Obligație de a face. Decizia 518/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 518

Ședința publică de la 14 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Costinela Sălan

JUDECĂTOR 2: Oana Ghiță

JUDECĂTOR 3: Sorin Drăguț

Grefier - -

Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurenta reclamantă și de recurentul pârât CONSILIUL JUDEȚEAN D - DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE PAZĂ ȘI SERVICII D, împotriva deciziei civile nr.611/26.11.2008, pronunțată în dosarul nr-, având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta reclamantă reprezentată de avocat și consilier juridic, pentru recurentul pârât CONSILIUL JUDEȚEAN D - DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE PAZĂ ȘI SERVICII

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;

Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursurilor de față.

Avocat, pentru recurenta reclamantă, solicită admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei recurate în sensul admiterii în totalitate a acțiunii precizate și respingerea în totalitate a cererii reconvenționale și al acordării cheltuielilor de judecată în totalitate, reprezentând contravaloarea onorariilor experților și taxa de timbru, fără cheltuieli de judecată.

Reprezentantul recurentului pârât CONSILIUL JUDEȚEAN D - DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE PAZĂ ȘI SERVICII D arată că în mod greșit s-a reținut culpa exclusivă a pârâtului.

Susține că instanța de apel nu a avut în vedere că reclamanta nu și-a respectat obligațiile contractuale și de asemenea, că nu s-au luat în considerare actele normative invocate.

Pune concluzii de admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul de a se admite cererea reconvențională cu obligarea reclamantei de a încheia contractul de vânzare cumpărare la prețul de 90.918.050 lei din care să se scadă avansul plătit, calculat conform raportului de expertiză.

Solicită respingerea recursului declarat de recurenta reclamantă.

Avocat, pentru recurenta reclamantă, susține că recurenta reclamantă și-a îndeplinit obligațiile contractuale iar culpa aparține în totalitate pârâtei deoarece a predat apartamentul cu 8 ani mai târziu.

Pune concluzii de respingere a recursului declarat de recurentul pârât CONSILIUL JUDEȚEAN D - DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE PAZĂ ȘI SERVICII

CURTEA

Asupra recursurilor civile de față;

Prin cererea înregistrată sub nr. 7564 din 29.03.2007, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Județean D - Sector Servicii Publice, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului să încheie cu reclamanta contract de vânzare-cumpărare cu privire la apartamentul situat în C, Str. - B, Bl. 21A,. 2,. 6,. 23, județul D, la prețul tehnic de la data obligației de predare, din care să fie scăzut avansul reactualizat plătit la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare preliminar nr. 3/1996.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în luna februarie 1996, între părți s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare de bunuri viitoare cu nr. 3/1996, prin care pârâtul s-a obligat a preda locuința la data de 31.12.1998, în schimbul plății prețului de către reclamantă, în următoarea modalitate: comision în cuantum de 50,8.818 lei la data de 14.02.1996, avans de 1696,0604 lei la 12.03.1996, iar restul de 1696,0604 lei la data predării bunului, respectiv 31.12.1998.

A precizat reclamanta că s-a obligat să plătească, pe lângă prețul determinat, și eventualele diferențe intervenite până la recepționarea blocului, recepționare ce trebuia să se realizeze anterior datei de predare și care nu a fost respectată de către pârât, locuința fiind predată abia la 16.02.2007.

La data de 03.05.2007 pârâtul a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat obligarea reclamantei să încheie contract de vânzare-cumpărare definitiv pentru imobilul în litigiu și să plătească diferența de preț în cuantum de 89.171,1 lei.

În motivarea cererii pârâtul a arătat că, deși i-a solicitat reclamantei să se prezinte până la 13.02.2007 la sediul pârâtului pentru perfectarea contractului de vânzare-cumpărare, aceasta a refuzat a se prezenta, iar conform art. 6 din contractul preliminar, prețul final al imobilului urma a se stabili la recepționarea preliminară a blocului, pe baza situației de plată definitive, preț care a fost calculat la suma de 89.171,1 lei.

Că, termenul de predare conform art. 10 din contractul preliminar, putea fi decalat de către unitatea pârâtă în funcție de condițiile de execuție ale blocului și resursele financiare asigurate de toți beneficiarii lucrării.

Pârâtul a menționat că avansul prețului nu poate fi reactualizat, așa cum prevede art. 23 alin 2 din HG950/2002, iar în cererea introductivă nu s-a prevăzut vreun temei legal.

