Obligație de a face. Decizia 5636/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
Format vechi nr.4526/2009
ROMANIA
CURTEA DE APEL B
SECTIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILA NR. 5636/
Ședința publică de la 14 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Rotaru Florentina Gabriela
JUDECĂTOR 2: Uță Lucia
JUDECĂTOR 3: Farmathy
GREFIER
*********************
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii de recurs formulată de recurenta împotriva sentinței civile nr.3757 din data de 06.05.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.30384/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimațiiLiceul și Inspectoratul Școlar al Municipiului B,având ca obiect:"obligația de a face - anulare calificativ".
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la 07 octombrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 14 octombrie 2009, când a dat următoarea decizie.
CURTEA,
Prin recursul înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 09.07.2009, recurenta a criticat sentința civilă nr.3757/06.05.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, susținând, în esență, faptul că instanța de fond nu a avut în vedere și nu a coroborat probele depuse la dosar.
Recurenta a mai arătat că demersul finalizat cu evaluarea parțială este nelegal, evaluarea a fost realizată superficial fără luarea în considerare a tuturor activităților profesionale desfășurate, depunctarea a fost abuzivă, ignorându-se total activitatea din perioada 15.06.2008-31.08.2008.
Recurenta nu și-a întemeiat în drept recursul.
Intimații Liceul " " și Inspectoratul Școlar al Municipiului B, legal citați, nu au formulat întâmpinare.
-și rolul activ, în conformitate cu dispozițiile art.129 Cod pr.civilă, Curtea încadrează motivele de recurs expuse în dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, urmând a analiza criticile formulate prin prisma acestui temei de drept.
La data de 11.08.2008 recurenta-reclamantă a sesizat Tribunalul București printr-o cerere prin care solicita anularea calificativului "" pentru anul școlar 2007-2008 și evaluarea activității sale profesionale cu calificativul " ".
Prin sentința civilă nr.3757/06.05.2009, Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins cererea reclamantei-recurente, reținând că evaluarea s-a desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.52 din Legea nr.128/1997, în activitatea reclamantei constatându-se deficiențe majore referitoare la activitatea didactică și refuzul sistematic de a dialoga cu elevii, profesorii și conducerea școlii în vederea găsirii unei soluții la conflictele pe care aceasta le declanșa prin comportamentul său.
Analizând ansamblul probatoriu administrat în cauză, Curtea reține următoarele:
Reclamanta-recurentă și-a desfășurat activitatea profesională în calitate de profesor de istorie în cadrul Liceului " " până la data de 31.08.2009, fiind transferată la cererea sa înregistrată la Inspectoratul Școlar al Municipiului B sub nr.9759 din 18.04.2009, la o altă unitate de învățământ începând cu 01.09.2008.
Potrivit dispozițiilor art.52 alin.1 din Legea nr.128/1997, în forma în vigoare la data de 10.08.2008 (data evaluării de către Consiliul de Administrație al Liceului evaluarea se realizează anual, fără ca dispozițiile legale precitate să stabilească o dată sau un termen limită.
Motivul evaluării parțiale a recurentei-reclamante a fost determinat de împrejurarea transferului acesteia la o altă unitate de învățământ, împrejurare ce ar fi împiedicat în mod obiectiv evaluarea sa ulterioară. Nicio dispoziție legală nu interzice expres evaluarea parțială, prevederile legale făcând doar referirte la necesitatea evaluării anuale. Nu există două evaluări ale recurentei-reclamante pentru a se putea susține nerespectarea dispozițiilor art.52 din Legea nr.128/1997.
În ceea ce privește activitățile detaliate la pct.1-7 din cererea de recurs, Curtea reține că acestea s-au desfășurat după data evaluării, neputând, în mod obiectiv. Să fie luate în considerare la momentul analizării activității profesionale.
Este evident, față de decizia Inspectoratului Școlar al Municipiului B și de cererea reclamantei privind aprobarea transferului că aceasta cunoștea la începutul lunii iunie 2008 că urmează să nu-și mai desfășoare activitatea profesională în cadrul Liceului începând cu 1 septembrie 2008, acesta fiind motivul pentru care Consiliul de Administrație s-a întrunit înainte de începerea vacanței de vară pentru a analiza activitatea profesională a recurentei și a acorda calificativul în termen util înainte de încetarea raporturilor de muncă.
