Obligație de a face. Decizia 507/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 507
Ședința publică de la 03 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Olariu
JUDECĂTOR 2: Valeria Cormanencu Stanciu
JUDECĂTOR 3: Cristiana
GREFIER:
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de împotriva deciziei civile nr. 370 din 28 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul asistat de avocat și intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este la al doilea termen de judecată,s-a restituit duplicatul întâmpinării ce a fost comunicat recurentului,nu se solicită judecata în lipsă.
Avocat pentru recurentul depune la dosar răspuns la întâmpinare și înscrisuri în susținere,cu duplicat.
Intimata refuză să primească duplicatul răspunsului la întâmpinare și a înscrisurilor depuse de apărătorul recurentului și nu solicită termen pentru a lua cunoștință de conținutul acestora.
Interpelat fiind de instanță,avocat pentru recurent arată că a luat cunoștință de conținutul întâmpinării ce a fost restituită la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat,instanța consideră recursul în stare de judecată și dă cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru recurent având cuvântul,solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Apărătorul susține că deși recurentul a reclamat drept false unele din înscrisurile prezentate ca probe în dosar,datorită împrejurării că acesta lucra în altă localitate, nu s-a putut prezenta în instanță la termenele la care instanța a pus în discuție falsurile reclamate,motiv pentru care instanța a considerat înscrisurile recunoscute și cu forță probantă în baza art. 182 alineat 2 Cod procedură civilă.
Avocat apreciază că o primă opțiune ar fi aceea de a se relua procedura falsului,însă această procedură nu poate fi reluată de instanța de recurs,ci se impune trimiterea cauzei la Tribunalul Iași pentru a fi analizate înscrisurile defăimate ca false,înscrisuri ce sunt esențiale pentru soluționarea corectă a cauzei,respectiv actul sub semnătură privată prin care se vinde locuința,cât și actele reprezentând sumele pretinse de intimată,sume ce sunt exorbitante.
În cazul în care se trece peste această cerere și se reține cauza spre rejudecare,avocat susține că ceea ce au urmărit de fapt părțile a fost scoaterea imobilului de la masa de partaj,având în vedere că recurentul era în divorț.
Ulterior,recurentul și-a dat seama că există posibilitatea să piardă proprietatea imobilului și s-a prezentat la notar pentru a revoca procura dată intimatei pentru administrarea imobilului.
Recurentul susține că acea semnătură existentă pe antecontractul de vânzare-cumpărare nu îi aparține,a fost plastografiată, nu a înțeles să vândă imobilul, astfel încât acel antecontract nu poate produce efecte juridice.
Interpelat fiind de către instanță,avocat susține că actele pe care recurentul a înțeles să le supună procedurii falsului sunt promisiunea de vânzare-cumpărare a imobilului și înscrisurile aflate la filele 24,25 în dosarul Judecătoriei Iași,în care sunt menționate sumele de bani pretins a fi achitate de intimată.
Apărătorul susține că aceste înscrisuri au fost defăimate ca fiind false la instanța de fond,însă recurentul nu a avut posibilitatea să se prezinte în instanță la termenele la care s-au analizat aceste înscrisuri,iar la instanța de apel nu s-a reluat procedura falsului.
La interpelarea instanței,avocat susține că recurentul a luat cunoștință de la dosarul cauzei de rezoluția procurorului prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva intimatei,în ceea ce privește infracțiunea de fals.
Avocat solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Intimata având cuvântul,solicită respingerea recursului formulat de ca fiind nefondat.
Intimata susține că obiectul cauzei de față este obligația de a face,susținând că există o împuternicire în baza căreia recurentul s-a obligat să se prezinte la notariat pentru a perfecta actul autentic de vânzare-cumpărare.
Intimata arată că încă din luna iulie a anului 2007 recurentul nu mai lucrează în altă localitate,a avut cunoștință de judecata cauzei însă nu s-a prezentat la termenele acordate.
Locuința a fost scoasă la vânzare și în situația în care nu s-ar fi achitat suma de bani către fosta soție a recurentului,locuința ar fi fost vândută.
Solicită a se avea în vedere că a depus la dosar procesul verbal din care rezultă că acea sumă de bani a fost achitată.
Intimata solicită respingerea recursului și menținerea deciziei Tribunalului Iași ca fiind legală și temeinică.
Declarându-se dezbaterile închise,după deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința civilă nr. 2906 din 19.12.2007 a Judecătoriei Pașcanis -a admis în parte cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul. Obligă pârâtul să se prezinte la notariat pentru a încheia cu reclamanta contract de vânzare -cumpărare la imobilul garsonieră, situată în P,-, -.2,. 30. Respinge capătul de cerere referitor la obligarea pârâtului la plata de daune cominatorii. Respinge cererea reclamantei având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare -cumpărare, ca neîntemeiată. Obligă pârâtul la plata către reclam,antă a sumei de 2376 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că:
Prin procura autentificată sub nr. 1723 din 12.09.2006 pârâtul a împuternicit-o pe reclamantă să îl reprezinte în fața terțelor persoane fizice și juridice în vederea obținerii avizelor și a acordurilor necesare, încheierii de contracte de prestări servicii, administrării și ocrotirii dreptului său de proprietate pentru imobilul în litigiu.
