Obligație de a face. Decizia 5968/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BUCURE ȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.2385/2009
SECȚIA A VII-A CIVIL ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
Decizia Civil Nr.5968/
Ședința Public din data de 27 octombrie 2009
Curtea compus din:
PREȘEDINTE: Singh Ioana
JUDECTOR: - -
JUDECTOR: - -
GREFIER: - -
***********************
Pe rol fiind, soluționarea recursului declarat de recurentul-reclamant, împotriva sentinței civile nr.1097 din data de 11.02.2009, pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a VIII-a - Conflicte de Munc și Asigurri Sociale, în dosarul nr.44733/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimata-pârât " Jilava" - - având ca obiect"obligația de a face".
La apelul nominal fcut în ședinț public, nu au rspuns recurentul-reclamant și intimata-pârât SC " Jilava" SA.
Procedura de citare legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, care învedereaz Curții faptul c, pentru termenul de azi, s-au depus la dosar prin serviciul "Registratur" al secției, la data de 29.09.2009, de ctre recurentul-reclamant, un înscris calificat ca fiind "Completare la motivele de recurs", precum și concluzii scrise, cu precizarea c pe aceast cale s-a solicitat judecarea pricinii în lips, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (2) Cod proc. civil.
Curtea, faț de lipsa prților la prima strigare a cauzei, dispune lsarea acesteia la ordine.
La reluarea pricinii la ordine, nu au rspuns recurentul-reclamant și intimata-pârât " Jilava" -
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care,
Curtea, constatând c, în cauz, recurentul-reclamant a solicitat judecarea pricinii în lips, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (2) Cod proc civil, constat cauza în stare de judecat și o reține în vederea soluționrii.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de faț, reține urmtoarele:
Prin sentința civil nr. 1097 din data de11.02.2009, pronunțat în dosarul 44733/3/LM/2008, Tribunalul Bucure ști - Secția a-VIII-a - Conflicte de Munc și Asigurri Sociale respins cererea formulat de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta JILAVA -
Pentru a pronunța aceast hotrâre judectoreasc, prima instanț a reținut c reclamantul a solicitat ca pârâta s prezinte instanței statele de plat aferente perioadei 01.11.1961 - 01.01.1964.
Cu privire la acest capt de cerere, în temeiul art. 137 Cod proc civil, instanța de fond a examinat excepția autoritții de lucru judecat, pe care a respins-o, sens în care a avut în vedere c în dosarul nr- al Tribunalului Bucure ști - Secția a -a, reclamantul a solicitat eliberarea unei adeverințe pentru perioada respectiv, dosar în care s-a pronunțat sentința civil nr. 4497/2008, la care face referire pârâta.
În consecinț, instanța a constatat c, în speț, nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 1201 din Codul civil.
În ceea ce privește solicitarea reclamantului de a se prezenta instanței statele de plat pentru perioada respectiv, instanța a reținut c prin sentința civil nr. 4497/2008, pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a -a, pârâta a fost obligat s îi elibereze reclamantului o adeverinț din care s rezulte drepturile salariale, sporurile și grupa de munc, pentru perioada 01.11.1961 - 10.11.1964, perioad care include și perioada 01.11.1961 - 01.01.1964, precizat în prezenta cerere.
Acest capt de cerere a fost respins, ca neîntemeiat, avându-se în vedere, pe de o parte, c reclamantul are un titlu executoriu, iar solicitarea de a se prezenta în instanț statele de plat ține de executarea sentinței civile nr. 4497/2008, iar, pe de alt parte, reclamantului i-au fost eliberate dou adeverințe, așa cum, de altfel, recunoaște și pârâta.
Faptul c pârâta nu a inclus, în adeverințele respective și sporurile, la care face referire reclamantul, susținând c nu au existat asemenea sporuri, ține de executarea sentinței civile nr. 4497/28.05.2008, reclamantul având posibilitatea ca, printr-o expertiz ce s-ar putea efectua în faza de executare, s verifice în statele de plat, respectiv, dac în acea perioad a beneficiat de sporuri.
Totodat și captul de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei de 5.000 lei, reprezentând un prejudiciu estimativ, a fost respins ca nedovedit, prima instanț apreciind c reclamantul nu a fcut dovada c suma respectiv reprezint un prejudiciu cert, real și actual și nici c acesta ar fi fost cauzat din vina pârâtei, creia i se imput neprezentarea statelor de plat, precum și c nu a fcut dovada c între pretinsul prejudiciu, în care este inclus și cel viitor și fapta pârâtei ar exista o legtur de cauzalitate.
Împotriva sus-menționatei hotrâri, a declarat recurs,motivat în termenul legal, reclamantul, acesta fiind înregistrat pe rolul acestei secții a Curții de APEL BUCURE ȘTI - Secția a VII-a - Civil și pentru Cauze privind Conflicte de Munc și Asigurri Sociale, sub nr-.
