Obligație de a face. Decizia 5177/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5177
Ședința publică de la 02 Octombrie 2009
Complet constituit din:
PREȘEDINTE: Marin Covei
JUDECĂTOR 2: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 3: Sorina Petria
Grefier:
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul G împotriva sentinței civile nr. 879/10.03.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SA, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-reclamant G, lipsă fiind intimata-pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursul este declarat și motivat în termen legal.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul pe fondul recursului.
Recurentul-reclamant pune concluzii de admitere a recursului așa cum a fost formulat și motivat și modificare a sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii introductive.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dolj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale reclamantul Gas olicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să fie obligată pârâta Compania Industrială pentru Transporturi C, să-i elibereze adeverință cu privire la încadrarea în grupa a II-a de muncă în perioadele 18.03.1969 - 01.04.1990, conform Ordinului 50/1990 anexa II, punctele 34,38,41,43, 47,184.
În motivarea cererii reclamantul a susținut că în perioada respectivă a lucrat la Sectorul de Reparații Capitale Autovehicule - Atelierul demontaj degresaj în meseria de mecanic, executând operațiuni de demontare a autovehiculelor venite in reparatie, in ansamble si subansamble, ce erau introduse in bai de degresaj a caror solutie era in proportie de 100% cu soda caustica.
Activitatea desfășurată în condiții grele: noxe, pulberi și temperaturi ridicate,abur toxic, neexistând un sistem de ventilație, se încadrează în grupa a II-a de muncă deoarece a lucrat efectiv peste 90% din programul de lucru.
Tribunalul Dolj, prin sentința nr. 879 din 10 martie 2009 respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta SC "".
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că reclamantul a fost angajat al unității pârâte în perioada 18.03.1969- 01.04.1990, în funcția de mecanic. Până la data de 01.04.1990, a desfășurat activitate în cadrul Sectorul de Reparații Capitale Autovehicule - Atelierul demontaj degresaj, executând lucrări de demontare a autovehiculelor venite in reparatie in ansamble si subansamble, introduse apoi in bai de degresaj cu solutie de 100% soda caustica; Dupa anul 1974, activitatea s-a extins: polizarea si slefuirea pieselor din metale feroase si neferoase, forjarea manuala, sudarea pieselor turnate din fonta, acoperiri metalice pe cale galvanica.
La nivelul unității, nu s-a efectuat procedura de nominalizare a locurilor de muncă și a persoanelor care efectuează activitățile ce se încadrează în grupele I și II de muncă, în conformitate cu dispozițiile Ordinului nr. 50/1990.
Prin Ordinul nr. 50/1990 al Ministerului Muncii, emis în aplicarea Decretului - Lege nr. 68/1990 s-au precizat locurile de muncă, activitățile și categoriile de personal ce se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării, precum și procedura specială ce trebuie efectuată în vederea aplicării acestor dispoziții.
Conform pct. 5 din Ordinul nr. 50/1990, determinarea condițiilor de muncă se efectuează de către organele Ministerului Sănătății sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unităților, în prezența inspectorilor pentru protecția muncii, dar numai după ce se constata că, până la data efectuării determinărilor de noxe, s-au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condițiilor de muncă, așa cum se prevede la pct. 4.
După parcurgerea acestei proceduri, conducerea unității împreună cu sindicatele libere din unități, ținând seama de condițiile de muncă concrete în care își desfășoară activitatea salariații, procedează la nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și a II-a de muncă, așa cum prevede pct. 6.
Așa cum s-a observat din dispozițiile legale mai sus invocate, pentru a beneficia de încadrarea în grupele de muncă nominalizate în anexele la Ordinul nr. 50/1990, trebuie mei întâi parcursă procedura prevăzută de acest ordin.
și determinarea condițiilor de lucru privind nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc. se realizează de către organe expres abilitate de lege, iar încadrarea activităților în grupa I sau II de muncă, respectiv nominalizarea personalului ce prestează aceste activități, este un atribut exclusiv al conducerii și sindicatului unității.
Instanța are competența de a verifica respectarea acestei proceduri, încadrarea corespunzătoare a locurilor de muncă funcție de specificul activităților și condițiile de desfășurare ale acestora. În condițiile în care, la nivelul unității, nu s-a realizat această procedură, instanța nu se poate substitui instituțiilor menționate anterior.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Prin motivele de recurs susține că hotărârea este lipsită de temei legal întrucât instanța a făcut referire la Ordinul nr.50/ 1990 al Ministerul Muncii emis în aplicarea D-L nr. 68/1990 dar nu avut în vedere că a fost pensionat în aprilie 1990 și acest ordin nu era aplicat la acea dată.
Intimata,deși legal citată,nu a depus întâmpinare în cauză.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate,a actelor și lucrărilor dosarului,precum și în raport de dispozițiile legale incidente în cauză,Curtea constată și reține următoarele:
Critica invocată privind faptul că instanța de fond în mod greșit a analizat acțiunea în raport de dispozițiile Ordinului nr.50/05 03 1990 pentru că acestea nu îi erau aplicabile este nefondată deoarece,pe de o parte,temeiul juridic invocat de recurentul reclamant în cererea de chemare în judecată este Ordinul nr.50/1990,anexa II,pct.34,38,41,43,47 raportat la art.3 și 7 din același ordin iar instanța a analizat cererea în raport de aceste dispoziții.
Pe de altă parte,pct.13 din Ordinul 50/1990 prevede că perioada lucrată după data de 18.03.1969 până în prezent(data intrării în vigoare a ordinului) și în continuare se încadrează în grupele I și II de muncă în conformitate cu prevederile prezentului ordin ce înlocuiește ordinele nr. 59/1969, 105/1976 și 210/1977 ale ministrului muncii și ministrului sănătății, care își încetează aplicabilitatea.
Deci,pentru personalul aflat în activitate la data publicării în Monitorul Oficial a 50/1990,încadrarea în grupe de muncă a activității desfășurată în perioada de 18 03 1969-martie 1990 și în continuare,se face tot în raport de dispozițiile acestui ordin.
Așadar,instanța de fond în mod corect a analizat cauza în raport de dispozițiile Ordinul nr.50/1990 deoarece a fost publicat în din data de 20 03 1990,recurentul era în activitate la acest moment,fiind propus la pensionare începând cu data de 01 04 1990,după cum rezultă din mențiunile din carnetul de muncă,poz.38 (fila 14,dosar fond).
Față de aceste aspecte,Curtea,în baza art.312 Cod procedură civilă,urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul G împotriva sentinței civile nr. 879/10.03.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SA, având ca obiect obligația de a face.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02 octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red. Jud.
2 ex/IE/13.10.2009
fond:
Președinte:Marin CoveiJudecători:Marin Covei, Mihaela Mitrancă, Sorina Petria
