Obligație de a face. Decizia 530/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.530/
Ședința publică de la 06 August 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Benone Fuică
JUDECĂTOR 2: Angelica Ciobotaru
JUDECĂTOR 3: Gina Ignat
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul,domiciliat în B,str.- - nr.206,împotriva sentinței civile nr.298 din 8 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Brăila,în contradictoriu cu intimatul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier,în sensul că recurentul a depus la dosar concluzii scrise,iar intimatul a depus la dosar întâmpinare,și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă,după care;
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.298/08.05.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-,a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR
Pentru a pronunța hotărârea judecătorească prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.165/113/25.01.2008 pe rolul Tribunalului Brăila,reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, solicitând ca acesta să fie obligat să îi plătească, începând cu 1 martie 2004, drepturile de rentă ce i se cuvin conform nr.OG12/23.03.2004, respectiv Legii nr.210/2004.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că în temeiul art.14 din Legea nr.44/1994 a beneficiat de o rentă lunară echivalentă cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent și că deși prin nr.OG12/23.03.2004 legea a fost completată cu art.141, care prevede că începând cu luna martie 2004 renta lunară se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, a continuat să primească 25% din solda de grad a unui sublocotenent și nu solda de grad și de funcție a acestuia.
Ca dovadă a celor susținute reclamantul a depus copie de pe legitimația de veteran de război și de pe certificatul care atestă că a făcut parte dintr-o unitate operativă în perioada 24-31.08.1944, de pe brevetul prin care i s-a acordat medalia "Crucea Comemorativă a celui de-al II-lea război mondial", precum și de pe cuponul de plată a pensiei pe luna decembrie 2007 și de pe actele normative invocate.
Prin întâmpinarea formulată de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative acesta s-a apărat arătând că reclamantul primește dreptul de rentă stabilit prin nr.OUG215/2000, calculat ca procent de 50% din solda gradului militar d e sublocotenent și că scopul nr.OUG12/2004 nu a fost de a egaliza toți veteranii de război sub aspectul cuantumului rentei la care aceștia sunt îndreptățiți, adică de a se calcula pentru toți o rentă echivalentă cu 100% din solda de grad și solda de funcție la minim ale unui sublocotenent, ci de a stabili drept criteriu de raportare nivelul minim al soldei de grad și/sau al soldei de funcție ale unui sublocotenet din cadrul Ap. întrucât la un moment dat solda unui militar din Ap. era diferită de cea a unui sublocotenent din și astfel drepturile veteranilor de război din aceeași categorie erau diferențiate prin simpla apartenență la sistemul de asigurări sociale al sau Ap.
Față de cele invocate prin întâmpinare reclamantul a precizat că își menține cererea în sensul de a i se recalcula renta lunară retroactiv în funcție de solda de grad și de funcție la minim ale unui sublocotenent de Ap. cumulate 100%, deoarece din nota de fundamentare a nr.OUG12/2004 și din expunerea de motive la Legea nr.210/2004 reiese modul corect de calcul, astfel ca toți veteranii să beneficieze de același cuantum al rentei, pentru a nu se crea un tratament discriminatoriu.
În susținerea punctului său de vedere reclamantul a depus practică judiciară.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:
Reclamantul este veteran de război, decorat cu medalia "Crucea Comemorativă a celui de-al II-lea război mondial 1941- 1945".
Conform rt.14 din Legea nr.44/1994 republicată, "veteranii de război care nu sunt decorați cu ordine, medalii sau cruci de război prevăzute la art. 13 alin. 1 lit. a), b) și c), dar cărora le-a fost conferită Medalia "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941 - 1945" beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent."
Legea nr.44/1994 a fost completată prin nr.OUG12/23.03.2004, care a fost aprobată prin Legea nr.210/2004. S-a introdus astfel art.141care prevede că "începând cu luna martie 2004, renta lunară prevăzută la art.13 și 14 se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, stabilite conform legii".
Din nota de fundamentare a nr.OUG12/2004 și din expunerea de motive a Legii nr.210/2004 reiese că modificarea prevăzută de cele două acte normative s-a impus pentru a înlătura aplicarea în mod discriminatoriu a prevederilor Legii nr.44/1994 republicată. discriminarea era generată de faptul că erau reglementate două cuantumuri diferite ale soldei de grad a unui sublocotenent, unul pentru Ministerul Apărării Naționale (care a fost majorat începând cu 1 martie 2004 prin nr.OUG2/2004) și altul pentru celelalte două sisteme militare, ceea ce făcea ca drepturile de rentă ale veteranilor de război să fie diferențiate.
Având în vedere aceste considerente, instanța a reținut că scopul introducerii art.141a fost de a impune o bază de calcul unică pentru renta prevăzută la art.13 și 14 din Legea nr.44/1994, indiferent de sistemul militar din care provine veteranul ce beneficiază de ea. Aplicarea unui tratament egal tuturor veteranilor de război se concretizează astfel în stabilirea rentei în raport de aceeași soldă, nu de solde diferite.
Ca urmare, întrucât art.14 prevede că renta lunară cuvenită veteranilor în categoria cărora se încadrează reclamantul este echivalentă cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent, rezultă că după introducerea art.141renta de care trebuia să beneficieze reclamantul era de 25% din noua soldă stabilită ca bază de calcul, respectiv solda de grad și de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale.
Ulterior, prin Legea nr.303/2007, renta prevăzută de art.14 a fost majorată la 50% din soldă, de această majorare beneficiind și reclamantul, astfel cum reiese din întâmpinare.
Reclamantul nu a negat acest fapt, însă a susținut că în urma modificării introduse prin nr.OUG12/2004 i se cuvenea o rentă egală cu 100% din solda de grad și de funcție a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale.