Împotriva cererii reconvenționale a formulat întâmpinare reclamanta, arătând că a solicitat respingerea cererii, susținând că în temeiul pct. 10 din contract, termenul de predare convenit de părți a fost data de 31.12.1998, iar culpa pentru nerespectarea acestui termen îi aparține pârâtului, astfel că reclamanta nu datorează diferența prețului de la data predării efective.

În ședința publică din 26.11.2008, reclamanta și-a precizat acțiunea, solicitând obligarea pârâtului să încheie contract de vânzare-cumpărare pentru prețul de 9760,30 lei, iar în subsidiar pentru 22.570 lei.

Prin sentința civilă nr. 10598 din 10 iulie 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul cu nr-, s-a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Județean D - Direcția Județeană de Pază și Servicii D -

S-a respins cererea reconvențională.

A fost obligat pârâtul să încheie contract de vânzare-cumpărare definitiv având ca obiect imobilul situat în C, str. - B, Bl 21,. 2,. 6,. 23, județul D, pentru un preț determinat de 9760,6258 lei, din care reclamanta a achitat un comision de 50,8818 lei și avans de 1696,0604 lei.

S-a luat act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că în februarie 1996, între reclamantă și pârât a intervenit contractul de vânzare-cumpărare a unui bun viitor, prevăzându-se data de predare a bunului și prețul vânzării, din care reclamanta a achitat comision de 50,8818 lei la l4.02.1996 și avans de 1696,0604 lei la l2.03.1996, părțile convenind ca diferența de preț să fie achitată la data predării bunului.

S-a mai reținut că pârâtul nu și-a respectat obligația de predare a bunului la termenul stipulat și că reclamanta mai are de achitat doar diferența de preț estimat reactualizată la data când ar fi trebuit predat apartamentul și nu prețul actual al acestuia, așa cum a solicitat pârâtul prin cererea reconvențională.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel atât reclamanta, cât și pârâtul Consiliul Județean D - Direcția Județeană de Pază și Servicii

Pin apelul declarat de apelantă, sentința a fost criticată pe motiv că instanța nu a făcut reactualizarea avansului plătit la data încheierii contractului preliminar, apelanta invocând Teza a II-a care rezultă din dispozițiile art. 23 alin. 2 din HG 950/2002 privind Normele de aplicare ale OG nr.19/1994.

În apelul declarat de pârât, s-a arătat că prima instanță a omis să menționeze actele depuse de acesta la dosarul cauzei și care aveau relevanță, mai precis adresa nr. 708/2007, nota privind calculul prețului apartamentului 23, adresele emise de, și, contractul de vânzare-cumpărare nr. 1626/2007, contractul de împrumut nr. 759/2007, procesul-verbal de recepție din 07.12.2006, contractul preliminat dintre părți în care se prevede posibilitatea de decalare a termenului de livrare în funcție de condițiile de execuție și de resursele financiare.

S-a mai arătat că motivarea instanței este contradictorie, deoarece în practica s-a consemnat că părțile nu au răspuns la apelul nominal făcut în ședință publică, pentru ca apoi să se consemneze că în ședința publică din 28.11.2008 reclamanta și-a precizat acțiunea, solicitând obligarea pârâtului să încheie contract de vânzare-cumpărare pentru prețul de 9760,30 lei, iar în subsidiar, pentru 22.570 lei.

Apelantul a precizat că data predării bunului nu este 31.12.1998, așa cum a fost reținută de prima instanță, că în acțiune nu s-a arătat temeiul juridic al acțiunii, că expertiza s-a făcut fără convocarea părților, raportul de expertiză fiind greșit și că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției de neexecutare al contractului invocată prin cererea reconvențională.

Intimata reclamantă a formulat întâmpinare față de apelul pârâtului, solicitând respingerea acestuia, arătând că s-a reținut în mod corect culpa pârâtului, că actele invocate de acesta sunt lipsite de relevanță, că instanța a amânat pronunțarea pentru depunerea unor concluzii scrise și că temeiul juridic al acțiunii îl reprezintă contractul și dispozițiile Codului civil.

Prin decizia civilă nr.73 din 13.02.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, au fost admise apelurile formulate de reclamanta și pârâta Consiliul Județean D - Direcția Județeană de Pază și Servicii D, împotriva sentinței civile nr.10598/10.07.2007, pronunțată de Judecătoria Craiova, a fost anulată sentința civilă apelată și reținut procesul spre judecare.

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a apreciat ca întemeiate motivele de nulitate invocate în baza art. 297 alin.2 Cod pr. civilă, fiind refăcute actele de procedură și probatoriile.

