Obligație de a face. Decizia 5241/2009. Curtea de Apel Bucuresti

- ROMANIA -

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

DOSAR NR-

Format vechi 4115/2009

SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND

CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia Civilă Nr.5241/

Ședința Publică din data de 29 septembrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Guranda Georgeta

JUDECĂTOR 2: Ignat Silvia Georgiana

JUDECĂTOR 3: Sprînceană

GREFIER

*****************

Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulate de către contestatorul, împotriva deciziei civile nr.2486/R din data de 14.04.2009, pronunțate de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări, în dosarul nr- (format vechi nr.101/2009), în contradictoriu cu intimata SC de Construcții B SA - având ca obiect "obligația de a face".

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: contestatorul, personal, și intimata SC de Construcții B SA, prin apărător d-nul avocat, cu împuternicire avocațială de reprezentare atașată la fila 48 dosar.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că pentru termenul de azi s-a atașat dosarul de fond nr- (format vechi nr.101/2009) în care s-a pronunțat decizia civilă nr.2486/R din data de 14.04.2009 de către Secția a VII a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a Curții de APEL BUCUREȘTI, atacată cu contestație în anulare și care face obiectul cererii deduse judecății.

Părțile prezente întrebate fiind arată că nu mai au cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.

Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă părților prezente cuvântul în susținerea, respectiv combaterea motivelor contestației în anulare.

Contestatorul, având cuvântul, solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată și motivată în scris, casarea hotărârii judecătorești atacate, cu consecința reluării judecății recursului, iar prin soluția ce se va pronunța, să se dispună obligarea intimatei la eliberarea unei adeverințe de grupa a II a de muncă pentru perioada 03.05.1966-21.02.1969 în procent de 100% corespunzător activității depuse.

Depune concluzii scrise.

Intimata SC de Construcții B SA prin avocat, având cuvântul, solicită respingerea contestației în anulare formulate de către contestatorul, întrucât aceasta nu se încadrează în dispozițiile legale, pe de o parte, iar pe de altă parte, nr.HG1223/1990, singurul act normativ care se referă la încadrarea în grupa a II a de muncă pentru activitățile de pe șantierele de construcții montaj, înainte de anul1989, se aplică numai pentru "întreaga perioadă efectiv lucrată după 18.03.1969".

Așa fiind, neavând p bază legală, intimata nu poate să facă în prezent, încadrarea în grupa a II a de muncă, aspect comunicat și Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale.

Depune concluzii scrise.

Fără cheltuieli de judecată.

Curtea declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art.150 Cod proc. civilă și reține cauza spre soluționare.

CURTEA,

Asupra contestației în anulare de față:

La data de 19.06.2009, a formulat contestație în anulare, împotriva deciziei civile nr.2486/R, pronunțată la data de 14.04.2009, de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, solicitând casarea hotărârii judecătorești pronunțate în cauză și rejudecarea cauzei în mod echitabil.

În motivarea cererii depuse, contestatorul a invocat, în esență, următoarele:

Instanța de recurs, în mod greșit, a confirmat soluția pronunțată de către instanța de fond, fără a examina problemele esențiale ce i-au fost supuse examinării.

În mod eronat, instanța de recurs a reținut că intimata a răspuns cererilor formulate de către contestator, situația de fapt reală, susține contestatorul, rezultând în mod cert din fișa de pensie depusă la dosarul cauzei din care rezultă că acesta a fost angajatul Companiei de Construcții SA, în funcția de tehnician I, constructor-șef lot în perioada 3.05.1966-21.02.1969, fiind pensionat la data de 1.08.1990.

Ca urmare, contestatorul consideră întemeiată cererea formulată prin care intimata trebuia să fie obligată a elibera adeverință de încadrare în grupa a II-a de muncă, pentru perioada 3 mai 1966 - 21 februarie 1969.

Se susține că, instanța de recurs nu a analizat criticile formulate în motivele de recurs depuse de către reclamant și a schimbat natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al raportului juridic dedus judecății.

Contestatorul consideră că prin pronunțarea soluțiilor de către instanțele de judecată a fost prejudiciat grav în drepturile sale legitime de a beneficia de pensie în acord cu munca depusă.

Analizând actele și lucrările de la dosarul cauzei, în raport de susținerile părților cât și de dispozițiile legale incidente în materie, Curtea, reține că prezenta contestație în anulare este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Conform dispozițiilor art.318 alin.1 pr.civ. - otărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.

Deși contestatorul nu a precizat temeiul de drept al contestației în anulare formulate, Curtea reține că aspectele de nelegalitate arătate de acesta în cuprinsul contestației în anulare pot fi încadrate în aceste dispoziții legale.

Însă, pe de o parte, dispozițiile art.318 alin.1 teza I pr.civ. au în vedere erori materiale grave vizând probleme de procedură, aspectele formale ale judecății în recurs, pentru verificarea cărora să nu fie necesară o reexaminare a fondului sau o reapreciere a probelor.

Or, în cauză, contestatorul solicită o reexaminare a tuturor probelor existente în cauză întrucât s-a stabilit eronat situația de fapt, aceasta neîncadrându-se în dispozițiile legale prevăzute de art.318 alin.1, teza I pr.civ.

În ceea ce privește teza a II-a a dispozițiilor art.318 alin.1 pr.civ. Curtea, reține că, instanța de recurs a cercetat toate motivele de modificare sau casare,cu care a fost investită.

Astfel, instanța de recurs nu este obligată să răspundă la argumentele folosite de recurent în dezvoltarea unui motiv de casare, ci este îndreptățită să grupeze aceste argumente, pentru a răspunde la motivul de modificare sau casare printr-un considerent comun.

Față de aceste aspecte, Curtea, constatând că dispozițiile art.318 pr.civ. nu sunt îndeplinite în cauză, urmează a respinge contestația în anulare ca fiind neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, contestația în anulare formulată de contestatorul, împotriva deciziei civile nr.2486/R din data de 14.04.2009, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări, în dosarul nr- (format vechi nr.101/2009), în contradictoriu cu intimata SC de Construcții B SA.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 29.09.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - -

- -

GREFIER,

Red:

Dact.: /2ex.

08.10.2009

Jud. recurs:;;

Președinte:Guranda Georgeta
Judecători:Guranda Georgeta, Ignat Silvia Georgiana, Sprînceană

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 5241/2009. Curtea de Apel Bucuresti