În dezvoltarea motivelor de recurs, se arat c pârâta nu a inclus, în adeverințele respective și sporurile la care face referire recurentul-reclamant, susținându-se c nu au existat asemenea sporuri și c acest aspect ar ține de executarea sentinței civile nr.4497/28.05.2008, precum și c reclamantul ar avea posibilitatea ca, printr-o expertiz efectuat în faza de executare, s verifice statele de plat și anume, s verifice dac în perioada respectiv el a beneficii de sporuri.
Recurentul-reclamant a învederat instanței de control judiciar c aceasta constatare a instanței de fond cuprinde motive contradictorii și strine de natura pricinii, fiind interpretat greșit actul juridic dedus judecții.
Arat c la dosarul cauzei nu exist nici un înscris în care intimata-pârât s susțin c, în perioada în care recutentul-reclamant a fost angajatul su, el nu ar fi beneficiat de sporuri, așa cum, eronat, a consemnat prima instanț în sentința pronunțat.
De altfel, susține recurentul-reclamant, aceast susținere, dac ar fi fost fcut, ar fi fost întemeiat pe existența statelor de salarii, astfel c, la rândul lui, recurentul ar fi avut posibilitatea s le vizualizeze sau s fi solicitat o expertiz contabil.
Ori, intimata-pârât contrazice concluziile instanței de fond și confirm, cu adeverința nr.435/19.09.2006, c pentru perioada 01.11.1961-01.01.1964 "Societatea nu deține state de plat.
Precizeaz c instanța de fond a fost aceeași și în procesul anterior, purtat în contradictoriu cu aceeași societate angajatoare, care a fost soluționat prin sentința civil nr.4497/28.05.2008 și c atunci și-a motivat hotrârea fcând referire la adeverința nr.435/19.09.2006, dup care, în mod surprinztor, în acest al doilea proces, soluționat, în fond, prin sentința sus-indicat (sentința atacat cu prezentul recurs), instanța a omis s cerceteze respectivul înscris.
Recurentul-reclamant învedereaz instanței de recurs c în perioada 01.11.1961 - 01.01.1964, fiind maistru cu activitate alternativ în trei schimburi, a avut continuu sporuri la salariu, ca și în perioada anterioar, în care sunt precizate sporurile prin adeverința nr.435/19.09.2006, precum și prin statul de salarii pentru luna octombrie 1961.
Arat c neincluderea acestor sporuri în calculul pensiei sale îi produce, în mod indubitabil, un prejudiciu.
Recurentul-reclamant învedereaz și c o eventual expertiz, la care face referire instanța de fond, nu ar avea obiect, deoarece chiar angajatorul a precizat c nu deține state de plat. Așadar, expertul nu ar avea ce s expertizeze.
Mai arat c instanța de fond a respins captul de cerere privind obligarea intimatei-pârâte la plata sumei de 5.000 lei, reprezentând un prejudiciu estimativ, motivând c: "Reclamantul nu a fcut dovada c suma respectiv reprezint un prejudiciu cert, real și actual".
Ca urmare, învedereaz instanței de recurs c prin reformularea cererii precizatoare, înregistrat la instanț la data de 29.12.2008 (fila 32), acțiunea sa, cu care a investit prima instanț, a avut numai un capt de cerere și anume: solicitarea privind obligarea JILAVA - s îi plteasc 5.000 lei (RON), reprezentând prejudiciu estimat, ca urmare a neglijenței societții angajatoare în pstrarea arhivei, neglijenț datorit creia recurentului-reclamant nu îi sunt certificate sporurile la salariu, așa cum a hotrât instanța de fond, respectiv Secția a VIII-a a Tribunalului Bucure ști, prin sentința civil nr.4497/28.05.2008.
Recurentul-reclamant învedereaz c, întrucât aceast adeverinț nu poate fi eliberat faț de împrejurarea c angajatorul precizeaz c nu deține statele de salarii, este evident c el a suferit un prejudiciu cert, real, actual și perpetuu, prin faptul c, în calculul pensiei sale, nu se regsesc și sporurile pe care le-a avut la salariu.
Precizeaz c, referitor la prejudiciul estimat, la dosarul cauzei a depus un calcul privind influența sporurilor asupra punctajului de pensie, pentru perioada 01.11.1961-01.01.1964, perioad din care rezult diferența de 0,74032 puncte la punctajul total al pensiei.
Nu indic temeiurile de drept ale cererii sale de recurs, invocând doar dispoziții de drept substanțial.
Intimata-pârât " Jilava" - a formulat întâmpinare (filele 9 - 11 dosar recurs), prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea, ca legal și temeinic, a sentinței atacate, invocând aprri de fond la motivele de recurs.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând actele și lucrrile dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, prin prisma aprrilor, invocate prin întâmpinare, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3041din Codul d e procedur civil, Curtea constat c recursul este nefondat, urmând a fi respins, ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Întrucât recurentul-reclamant nu a indicat temeiurile juridice ale cererii sale de recurs, Curtea, fcând aplicarea dispozițiilor art.306 al.3 Cod proc.civil, apreciaz c dezvoltarea motivelor de fapt invocate face posibil încadrarea lor în dispozițiile art.304 pct. 8 și pct.9 Cod proc.civil, astfel c va analiza recursul prin prisma acestor temeiuri de drept.
