Obligație de a face. Decizia 51/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 51/2008
Ședința publică de la 21 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ana Budacu
JUDECĂTOR 2: Anca Neamțiu președinte secție
Judecător - -
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorii,. JR, SC "L & S" SRL S împotriva deciziei civile nr. 527/29.11.2007, pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar civil nr-, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatorul personal și asistat de avocat, cu delegație la dosar, și avocat, cu delegație la dosar pentru intimații în contestație, lipsă fiind aceștia și restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Unul dintre membrii titulari ai completului de judecată C 2 - recurs civil, s-a abținut de la soluționarea prezentei cauze, cerere respinsă prin încheierea civilă nr. 5/R/CC pronunțată în Camera de Consiliu, la data de 21.02.2008.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Nefiind alte cereri formulate, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Mandatarul contestatorilor - avocat, susține că în cauză sunt incidente prevederile art. 318 teza II cod procedură civilă, și în acest context, solicită admiterea contestației în anulare așa cum a fost formulată, și în consecință, retractarea deciziei pronunțate de instanța de recurs, și fixarea unui nou termen de judecată pentru rejudecarea recursului, întrucât nu au fost analizate toate motivele de casare și modificare invocate în baza art. 304 pct. 5 și 9 cod procedură civilă.
Consideră că instanța de recurs a omis să verifice soluția instanței de apel, fiind astfel în situația unei abateri procedurale prejudiciabile. De asemenea, s-au interpretat greșit atât problema juridică adusă spre soluționare cât și aprecierea probatoriului administrat în cauză.
Se insistă asupra faptului că, contestatorii nu au solicitat schimbarea destinației apartamentelor în litigiu,ci consimțământul vecinilor în schimbarea destinației locuinței proprietatea lor. Astfel că, instanța de apel a îngrădit dreptul de proprietate al contestatorilor, acesta având un caracter absolut, fiind opozabil tuturor, iar proprietarul are de asemenea un drept exclusiv de dispoziție asupra lui. Instanța de apel d e asemenea, nu a examinat cauza din perspectiva normelor de incidență în cauză și aduce temeiuri de drept absolut străine cauzei, iar instanța de recurs a omis să analizeze motivul de modificare legat de adevărata calificare a obiectului dedus judecății, și s-a schimbat raportul juridic al părților în speța de față.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea contestației în anulare așa cum a fost formulată.
Mandatarul intimaților în contestație - avocat, solicită respingerea prezentei contestații ca inadmisibilă, întrucât nici unul din motivele menționate nu se încadrează în accepțiunea textului de lege menționat. Nu se poate contesta, prin prisma acestui articol prevăzut de codul d e procedură civilă, sub ce formă s-a apreciat de către instanțe probatoriu administrat în cauză, iar în cadrul acestei căi de atac nu se poate pune în discuție, raportul juridic al părților, invocat. De asemenea, se precizează că instanțele s-au deplasat la fața locului, în argumentarea soluțiilor pronunțate, iar imobilul în litigiu face parte din categoria imobilelor prevăzute de Legea nr. 112/1995, astfel că prin destinația lui, nu se pot obține profituri așa cum rezultă și din practica
Pentru cele arătate, solicită respingerea contestației în anulare de față, menținerea ca legale și temeinice a hotărârilor pronunțate, cu cheltuieli de judecată, justificate cu chitanțe la dosar.
Instanța, deliberând, față de actele și lucrările dosarului, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra contestației în anulare de față,
Constată că prin contestația în anulare formulată la această instanță sub dosar nr-, contestatorii, Sr, Jr, și SC "L & S" SRL Sibiu, au solicitat ca în contradictoriu cu, și, să se dispună:
-anularea deciziei civile nr. 527/2007 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosarul civil nr- cu consecința fixării unui nou termen de judecată, în vederea rejudecării recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 271/2007 a Tribunalului Sibiu - Secția civilă.
In motivarea contestației s-a invocat sub un prim aspect că în contextul art. 304 punct 9 cod procedură civilă, a arătat că instanța de apel nu a analizat motivele de nelegalitate ce formau criticile din calea de atac a apelului exercitată împotriva sentinței instanței de fond. Acest aspect, susțin contestatorii prin mandatarul lor, nu a fost analizat.
Prin conținutul său, acest motiv ce justifica modificarea deciziei din apel, viza greșita interpretare a legii adusă ca temei de respingere a apelului.