S-a dispus efectuarea unei expertize tehnice, care a fost întocmită de expert.

S-a respins cererea de recuzare a expertului și s-au încuviințat obiecțiunile la expertiză, formulate de reclamantă.

La termenul din 15.10.2008 s-a încuviințat contraexpertiza la cererea reclamantei, raportul fiind întocmit de expert ( fila 12 dosar ).

S-au respins obiecțiunile pârâtului, cu motivarea din încheierea de ședința din 26.11.2008.

Prin decizia civilă nr. 611 din 26 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s- admis în parte cererea precizată, formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN D - DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE PAZĂ ȘI SERVICII D, având ca obiect obligație de a face, reținută spre judecare ca urmare a anulării sentinței civile nr. 10598 din 10 iulie 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul cu nr- prin decizia civilă nr. 73 din 13 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul cu nr-.

S-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârât.

A fost obligat pârâtul să încheie cu reclamanta contractul de vânzare cumpărare definitiv pentru imobilul apartament situat în C, str. - B 21A,. 2,. 6,. 23, jud. D, la prețul definitiv de 19.132, 586 lei, din care reclamanta mai trebuie să achite suma de 10.167, 216 lei.

A fost obligată reclamanta să încheie cu pârâtul contractul de vânzare cumpărare definitiv în condițiile de mai sus.

A mai fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 910 lei, cheltuieli de judecată.

În motivarea deciziei s-a reținut că în anul 1996 între reclamantă și pârât s-a încheiat contractul de vânzare -cumpărare a unui bun viitor, prevăzându-se data de predare a bunului și prețul estimat al vânzării, din care reclamanta a achitat un comision de 50,8818 lei la 14.02.1996 și un avans de 1.696,0604 lei la 12.03.1996, părțile convenind ca prețul final să se stabilească la recepționarea preliminară a blocului, pe baza situației de plată definitivă, iar eventualele diferențe în plus se vor plăti în numerar de beneficiar.

S-a stabilit prin contractul preliminar ca termen de predare al bunului data de 31 decembrie 1998 și că termenul poate fi decalat de vânzător în funcție de condițiile de execuție și resursele financiare.

Că, din probele administrate rezultă că bunul a fost predat la 7.12.2006, astfel că termenul stabilit inițial a fost depășit, iar clauza alternativă de decădere unilaterală a termenului nu poate fi primită, termenul fiind depășit cu peste 8 ani, iar stabilirea în sarcina cumpărătoarei a unei obligații incerte, legată de alocarea unor resurse financiare, este o împrejurare deosebit de oneroasă pentru aceasta, în condițiile în care aceasta și-a executat obligațiile.

S-a apreciat că întârzierea la executare este imputabilă pârâtului reclamant și acesta nu mai poate invoca diferențe de preț, rezultate din construirea bunului viitor, după data de 31.12.1998, termen stabilit prin contract, reclamantei nefiindu-i imputabilă creșterea valorii materialelor și manoperei din 1998, până în 2006.

Susținerile pârâtului reclamant de la concluziile pe fond, în sensul că reclamanta a plătit o proporție de 48 % din preț nu au fost reținute,deoarece în cursul judecății nu s-a invocat prin precizarea la cererea reconvențională acest aspect, nu s-au făcut probe în sensul plății unui procentaj din preț, solicitările și apărările părților fiind în sensul plății unui avans din preț și stabilirea prețului fiind conform art. 7 din contract.

Solicitarea reclamantei de a se lua în considerare varianta a II-a din expertiza s-a apreciat ca nefondată, deoarece prin contractul preliminar nu s-a stabilit un preț final care să poate fi reactualizat, art. 7 din contract a stabilit că prețul va fi determinat la data predării.

A apreciat instanța că prețul final se determină în funcție de lucrările efective făcute la imobil până la data predării, însă valoarea acestora este stabilită corespunzător anului 1998, când trebuia predat imobilul pentru că majorările de preț la materiale și manoperă sunt în sarcina părții aflată în culpă procesuală, respectiv vânzătorul.

Raportat la HG nr.950/2002 - art. 23 alin. 2, s-a apreciat că se impune reactualizarea avansului achitat și că varianta I din expertiza determină corect prețul bunului, din care urmează a se scădea avansul reactualizat, rezultând o diferență de plată în sarcina reclamantei de 10.167,26 lei.

În ceea ce privește reactualizarea comisionului, s-a apreciat că această cerere este nefondată, legea permițând doar reactualizarea avansului.

