Obligație de a face. Decizia 595/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-- 27.04.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. 595/
Ședința publică din 3 iunie 2009
PREȘEDINTE: G -
JUDECĂTOR 1: Gheorghe Oberșterescu
JUDECĂTOR 2: Rujița Rambu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 805/21.11.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată și cu pârâtul intimat Municipiul T- prin Primar, pentru obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamanta intimată lipsă, domnul avocat -, pârâta intimată personal și asistată de domnul avocat, care se prezintă și pentru pârâtul recurent lipsă și doamna consilier juridic, care se prezintă pentru pârâtul intimat Municipiul T- prin Primar.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat în termen legal și este timbrat cu 6 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul reclamantei intimate depune la dosar împuternicirea avocațială nr. 238 și chitanța nr. 40/1.06.2009, în valoare de 600 lei, reprezentând onorariu de avocat.
Se comunică cu părțile adverse întâmpinarea depusă de reclamanta intimată, prin registratura instanței, la data de 02.06.2009, înscris căruia instanța îi conferă caracterul unor concluzii scrise, întrucât a fost depus cu depășirea termenului prevăzut de art. 308 al. 2 Cod procedură civilă.
Reprezentantul reclamantei intimate învederează instanței că își susține excepțiile inadmisibilității recursului și necompetenței materiale a Curții de Apel Timișoara, invocate prin întâmpinare. Menționează că motivele de ordine publică pot fi invocate oricând.
Reprezentantul pârâților recurenți solicită respingerea excepțiilor și, pe fond, admiterea recursului, așa cum a fost formulat, modificarea în parte a hotărârii atacate, în sensul obligării reclamantei la plata în favoarea pârâților a cheltuielilor de judecată în apel. Nu solicită cheltuieli de judecată în recurs.
Reprezentanta pârâtului intimat Municipiul T- prin Primar lasă la aprecierea instanței atât soluția privind excepțiile, cât și fondul cauzei.
Pe fond, reprezentantul reclamantei intimate solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată. Învederează instanței că reclamanta nu are nicio culpă că instanța a omis să se pronunțe asupra cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată:
Prin sentința civilă nr. 3483 din 19.03.2008, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Timișoaraa respins acțiunea civilă formulată de reclamanta împotriva pârâților, și Municipiul T, prin Primar, având ca obiect obligația de a face, de a desființa construcțiile ridicate fără acordul reclamantei și fără autorizație pe terenul aflat în indiviziune.
Reclamanta a fost obligată la plata în favoarea pârâților a cheltuielilor de judecată în cuantum de 750 lei.
Prima instanță a reținut că nu intră sub incidența Legii nr. 50/1991 construcțiile a căror demolare se solicită, fiind edificate în urmă cu 31 de ani.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanta și pârâtul Municipiul T, prin Primar.
Prin decizia civilă nr. 805/21.11.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa respins apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 3483/19.03.2008 a Judecătoriei Timișoara.
A respins și apelul incidental al pârâtului Municipiul T, prin Primar, declarat împotriva aceleiași sentințe.
Tribunalul Timișa reținut, pe lângă faptul că acele construcții nu intră sub incidența Legii nr. 50/1991, și faptul că prin hotărâre judecătorească irevocabilă s-a dispus sistarea stării de indiviziune dintre reclamantă și pârâții, iar construcțiile în litigiu au fost incluse în parcela atribuită pârâților.
Apelul incident al pârâtului Municipiul T, prin Primar, a fost respins ca fiind lipsit de interes, întrucât pârâtul nu a căzut în pretenții, nefiind obligat la nimic prin sentința primei instanțe.
Împotriva deciziei civile nr. 805/21.11.2008 a Tribunalului Timiș au declarat recurs în termenul legal pârâții și.
În motivarea recursului, au arătat că deși apelul reclamantei a fost respins, iar apărătorul lor a solicitat obligarea acesteia la cheltuieli de judecată, fapt consemnat în practicaua hotărârii, instanța de apel a omis să se pronunțe asupra cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul achitat avocatului.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, calificată de instanță ca reprezentând concluzii scrise, reclamanta a invocat excepția inadmisibilității recursului, întrucât pentru omisiunea de a se pronunța asupra unei cereri există procedura expresă prevăzută de art. 2822și art. 2833Cod procedură civilă, competența revenind tot Tribunalului Timiș, care trebuie să se pronunțe prin încheiere.
Pornind de aici a invocat și excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Timișoara.
Conform art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va analiza mai întâi excepțiile invocate de intimata reclamantă.
Excepția inadmisibilității recursului este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.
Este adevărat că art. 2812Cod procedură civilă, iar nu art. 2822cum eronat indică reclamanta, prevede procedura completării unei hotărâri la cererea părții, de către aceeași instanță, atunci când instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere, însă această procedură specială este doar o alternativă pentru parte, iar nu o procedură obligatorie, care înlătură posibilitatea părții nemulțumite de a declara apel sau recurs.
Pe cale de consecință, este neîntemeiată și excepția de necompetență materială a Curții de Apel Timișoara.
Examinând hotărârea atacată în raport cu motivele invocate, față de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul pârâților este întemeiat, urmând a fi admis pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.
Art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă prevede că "partea care cade în pretențiuni, va fi obligată la cerere, să plătească cheltuieli de judecată".
Apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 3483/19.03.2008 a Judecătoriei Timișoaraa fost respins ca nefondat.
Deși pârâții au făcut dovada cheltuielilor de judecată efectuate în apel, constând în onorariul avocatului (fila 13), și au solicitat acordarea acestora, iar reclamanta se consideră a fi cazul în pretenții prin respingerea apelului său, instanța de apel nu a obligat-o la cheltuieli de judecată.
Față de aceste considerente, Curtea va respinge excepțiile inadmisibilității recursului și necompetenței materiale a Curții de Apel Timișoara formulate de intimata reclamantă.
În baza art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă raportat la art.274 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul declarat de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 805/21.11.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
În consecință, va modifica în parte hotărârea atacată, în sensul că va obliga reclamanta la plata în favoarea pârâților și la plata sumei de 500 lei, reprezentând cheltuielile de judecată în apel.
Va menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Văzând că în recurs nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepțiile inadmisibilității recursului și necompetenței materiale a Curții de Apel Timișoara formulate de intimata reclamantă.
Admite recursul declarat de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 805/21.11.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Modifică în parte hotărârea atacată, în sensul că obligă reclamanta la plata în favoarea pârâților și la plata sumei de 500 lei, reprezentând cheltuielile de judecată în apel.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 03.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Florin Șuiu
G - - - - -
GREFIER,
- -
Red. - 12.06.2009
Tehnored. - 26.06.2009; 2 ex.
Primă instanță: Judecătoria Timișoara
Judecător:
Instanță de apel: Tribunalul Timiș
Judecători:;
Președinte:Gheorghe OberșterescuJudecători:Gheorghe Oberșterescu, Rujița Rambu, Florin Șuiu