Nu a existat niciun abuz în această analiză, câtă vreme evaluarea a avut ca obiectiv analiza activității profesionale până la 01.06.2008, iar nu și perioada ulterioară.
Curtea nu activitățile desfășurate de reclamanta-recurentă în perioada vacanței de vară, însă consideră că față de misiunea didactică esențială a profesorului, aceste activități sunt și rămân complementare.
Astfel, activitatea de supraveghere la examenul de bacalaureat este remunerată și a fost punctată cu 2 puncte din tot atâtea posibile, după cum stă înscris în fișa de evaluarea.
Activitatea de elaborare a subiectelor a fost punctată cu 2 punte din 4 posibile, în condițiile în care recurenta nu a depus la dosarul cauzei dovada redactării subiectelor la examenul de corigență, participarea sa la desfășurarea olimpiadei de istorie fiind punctată cu 1 punct din 2 posibile, ceea ce demonstrează că această implicare a fost recunoscută și luată în considerare în cadrul evaluării la parametrul.
De asemenea, preocuparea pentru perfecționare profesională a reclamantei-recurente a fost apreciată de Consiliul de Administrație cu 2 puncte din maximul de 4, ceea ce arată că cel puțin în privința modulelor cursului de perfecționare "Didactica Nouă" evaluarea le-a avut în vedere, chiar dacă exista posibilitatea ca cele 2 module la care face referire recurenta în cererea de recurs să nu fi fost finalizate la momentul evaluării.
Legat de acest ultim aspect, Curtea observă că până în acest moment preocuparea pentru perfecționarea profesională și didactică nu a avut rezultatele practice scontate.
Astfel, chiar dacă recurenta este preocupată de îmbunătățirea activității sale profesionale, această preocupare nu se reflectă aproape deloc în activitatea concretă desfășurată.
Or, în opinia Curții, elementul definitoriu al unui profesor de înaltă ținută este posibilitatea lui de a comunica elevilor ceea ce a acumulat, de a intra într-un dialog efectiv, concret și stimulativ cu aceștia și de a realiza predarea materiei în modalități care să asigure nu numai transmiterea cunoștințelor dar, mai ales, înțelegerea și asimilarea acestora.
Din acest punct de vedere, recurenta a fost drastic depunctată,împrejurare pe deplin justificată de concluziile la care au ajuns persoanele care i-au monitorizat activitatea profesională până la vacanța de vară.
În acest sens, este mai mult decât ilustrativ conținutul Notei de control întocmită de inspectorul școlar pentru specialitate istorie potrivit căruia, din analiza orelor asistate s-au desprins următoarele observații: "Se pune un accent deosebit pe informare și nu pe formarea elevilor, se aplică așa-numite fișe de lucru, dar conținutul și metodica aplicării lor sunt profund defectuoase; relațiile cu elevii sunt rigide; nu se aplică metode interactive; întrebările nu sunt formulate clar, ceea ce duce la unele confuzii în răspunsurile elevilor; evaluarea este deficitară, de multe ori notele fiind nejustificate; în acest sens se desprinde faptul că există un număr de 163 note între 1-4 și un număr de 13 note modificate în cataloagele de clasă, existând multe discrepanțe între notele acordate elevilor".
Aceste concluzii, profund îngrijorătoare cu privire la activitatea didactică efectivă a recurentei-reclamante, au fost elaborate încă din luna martie 2008, recomandându-se monitorizarea activității recurentei și imperioasa necesitate a îmbunătățirii proiectelor didactice și a comunicării.
Contrar așteptărilor, recurenta nu și-a îmbunătățit metodele de pregătire și de expunere în fața elevilor a materiei, așa cum se desprinde din conținutul " de constatare" întocmite de persoanele desemnate să monitorizeze activitatea profesională a reclamantei, care avea cunoștință de obligațiile care îi revin în perioada monitorizării potrivit mențiunilor înscrise pe Nota de serviciu nr.479/06.02.2008 întocmită de conducerea Liceului.
fișei de evaluare demonstrează că persoanele care au stabilit criteriile în funcție de care se va realiza evaluarea au înțeles să pună un accent deosebit pe activitatea efectivă, pe modalitatea practică cea mai bună de prezentare a materiei, pe realizarea dialogului între profesor și elev. pe aceste aspecte recurenta-reclamantă a fost sever depunctată în condițiile în care inspecția de specialitate i-a reliefat grave carențe în metodele de predare și comunicare.