În ceea ce privește cererea de acordarea cheltuielilor de judecată formulată de reclamantă, s-a apreciat că se impune acordarea acestora reduse la J, avându-se în vedere că acțiunea a fost admisă în parte și că s-a admis și cererea reconvențională.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs reclamanta și pârâtul Consiliul Județean D -Direcția Județeană de Pază și Servicii

Recurenta reclamantă, a criticat hotărârea sub aspectul că raportat la obiectul celor două acțiuni - acțiunea principală și cererea reconvențională - și modul de soluționare a cauzei, precum și considerentele hotărârii prin care s-a reținut că pârâtul are culpă exclusivă în executarea contractului, în mod greșit s-a admis și cererea reconvențională.

Că, raportat la solicitarea făcută prin cuvântul pe fond, și la faptul că instanța a reținut că prețul bunului este de 19.132,589 lei, acțiunea trebuia admisă în totalitate, cu consecința acordării în totalitate a cheltuielilor de judecată.

Recurentul pârât Consiliul Județean D - Direcția Județeană de Pază și Servicii D, a criticat ca nelegală hotărârea instanței de apel, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod pr. civilă.

În dezvoltarea motivelor de recurs s-a invocat că instanța a făcut o greșită interpretare a clauzelor contractuale privind termenul de predare al bunului, prelungirea termenului, executarea obligațiilor contractuale, cu consecința greșitei rețineri raportat la probe, a culpei exclusive a pârâtului în executarea contractului.

S-a arătat că reclamanta, deși avea obligația să achite pe parcursul perioadei stabilite inițial ca termen de executare diferența de preț, aceasta nu a achitat-o, pârâtul executând lucrarea din surse proprii, reclamanta având propria culpă în neexecutarea contractului la termen.

S-a criticat hotărârea în ceea ce privește reținerea datelor din raportul de expertiză, privind proporțiile dintre prețul plătit de reclamantă și lucrările efectuate.

Recursurile sunt nefondate.

Este de remarcat în primul rând, că aprecierea instanței privind neexecutarea obligațiilor contractuale și culpa în executarea obligațiilor, constituie chestiuni de fapt și care se bazează pe interpretarea probelor administrate și care nu mai pot face obiectul analizei instanței de recurs, după abrogarea cazurilor de casare prevăzute de pct. 10 și 11 în vechea reglementare a art. 304 Cod pr. civilă.

O eventuală reevaluare a probatoriilor în faza procesuală a recursului, ar fi fost posibilă numai în măsura în care recurentul Consiliul Județean D în temeiul dispozițiilor art.305 Cod pr. civilă, ar fi administrat proba cu înscrisuri care să contrazică situația de fapt reținută de instanța de apel, ceea ce nu s-a întâmplat în cauză.

Se constată că instanța a făcut o bună interpretare a actului juridic dedus judecății, stabilind corect că în cauză părțile au încheiat un contract de vânzare - cumpărare a unui bun viitor, și s-au interpretat clauzele contractuale privind obligațiile principale - de predare a bunului și plata prețului - în raport de termenii conveniți și voința reală a părților, dându-se sensul voit de părți - art. 969, 977 - 985 Cod civil.

Stabilirea datei de predare a locuinței și determinarea prețului datorat s-a făcut în raport de clauzele contractuale, prin raportul de expertiză răspunzându-se la obiectivele stabilite de către instanță.

Raportat la aceste considerente, recursul declarat de Consiliul Județean D se apreciază ca nefondat.

Nefondate sunt și criticile formulate de recurenta reclamantă. Raportat la faptul că ambele acțiuni au avut ca și capăt principal obligarea la încheierea contractului de vânzare - cumpărare definitiv, în litigiu fiind modul de determinare a prețului și cum instanța a dispus încheierea de către părți a contractului definitiv, în mod fondat s-a admis și cererea reconvențională și pe cale de consecință s-a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 274 Cod pr. civilă.

Având în vedere aceste considerente, urmează ca în baza art. 312 Cod pr. civilă, a se respinge ambele recursuri.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursurile declarate de recurenta reclamantă și de recurentul pârât CONSILIUL JUDEȚEAN D - DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE PAZĂ ȘI SERVICII D, împotriva deciziei civile nr.611/26.11.2008, pronunțată în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 14 Aprilie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.Judec.-

Tehn./2 ex.

11.05.2009

Jud.apel

Președinte:Costinela Sălan
Judecători:Costinela Sălan, Oana Ghiță, Sorin Drăguț

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 518/2009. Curtea de Apel Craiova