acțiunii.
În motivarea recursului, întemeiat pe disp. art. 304 pct. 7 și 9 Cod pr. civilă, s-a arătat că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, cu privire la excepția prescripției dreptului de a constata contravențiile, prevăzută de art. 31 din Legea 50/1991, în termen de 2 ani de la data săvârșirii faptei.
S-a susținut că s-a dat o interpretarea greșită dispozițiilor legale raportate la situația de fapt, prin respingerea susținerii privind lipsa calității procesuale pasive în speță, față de împrejurarea că la 03.01.2007 a înstrăinat imobilul în discuție către, iar din procesul-verbal de contravenție rezultă că s-a instituit obligația obținerii autorizației de construcție pentru lucrările executate până la data de 01.05.2007 (și nicidecum 01.05.2006, așa cum din eroare reține instanța de fond). Astfel, calitatea de contravenientă, nu mai are relevanță juridică în prezenta speță. În realitate, ar fi trebuit introdusă în cauză, pentru că, odată cu dobândirea imobilului, a dobândit și obligația de a solicita emiterea autorizației de construcție, care ar fi trebuit obținută până la data de 01.05.2007, deci în termen de 5 luni după data la care a devenit proprietar al imobilului. Față de această situație, cele două hotărâri anterioare nu mai pot fi puse în executare.
S-a arătat că instanța de apel a încălcat și prevederile art. 14 din Norma Metodologica din 26.08.2005 de aplicare a Legii 50/1991 în care se arată că se exceptează de la autorizare, categoriile de lucrări de construcții care nu modifică structura de rezistență, caracteristicile inițiale ale construcțiilor sau aspectul arhitectural al acestora. În speță, desființarea peretelui dintre hol și sufragerie nu modifică structura de rezistență, iar închiderea golului de ușa dintre sufragerie și dormitor, are efect de consolidarea construcției. De asemenea, art. 11 din Legea 50/1991 arată ce lucrări de reparații se pot efectua fără autorizație de construcție, iar lucrările efectuate de pârâtă, se încadrează în acest articol.
S-a considerat hotărârea instanței de apel nelegală și prin respingerea motivului de apel privind încălcarea dreptului la apărare, deoarece conf. art. 129 al. 5 Cod pr. civilă, judecătorii au îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele pentru a preveni orice greșeală prin aplicarea corecta a legii, ei putând ordona administrarea probelor necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc. În speță, nu numai că instanța de fond nu a ordonat administrarea probelor necesare, dar a împiedicat producerea apărării, în sensul că la primul termen a judecat pricina respingând cererea de probe, în mod cu totul nejustificat.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și în raport de actele și lucrările dosarului, Curtea apreciază că se impune admiterea recursului, prin modificarea în totalitate a deciziei recurate, în sensul admiterii apelului pârâtei, cu schimbarea în tot a sentinței, prin respingerea ca neîntemeiată a acțiunii, pentru următoarele considerente:
Instanța a fost învestită a soluționa cererea în obligația de "a face", întemeiată pe disp. art. 1073 - 1075 cod civil și art. 26 lit. a din Legea nr. 50/1991 (republicată) privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, în sensul obligării pârâtei la readucerea în starea inițială a imobilului asupra căruia a executat lucrări de construcție, fără existența autorizației.
În cadrul acestei acțiuni, sunt verificate condițiile de încălcare a obligației și de punere a acesteia în executare.
Acest obiect al judecății este diferit de cel în care este contestat de către contravenient procesul-verbal prin care a fost sancționat, întemeiat pe art. 35 alin. 2 din Legea nr. 50/1991, în cadrul căruia pot fi invocate apărări în combaterea împrejurărilor care au determinat aplicarea sancțiunii (plângere contravențională).
Astfel, aspectele invocate de către recurenta-pârâtă, în cadrul criticilor recursului, cu privire la excepția prescripției dreptului de a constata contravențiile, exceptarea de la autorizare a unor categorii de lucrări de construcții ori încadrarea acestora în categoria celor pentru care nu este necesară obținerea autorizației de construire, privesc exclusiv aspecte care interesează exonerarea de răspundere contravențională, fiind specifice apărărilor în cadrul plângerii contravenționale, deci imposibil a fi analizate în cadrul stabilit de limitele învestirii actuale.
Cât privește așa numita lipsă a calității procesuale pasive, argumentată prin aceea că imobilul a fost vândut la 03.01.2007, anterior epuizării termenului de 01.05.2007, stabilit pentru intrarea în legalitate cu obținerea autorizației de construire, Curtea constată că, deși informă, această apărare este determinantă în reținerea netemeiniciei acțiunii.
Se reține că, nefiind anulat, procesul-verbal de contravenție își produce efectele de act juridic, în planul dovedirii premisei de încălcare de către pârâtă a obligației de respectare a disciplinei în construcții, astfel cum este reglementată prin dispozițiile Legii nr. 50/1991.
Cu toate acestea, în privința efectelor actuale ale acestui act juridic asupra obligației de readucere a imobilului la starea inițială, Curtea constată că o atare obligație devine imposibil de executat, în condițiile dovedite ale înstrăinării imobilului către un terț. Astfel, în speță devine aplicabilă excepția de la principiul relativității efectelor actului juridic, referitoare la categoria avânzilor-cauză, (reprezentată în acest caz de un succesor cu titlu particular), prin efectul translativ al proprietății, grevată de această sarcină. În acest fel, se constată neîndeplinirea condițiilor de aplicare în speță a disp. art. 1073 - 1075 Cod civil și art. 26 lit. a din Legea nr. 50/1991.
Cât privește pretinsa încălcare a dreptului la apărare al pârâtei, Curtea constată că instanțele anterioare au aplicat corect dispozițiile legale referitoare la administrarea probatoriilor, recurenta fiind în confuzie asupra limitelor de exercitare a rolului activ al judecătorului: posibilitatea acestuia de a administra toate probatoriile pe care le consideră necesare pentru lămurirea cauzei, în baza art. 129 alin. 5 Cod pr. civilă, nu trebuie considerată ca o translare în sarcina sa, a obligațiilor părților de a-și dovedi susținerile (art. 1169 Cod civil, art. 129 alin. 1 teza finală Cod pr. civilă). Pe de altă parte, a considera imparțial un judecător care cenzurează cererile părților (inclusiv în privința probatoriilor), înseamnă a lipsi de substanță, exercitarea atribuției de control al legalității și temeiniciei cererilor efectuate în desfășurarea procesului.
Față de aceste considerente, reținând temeinicia uneia dintre criticile recursului, prin incidența cazului de modificare a hotărârii prev. de art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă, privind aplicarea greșită a legii, Curtea va constata că se impune, prin aplicarea disp. art. 312 Cod pr. civilă, modificarea în totalitate a deciziei recurate, în sensul admiterii apelului pârâtei și schimbării în tot a sentinței, prin respingerea ca neîntemeiată a acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de către recurenta - pârâtă împotriva deciziei civile nr. 865A/24.06.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI.
Modifică în tot decizia civilă recurată, în sensul că:
Admite apelul formulat de către apelanta-pârâtă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă Primăria Municipiului B, împotriva sentinței civile nr. 15455/06.11.2007 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 1 B în dosarul nr-.
Schimbă în tot sentința civilă apelată, în sensul că:
Respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.11.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red. / Dact. / 2 ex.
Tribunalul B-Sectia a III-a Civila
Judecatori apel: ,
Președinte:Georgeta StegaruJudecători:Georgeta Stegaru, Antonela Cătălina Brătuianu, Aglaia