Obiectul cererii de chemare în judecat cu care a fost investit instanța de fond se refer la eliberarea, de ctre fostul angajator, al unui act de certificare (adeverinț) prin care s se ateste date privind activitatea în munc a salariatului, respectiv sporurile la salariu, obținute de acesta, în perioada 01.11.1961 - 01.01.1964, indicat în petitul acțiunii, așa cum sunt acestea evidențiate în statele de plat a salariilor, pe care salariatul înțelege s le solicite a fi prezentate în fața instanței, de ctre societatea angajatoare.
Potrivit dispozițiilor art.34 alin.5 din Codul muncii (adoptat prin Legea nr.53/2003):
"(5) La solicitarea salariatului angajatorul este obligat s elibereze un document care s ateste activitatea desfșurat de acesta, vechimea în munc, în meserie și în specialitate.".
Aceste dispozițiie se coroboreaz cu dispozițiile art.40 alin.2 lit. h) din același Cod, care prevd c:
"(2) Angajatorului îi revin, în principal, urmtoarele obligații:
- h) s elibereze, la cerere, toate documentele care atest calitatea de salariat a solicitantului; -.".
Cu privire la acest din urm articol, Curtea reține c prin a atesta"calitatea de salariat a solicitantului"se înțelege nu numai a atesta doar c solicitantul actului de certificare este sau nu este ori, dup caz, a fost, salariat al angajatorului respectiv, ci a atesta toate aspectele legate de calitatea de salariat: funcția, locul de munc, vechimea în munc și în specialitate, salariul și celelalte drepturi bnești aferente acestuia (sporuri, indemnizații, prime etc.), precum și condițiile de munc - normale, deosebite sau speciale.
Astfel, rezult, implicit, c angajatorul este obligat s ateste și datele referitoare la sporurile obținute de ctre salariat la vremea respectiv, când acesta desfșura raporturi juridice de munc.
Este adevrat c, prin dispozițiile legale suscitate, s-a instituit obligația angajatorului de a atesta datele solicitate de ctre salariatul interesat, scop în care acesta este dator s emit un act de certificare - adeverinț, certificat sau un alt document. Îns, actul de certificare (în speț, adeverința solicitat) nu poate decât s ateste o situație deja existent, o împrejurare deja ivit, un fapt deja produs, nicidecum s le creeze el însuși.
Ca urmare,prin actul de certificare nu se poate institui o anume împrejurare dorit de ctre salariat, ci se poate doar confirma c acea împrejurare exist sau, dup caz, c a existat în trecut.
De altfel, acest aspect rezult din chiar înțelesul gramatical al noțiunii de"certificare".Aceasta înseamn:" a dovedi, a confirma, a întri (printr-un act, printr-o semntur) autenticitatea, exactitatea, valabilitatea unui fapt, înscris" și "a adeveri, a confirma c ceva este autentic, sigur, exact, valabil".Așadar," a certifica"nu înseamn, în nici un caz "a crea", "a produce"sau "institui",ci doar a reda, cu fidelitate, datele evidențiate în documente primare.
Rezult, deci, c recurentului-reclamant, în lipsa statelor de plat a salariilor din arhiva fostului angajator, nu i se pot atesta sporurile la salariu. O adeverinț nu poate decât s certifice date deja existente în evidențele societții angajatoare, din perioada indicat de salariat în cererea de chemare în judecat.
Totodat, Curtea reține c în mod justificat prima instanț a apreciat c recurentul-reclamant are deja un titlu executoriu - sentința civil nr. 4497/2008, pronunțat într-un dosar anterior, cu același obiect, de ctre Tribunalul Bucure ști - Secția a VIII-a, iar solicitarea de a fi prezentate statele de plat în instanț ține, practic, de executarea hotrârii judectorești respective.
Mai reține c, de asemenea, în mod justificat prima instanț a constata c recurentului-reclamant i-au fost deja eliberate dou adeverințe, aspect recunoscut de el chiar în cuprinsul motivelor de recurs și confirmat și de ctre pârât, precum și c eventualele nemulțumiri ale acestuia, cu privire la conținutul respectivelor adeverințe, ar putea fi lmurite prin efectuarea unei expertize efectuate cu prilejul executrii sentinței menționat anterior.
Ca urmare, pentru toate considerentele expuse mai sus, Curtea apreciaz c sentința atacat este legal și temeinic, fapt pentru care o va menține, ca atare, reținând c, faț de petitul acțiunii cu care a fost investit, prima instanț a pronunțat o soluție just.
Așadar, Curtea reține c eliberarea adeverinței solicitat prin cererea de chemare în judecat formulat de recurentul-reclamant în prezentul dosar ține de executarea hotrârii judectorești anterioare.
În consecinț, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedur civil, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-reclamant, împotriva sentinței civile nr.1097 din data de 11.02.2009, pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a VIII-a - Conflicte de Munc și Asigurri Sociale, în dosarul nr.44733/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimata-pârât " Jilava" -
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public, astzi, 27.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
red: / tehnored:
2 EX. / 26.11.2009
Jud. fond:;
Președinte:Singh IoanaJudecători:Singh Ioana, Petre Magdalena, Guranda Georgeta