La data de 19.11.2006 prin înscrisul denumit "împuternicire pârâtul s-a angajat în fața părinților săi să se prezinte în perioada 18-20 2006 la notariat pentru a perfecționa actul de vânzare -cumpărare cu reclamanta urmând ca acesta să-i achite diferența de bani la finalizarea contractului.
Prin înscrisul autentic "Declarație, de revocare", pârâtul a revocat procura autentificată sub nr. 1723/12.09.2006, notarul consemnând angajamentul pârâtului de a prezenta declarația reclamantei, fapt însă nedovedit de pârât că ar fi încunoștințat-o pe reclamantă despre revocarea mandatului.
Se reține astfel că la data de 19.11.2006 părțile au încheiat un antecontract de vânzare -cumpărare având ca obiect garsoniera proprietatea pârâtului, convenind totodată ca în perioada 18-20 2006 să se prezinte la notariat pentru a perfecta actul în formă autentică și că în atare condiții reclamanta a achitat și a preluat spre plată în contul pârâtului suma totală de 517.000.000 lei (fila 24,25 ds. fond) această sumă reprezentând avans din prețul garsonierei, pârâtul asumându-și astfel față de reclamantă o obligație de a face, a promisiunii de vânzare, reclamanta obligându-se la rândul său să achite diferența de preț ce va fi determinată la data perfectării vânzării.
Pârâtul deși s-a înscris în fals cu privire la înscrisurile prezentate de reclamantă în cauza de față, acesta nu s-a prezentat în instanță și nici nu a făcut nici un fel de dovezi în acest sens.
Potrivit art. 1073 cod civil reclamanta în calitate de creditoare a obligației de a primi lucrul promis în deplină proprietate prin încheierea în formă autentică a contractului de vânzare -cumpărare conform convenției părților - are dreptul la îndeplinirea întocmai a acestei obligații din partea promitentului vânzător -pârâtul din cauză dacă bunul promis vânzării se mai află în patrimoniul promitentului, situație în care se va admite în parte acțiunea reclamantei dispunând obligarea pârâtului de a se prezenta la notariat pentru a încheia contract de vânzare -cumpărare cu reclamanta cu privire la garsoniera situată în P,-. 30.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie motivat de faptul că s-a comis un fals în legătură cu presupusa vânzare, împuternicind-o pe reclamantă doar pentru a-i plăti suma de bani către furnizorii de utilități și că, deși, a revocat această împuternicire, reclamanta a ignorat-o, intrând abuziv în stăpânirea garsonierei sale, că a făcut plângeri penale cu privire la faptele comise de reclamantă dar nu s-au luat măsuri împotriva acesteia.
Prin decizia civilă 370 din 28.05.2008 a Tribunalului Iașis -a respins apelul formulat de împotriva sentinței civile 2906 din 19.12.2007 a Judecătoriei Pașcani pe care o păstrează.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că:
Tribunalul reține că instanța de fond a valorificat corect probatoriul administrat în cauză, coroborând conținutul înscrisurilor semnate chiar de pârât - prin care acesta își asuma obligația de a se prezenta la notariat în perioada 18-20 2006 pentru a perfecta vânzarea locuinței sale, urmând ca reclamanta să-i plătească diferența de preț, și își exprimă acordul pentru categorii de sume plătite în valoare totală de 517.000.000 lei -, cu înscrisurile depuse de reclamantă, depozițiile martorilor audiați și lipsa nejustificată a pârâtului la interogatoriu.
Deși pârâtul a pretins că înscrisurile depuse la filele 22,24,25 (dosar fond) sunt false, pârâtul nu s-a prezentat în instanță pentru a face precizările necesare în scopul declanșării procedurii înscrierii în fals conform art. 180 Cod civil.
De asemenea, prin cererea de apel, pârâtul susține că a făcut plângeri penale împotriva reclamantei pentru a demonstra falsul, dar nu a făcut nici o dovadă nici în acest sens.
Aspectele privitoare la conduita reclamantei după revocarea procurii de administrare a locuinței și cu privire la existența unui alt litigiu despre care nu a avut cunoștință, nu prezintă relevanță în cauză față de obiectul acțiunii.