Deși nu pare să conștientizeze acest aspect, recurenta-reclamantă a obținut calificativul nesatisfăcător ca efect al acestei drastice depunctări, ceea ce nu are nicio legătură cu activitățile extrașcolare ale reclamantei.
Un singur elev care a obținut un premiu la nivelul unei olimpiade de sector devine o împrejurare nesemnificativă în aprecierea activității profesionale de ansamblu, în condițiile în care majoritatea covârșitoare a elevilor sunt notați, la momentul verificării cunoștințelor, cu note între 1 și 4, ceea ce conduce către o participare firească, din punct de vedere moral, a recurentei la examenele de corigență. Imposibilitatea acesteia de a transmite cunoștințe elevilor și de a-i convinge pe aceștia să și le asimileze, denotă un eșec semnificativ al recurentei din perspectiva rolului fundamental al profesorului și anume acela de a ajuta elevii că asimileze cunoștințe și informații.
Toate aceste considerații pornesc desigur de la premisa notării cunoștințelor elevilor cu bună-credință de către recurentă.
Cei 136 de elevi cu note între 1 și 4 reprezintă trăsătură definitorie a activității efective desfășurată la clasă de către recurentă. Ei sunt rezultatul fie a eșecului acesteia de a transmite și stimula acumularea de cunoștințe, fie a refuzurilor elevilor de a răspunde cerințelor sale. Și în această ultimă împrejurare un astfel de refuz, înregistrat la un număr atât de mare de elevi, demonstrează că există un deficit important de comunicare, iar cauza acestuia rezidă în atitudinea recurentei, chiar dacă Curtea nu înlătură și eventuala contribuție a elevilor la situația creată. Totuși, cei 136 de elevi sunt, fiecare dintre ei, personalități (în sensul psihologic al termenului) în formare, ceea ce implică un oarecare grad de impulsivitate, însă rolul profesorului este de a găsi căile cele mai potrivite, adecvate vârstei și gradului de receptivitate al elevilor, în scopul de a-i convinge să depună diligențe pentru acumularea cunoștințelor. Cei 136 de elevi ar fi trebuit să reprezinte un motiv serios de îngrijorare în primul rând pentru recurentă.
Or, lectura cererii de chemare în judecată, ca de altfel și cea a cererii de recurs nu vădesc o asemenea preocupare.
În ipoteza în care notele cuprinse între 1 și 4 au fost acordate superficial, ca un exercițiu de autoritate în relația profesor-elev, o astfel de atitudine denotă o înțelegere limitată sau chiar inexistentă a rolului comunicării în relația cu elevii. Aceștia nu trebuie obligați sau constrânși să asimileze materia predată, ci convinși de utilitatea respectivei asimilări, pentru că, altminteri, procesul de asimilare se realizează doar superficial, fără a exista vreo garanție a însușirii pe termen a respectivelor cunoștințe.
Din această perspectivă, participarea recurentei la cele 2 module de perfecționare didactică nu și-a arătat utilitatea pentru perioada cuprinsă între luna martie 2008 și luna iunie 2008, ceea ce demonstrează că procesul de îmbunătățire a comunicării este unul complex și de durată, recurentei rămânându-i suficient timp să facă progresele necesare.
În ceea ce privește susținerea acesteia referitoare la nota de promovare a examenului de titularizare din luna iulie 2008, Curtea, raportându-se la criteriile conținute generic de fișa de evaluarea, observă că acest rezultat putea fi valorificat la pct.D1, unde recurenta a primit 2 puncte din 4 posibile. În cadrul examenului de titularizare se verifică nivelul și calitatea cunoștințelor profesorului în materia pentru care solicită titularizarea. Curtea nu contestă că recurenta cunoaște, chiar foarte bine, materia istoriei, dar ceea ce este analizat în cadrul evaluării este modalitatea concretă în care astfel de cunoștințe se transmit elevului întrucât rolul primordial al profesorului este acela de a asigura interfața cea mai potrivită vârstei și preocupărilor elevilor între materia predată și procesul de asimilare a acestuia.
Or, din acest punct de vedere, recurenta înregistrează grave carențe ceea ce a condus la depunctarea sa drastică la pct.A1,2,3,4; B1,2,3:,b,c,d; și c;, -f; -d; E3a-c; F1,2 și 3.