Această susținere este nefondată, deoarece, așa cum s-a reținut mai sus, scopul introducerii art.141a fost de a stabili o bază de calcul unică a rentei și nu de a modifica modalitatea de calcul, respectiv procentul care se raportează la baza de calcul. De altfel, art.141prevede clar că "renta se calculeazăîn funcție de nivelul soldei".
În cazul în care legiuitorul ar fi intenționat ca renta cuvenită tuturor veteranilor să aibă aceeași valoare și anume 100% din solda de grad și de funcție a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale, nu s-ar mai justifica menținerea unei diferențe între renta lunară de care beneficiază veteranii decorați cu medaliile menționate în art.13 lit.b ( echivalentă cu 75% din solda de grad a unui sublocotenent) și cea de care beneficiază cei decorați cu medalia prevăzută de art.14 ( echivalentă cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent).
Pentru motivele expuse instanța a constatat că acțiunea este nefondată.
Aceeași opinie a fost exprimată și de asistenții judiciari care, potrivit dispozițiilor art.58 din Legea nr.304/2004, au făcut parte din completul de judecată cu vot consultativ.
Împotriva sentinței civile a declarat recurs reclamantul considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Hotărârea judecătorească a preluat întocmai apărările exprimate de pârâtă prin întâmpinarea depusă la dosar,fără a analiza actele depuse și practica judiciară în materie.
A invocat prevederile OUG nr.12/2004 în sensul acordării rentei lunare în același cuantum tuturor veteranilor de război începând cu luna martie 2004,funcție de nivelul soldei de grad și de funcție la minim a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale.
A mai invocat practica judiciară în materie,solicitând admiterea recursului,desființarea sentinței civile și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
A depus expunerea de motive privind aprobarea OUG nr.12/2004 pentru completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război,precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.
Prin întâmpinare,intimatul Ministerul Internelor și Reformei Administrative a solicitat respingerea recursului,hotărârea instanței de fond fiind legală și temeinică.
Examinând recursul astfel declarat potrivit motivelor invocate și dispozițiilor legale incidente în materie,cât și sub toate aspectele de fapt și de drept în conformitate cu prevederile art.3041.pr.civ.Curtea reține caracterul nefondat al acestuia,pentru următoarele considerente:
Obiectul acțiunii civile promovate de recurentul reclamant îl reprezintă aplicarea prevederilor OUG nr.12/2994 de modificare a Legii nr.44/1994 în sensul recalculării dreptului de rentă începând cu luna martie 2004 în procent de 100% din solda de grad și de funcție la minim a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale (precizări fila 23 dosar fond).
A invocat astfel că toți veteranii de război trebuie să beneficieze de același cuantum al rentei în vederea aplicării unui tratament egal și nediscriminatoriu.
Numai că în interpretarea legii,se constată că nu aceasta a fost intenția legiuitorului.
Prin prevederile art.141introdus prin OUG nr.12/2004 pentru completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război,precum și unele drepturi al invalizilor și văduvelor de război, s-a stabilit ca,începând cu luna martie 2004,renta lunară prevăzută de art.13 și 14 să se calculeze,după caz,în funcție de nivelul soldei de grad și de funcție la minim a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale,stabilite conform Legii.
adusă astfel prin prevederile ordonanței de urgență - menționată - a constituit-o criteriul unic de calcul al rentei lunare,funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție a minim a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale.
S-a probat însă valoarea diferită a rentei lunare cuvenită veteranilor de război în procente distincte,funcție de decorația primită,conform art.13 din Legea nr.44/1994,cu modificările și completările ulterioare.
Aceasta este și rațiunea indicării în textul de lege,respectiv dispozițiile art.141din lege,a sintagmei "după caz",ceea ce presupune o diferențiere adusă situației veteranilor de război,funcție de reglementarea adusă prin art.13 și 14 de Legea nr.44/1994.
Pentru veteranii de război cărora le-a fost conferită Medalia "Crucea Comemorativă a celui de-al II-lea război mondial 1941- 1945" cum este cazul recurentului reclamant,s-a prevăzut că beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 50% din solda de grad a unui sublocotenent (art.14 din legea nr.44/1994).
Ca atare,în mod legal și temeinic nu au putut fi primite pretențiile concrete ale reclamantului,de către prima instanță,procentul de 100% din solda de grad și de funcție a unui sublocotenent fiind stabilit doar pentru veteranii de război decorați cu Ordinul "- " sau Ordinul " cu spade" clasa,conform prevederilor art.13 al.1 lit. din Legea nr.44/1994.
Practica judiciară invocată de recurentul reclamant privește o altă situație,procentul cuvenit în mod diferit funcție de modalitatea de decorare raportându-se în mod unic însă numai cu privire la criteriul de calcul,respectiv solda de grad și solda de funcție la minim a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naționale,conform legii.
Orice alte precizări aduse ulterior promovării prezentului recurs de către recurentul reclamant la data de 21.07.2008 reprezintă în fapt modificări ale obiectului cererii introductive,lucru inadmisibil față de prevederile art.303 al.1 și 2 și art.316 pr.civ. raportate la art.294 al.1 pr.civ.
În consecință,În temeiul dispozițiilor art.312 al.1 pr.civ.urmează să fie respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.298/08.05.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul,domiciliat în B,str.- - nr.206,împotriva sentinței civile nr.298 din 8 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Brăila,în contradictoriu cu intimatul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, având ca obiect obligație de a face.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 August 2008.
PREȘEDINTE Pentru jud.-, JUDECĂTOR
- - aflată în CO,conform disp. - -
art.261C.proc.civ.
PREȘEDINTE,
GREFIER
- -
:- -/04.09.2008
:/05.09.2008
2 ex-
FOND: -
Președinte:Benone FuicăJudecători:Benone Fuică, Angelica Ciobotaru, Gina Ignat