Susțin de asemenea contestatorii că deși prin motivele de recurs au arătat că instanța de apel nu a examinat cauza din perspectiva normelor de incidență în cauză, dimpotrivă reținând temeiuri de drept străine cauzei, instanța de control judiciar a ignorat aceste aspecte, prin neanalizarea lor.
Practic, instanțele au analizat, un virtual abuz de drept al recurenților reclamanți și intervenienți, deși ei au invocat abuzul intimaților prin refuzul de a-și da consimțământul, nesocotind calitatea lor procesuală.
In drept s-au invocat dispozițiile art. 318 teza 2 cod procedură civilă.
Analizând această contestație în anulare, prin prisma aspectelor critice invocate și întemeiate în drept pe dispozițiile art. 318 teza 2 cod procedură civilă, se constată a fi nefondată, în considerarea următoarelor aspecte:
Evident, contestația în anulare reprezintă o cale extraordinară de atac, prin intermediul căreia părțile pot obține desființarea unei hotărâri judecătorești, în cazurile limitativ prevăzute de lege - art. 317 cod procedură civilă, dar numai dacă motivele care o justifică nu au putut fi invocate prin căile de atac ale apelului sau recursului.
In speța de față, contestatorii își fundamentează contestația în anulare pe dispozițiile art. 318 teza 2 cod procedură civilă, respectiv pe faptul că respingându-li-se recursul, din greșeală, instanța de control judiciar nu le-a analizat toate motivele de recurs.
Contestația în anulare, pe de altă parte, nu poate fi exercitată pentru revederea unor greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale de drept substanțial sau procedural.
Prin urmare este indiscutabil că pe această cale nu se pot reforma pretinse greșeli de fond.
Calea contestației în anulare, deschisă prin urmare, pentru acest motiv de reexaminare a unor motive de recurs, nu poate fi exercitată și atunci când motivele invocate au fost analizate, dar partea care uzează de această cale este nemulțumită de argumentările instanței de control judiciar care a soluționat recursul, în speță, aspectele invocate reprezintă evident chestiuni de fond analizate de instanța de recurs și nu mai pot fi reluate pe calea contestației în anulare.
De altfel, trebuie observat că însăși contestatorii, prin motivarea contestației arată expres că ambele instanțe - apel și recurs - au dat o interpretare atât problemei juridice adusă spre soluționare cât și aprecierii probațiunii greșită. Ori, aceste împrejurări reprezintă chestiuni de fond care nu se mai discută pentru că altfel ar însemna a se deschide în ultimă instanță, calea unui veritabil recurs la recurs.
Trebuie de asemenea subliniat, că instanța de recurs este îndreptățită să răspundă la motivele de recurs și printr-un considerent comun, grupând diferitele argumente. Neexaminarea distinctă a fiecărui motiv de recurs nu constituie deci o omisiune în sensul art. 318 cod procedură civilă, dacă instanța de recurs a răspuns acelor motive printr-un considerent comun.
Chiar dacă argumentele instanței de recurs nu sunt împărtășite de contestatori, acest aspect nu este de natură să justifice calea de atac la care au uzat, care este una specială, care se circumscrie unor împrejurări limitativ prevăzute de textele de lege invocate.
S-a arătat pe bună dreptate în considerentele deciziei din recurs că lipsa analizei separate a excepției pusă în discuție, nu poate fi considerată motiv separat de apel asupra căreia nu s-a pronunțat instanța, nu este de natură să justifice casarea hotărârii atacate. Chiar dacă nu s-au indicat temeiurile de drept aplicabile în speță, instanța de fond, indirect a făcut aplicarea acestora, iar pe de altă parte, în apel, acest neajuns a fost suplinit.
Prin urmare, în raport de cerințele impuse de art. 318 teza II cod procedură civilă, contestația în anulare de față este nefondată, urmând ca pe cale de consecință, să fie respinsă.
Văzând și dispozițiile art. 274 cod procedură civilă,
Pentru aceste motive:
In numele legii
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorii, Sr și împotriva deciziei civile 527/2007 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar -.
Obligă recurenții să plătească intimaților cheltuieli de judecată de 550 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21.02.2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
.
Tehn.
2 ex/03.03.2008
Președinte:Ana BudacuJudecători:Ana Budacu, Anca Neamțiu