Toate aceste puncte generice ale evaluării arată cât de importantă este activitatea de pregătire a predării orelor, modalitatea de predare și evaluare a cunoștințelor adaptată nivelului elevilor și, nu în ultimul rând, relaționarea cu aceștia, crearea unui cadru emoțional plăcut, calm, relaxat în care să se desfășoare atât activitatea de expunere a informațiilor, cât și activitatea de evaluare a gradului de asimilare a cunoștințelor de către elevi.
În toate aceste activități, așa cum rezultă din nota de control întocmită de inspectorul de specialitate, cât și din notele de constatare ale persoanelor desemnate să monitorizeze activitatea profesională a recurentei, aceasta din urmă înregistrează serioase deficiențe ceea ce a condus la neacordarea vreunui punct. Din acest motiv, recurenta a însumat doar 24 de puncte, iar nu pentru că nu au fost punctate activitățile sale din intervalul iulie-august 2008, când, prin forța împrejurărilor, principala sa activitate și cea mai importantă din perspectiva rolului unui profesor nu se desfășura, respectiv activitatea de predare era suspendată ca efect al vacanței de vară.
Ceea ce diferențiază un profesor potrivit rolului său educativ de unul care nu reușește să se ridice la nivelul acestui rol este tocmai modalitatea în care reușește să transmită informațiile și să determine asimilarea durabilă a acestor informații. Pentru un asemenea rezultat este nevoie de pregătirea și adaptarea continuă a metodelor de predare, de o abordare flexibilă atât a materiei predate, cât și a metodelor de evaluare și de o permanentă adaptare la cerințele, nevoile și nivelul elevului căruia i se transmite informația.
Rolul educativ al profesorului nu înseamnă transmiterea verbală a unei informații ce figurează scriptic într-un manual, ci este ilustrat de manierea individuală, personalizată în care acest lucru este realizat de fiecare în parte. Altminteri, manualul ar fi suficient, iar prezența profesorului în bună măsură inutilă în afara timpului alocat evaluării.
Or, dimpotrivă, criteriile stabilite generic ca părți componente ale evaluării profesionale întăresc convingerea Curții că procesul de învățare este unul deosebit de complex, rolul profesorului fiind acela de a face cât mai interesantă și stimulativă acumularea unor informații ca efect al stabilirii unor strategii de predare flexibile și permanent adaptabile, strategii în centrul cărora trebuie să se afle elevul, iar nu materia predată.
Toate aceste argumente mai sus expuse arată de ce calificativul parțial acordat recurentei este cel corespunzător realității la nivelul lunii iunie 2008, Curtea neexcluzând o îmbunătățire a acestei situații în anul școlar ce a urmat, nejustificându-se o infirmare a acestui calificativ.
În ceea ce privește împrejurarea conform căreia recurenta nu ar fi primit în timp util fișa de autoevaluare, Curtea observă că aceasta a avut posibilitatea de a completa această autoevaluare înainte de soluționarea contestației la calificativ, autoevaluarea fiind avută în vedere la momentul soluționării contestației.
Concluzionând, Curtea apreciază că față de nivelul scăzut al performanțelor didactice reflectate de activitatea de predare, evaluare și comunicare cu elevii, înregistrat de recurentă până la momentul evaluării, calificativul acordat corespunde întru totul situației de fapt.
Orice activitate care se desfășoară în afara orelor de curs, chiar dacă servește perfecționării profesorului, integrării și afirmării acestuia în cadrul societății civile, nu poate influența, prin ea însăși, asupra calității reale a actului de predare și de evaluare a cunoștințelor.
În cazul recurentei, cele două vizite la muzee, activități întreprinse de regulă, cu elevii din școala primară sau din ciclul gimnazial precum și participarea la diverse acțiuni extracuriculare, nu pot influența asupra calificativului acordat, mai ales că pentru asemenea tipuri de activități recurenta a fost punctată, în condițiile în care printre criteriile de evaluare aceste participări sunt valorizate de maxim două criterii (respectiv subpunctele C3 li D1 și 2) din totalul de 6 criterii, recurenta înregistrând depunctări severe la celelalte 4 criterii.
Pentru ansamblul argumentelor mai sus expuse, Curtea, în temeiul art.312 Cod pr.civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta împotriva sentinței civile nr.3757 din data de 06.05.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.30384/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimațiiLiceul și Inspectoratul Școlar al Municipiului
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex./26.10.2009
Jud.fond:;
Președinte:Rotaru Florentina GabrielaJudecători:Rotaru Florentina Gabriela, Uță Lucia, Farmathy