În atare condiții se va respinge apelul ca nefondat și va fi păstrată sentința fondului ca legală și temeinică.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâtul criticând-o pentru nelegalitate potrivit art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă în sensul că deși a reclamat drept false înscrisurile prezentate ca probe de reclamantă, însă datorită faptului că lucra în altă localitate și nu s-a putut prezenta în instanță, s-a considerat ca fiind recunoscute de el aceste înscrisuri și li s-a dat forță probantă, deși instanța avea obligația de a dispune efectuarea unei expertize grafologice fie de a trimite cauza la parchet pentru a se face cercetări, interpretând astfel în mod greșit actul dintre părți ca fiind un antecontract de vânzare -cumpărare, când putea fi definit cel mult o promisiune de vânzare smulsă prin mijloace dolosive.
Recursul este nefondat.
Verificând actele și lucrările dosarului, instanța de recurs reține că:
Prin acțiunea introductivă de instanță reclamanta a chemat în judecată pârâtul pentru a fi obligat să îi încheie contract de vânzare -cumpărare având ca obiect garsoniera din P,-,.92,. 30 sau pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de titlu de proprietate.
Arată reclamanta că în luna mai 2006 fratele său - pârâtul din cauză - a rămas fără serviciu și în condițiile în care avea foarte multe datorii la bănci și restanțe la plata utilităților, la insistențele părinților a fost de acord să îi plătească datoriile pârâtului în schimbul garsonierei acestuia.
Mai arată reclamanta că a început să plătească datoriile pârâtului, situație în care a făcut și împrumut în bancă de 210.000.000 ROL bani pe care i-a dat pârâtului în fața părinților iar pârâtul i-a dat procură, împuternicind-o să finalizeze actele la notariat când va dori ea, promițând că va veni în luna noiembrie 2006 pentru a finaliza actele.
Astfel,reclamanta s-a prezentat la data de 19.11.2006 la notariat și l-a așteptat pe pârât, convenind ulterior să amâne până în luna finalizarea actelor, pârâtul dându-i o împuternicire olografă prin care își lua angajamentul în acest sens.
După alte amânări, la data de 12.02.2007 reclamanta a constatat că pârâtul a schimbat încuietoarea la garsonieră, încât cu ajutorul Poliției P reclamanta a reintrat în locuință unde a locuit până la data de 3.03.2007, iar ulterior într-o discuție telefonică avută cu pârâtul acesta i-a comunicat că nu-i va returna banii dați.
Pârâtul a formulat întâmpinare precizând că reclamanta i-a sustras din casă contractul pe care l-a dus la notariat pentru a-i trece casa pe numele său, motiv pentru care i-a anulat procura dată și că cea care a schimbat încuietorile la casă a fost reclamanta fiind nevoit să apeleze la organele de poliție pentru a intra în propria casă și că înscrisurile depuse în copie la dosar sunt false, solicitând cercetarea reclamantei pentru fals și uz de fals și să-i achite toate prejudiciile suferite.
Deși legal citat la fiecare termen de judecată pârâtul nu s-a prezentat și nici nu a răspuns solicitărilor instanței și nici nu a făcut dovada celor susținute prin întâmpinare, încât în mod corect s-a apreciat că în conformitate cu disp. art. 182 al. 3 Cod procedură civilă că aceste înscrisuri au fost recunoscute de pârât și au forță probantă în cauză.
De altfel, potrivit rezoluției Parchetului de pe lângă Judecătoria Pașcani din 17.05.2007 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 213, 320, 208 al. 1, 209 al. 1 lit. g și 217 Cod penal deoarece faptele nu există.
Așadar, rezultă că tribunalul a stabilit în mod legal și judicios faptul că instanța de fond a valorificat corect probatoriul administrat în cauză, coroborând conținutul înscrisurilor semnate de pârât prin care acesta își lua obligația de a se prezenta la notariat pentru a perfecta vânzarea -cumpărarea locuinței sale urmând ca reclamanta să-i achite diferența de preț, cu înscrisurile depuse de reclamantă, depozițiile martorilor și lipsa nejustificată a pârâtului la toate termenele de judecată, reținând astfel că apelul pârâtului este nefondat respingându-l ca atare.
Prin urmare susținerile recurentului privitoare la faptul că actul dintre părți a fost greșit interpretat drept antecontract când el putea fi definit cel mult ca o promisiune de vânzare -cumpărare smulsă în condiții dolosive sunt nefondate și nu vor putea fi primite.
Analizând conținutul înscrisurilor invocate se constată că ele nu conduc la reținerea unei alte situații de fapt decât cea stabilită de primele două instanțe în mod legal.
Pentru toate aceste considerente, raportat la motivele de recurs invocate și care nu sunt fondate, în conformitate cu disp. art. 312 Cod procedură civilă urmează a se respinge recursul formulat de împotriva deciziei civile 370 din 28.05.2008 a Tribunalului Iași, pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de împotriva deciziei civile nr. 370 din 28.05. 2008 Tribunalului Iași, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 3.XII.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
17.12.2008
Tribunalul Iași:
-
-
Președinte:Viorica OlariuJudecători:Viorica Olariu, Valeria Cormanencu Stanciu, Cristiana
