Obligație de a face. Decizia 603/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 603
Ședința publică de la 09 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristiana Angelescu
JUDECĂTOR 2: Valeria Cormanencu Stanciu
JUDECĂTOR 3: Viorica
Grefier:
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de Asociația de proprietari - I împotriva deciziei civile nr. 506 din 01 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași, în contradictoriu cu intimații și, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este la al doilea termen de judecată; se solicită judecata în lipsă; prin serviciul de registratură s-au depus concluzii scrise formulate de recurenta Asociația de Proprietari -.
Instanța, din oficiu, invocă excepția privind admisibilitatea căii de atac a recursului raportat la valoarea pretențiilor și văzând că recurenta Asociația de Proprietari - Ias olicitat judecata și în lipsă a rămas în pronunțare cu privire la excepția invocată.
După deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința civilă 15522 din 19.12.2008 a Judecătoriei Iașis -a admis în parte cererea reclamanților și în contradictoriu cu Asociația de Proprietari -.4. Obligă pârâta-reclamantă să radieze din listele de plată suma de 1573,66 lei reprezentând penalități de întârziere la plată a cheltuielilor de întreținere aferente perioadei 11:2001-06.2003 sub sancțiunea daunelor cominatorii de 50 lei pe zi calculate de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri până la data executării obligației. Respinge cererea reclamanților pârâți privind obligarea pârâtei-reclamante la radierea altor sume din listele de plată. Admite excepția prescripției extinctive privind penalitățile de întârziere la plata cheltuielilor de întreținere aferente perioadei 09.2001-02.2005 solicitate prin cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă în contradictoriu cu reclamanții pârâți. Respinge cererea reconvențională în privința penalităților de întârziere la plata cheltuielilor de întreținere aferente 09.2001-02.2005 ca fiind prescrisă.
Respinge cererea reconvențională în privința penalităților de întârziere la plata cheltuielilor de întreținere aferente perioadei 03.2005-06.2008 ca nefondată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că:
Reclamanții au solicitat obligarea pârâtei la radierea din listele de plată a sumelor ce au format obiectul judecății în procedura somației de plată.
Pe calea cererii reconvenționale pârâta a solicitat obligarea pârâtei la plata acelorași sume cu titlu de penalități de întârziere și în plus și a altor sume pentru perioada 09.2001-10.2001 și 07.2001-06.2003.
Se susține că într-adevăr a operat prescripția extinctivă privind sumele pretinse de pârâtă cu titlu de penalități pentru perioada 09.2001-02.2005, având în vedere că acestea sunt ultimele penalități care au devenit scadente potrivit art. 25 HG400/2003, raportat la data formulării acțiunii 22.04.2008.
Cât privește sumele solicitate de pârâtă cu titlu de penalități pentru perioada 03.2005-06.2008, din tabelul depus la dosarul cauzei, rezultă că nu s-au calculat efectiv penalități pentru întârzierea la plată a cotelor de întreținere datorate pentru această perioadă.
În consecință, în privința cererii reconvenționale s-a respins cererea privind penalități pe perioada 09.2001-02.2005 ca prescrisă și pentru perioada 03.2005-06.2008 ca nefondată.
Referitor la acțiunea principală, având în vedere că a operat prescripția privind sumele solicitate de pârâtă cu titlu de penalități de întârziere pe calea somației, iar pe de altă parte cuantumul acestora este de 1573,66 lei, instanța a admis-o în parte obligând pârâta să radieze această sumă din listele de plată cu obligarea la daune cominatorii până la îndeplinirea efectivă a acestei obligații.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâta Asociația de Proprietari -4 criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie motivat de faptul că în mod greșit s-a admis excepția prescripției dreptului la acțiune pentru penalitățile de întârziere, angajamentul de plată dat de președintele asociației este întrerupător de prescripție, iar obligarea sa la plata de daune cominatorii trebuiau cel mult dispusă de la rămânerea definitivă a hotărârii și nu de la momentul în care rămâne irevocabilă.
Prin decizia civilă 506 din 1.06.2009 a Tribunalului Iașis -a respins apelul formulat de Asociația de Proprietari - împotriva sentinței civile 15.522 din 19.12.2008 a Judecătoriei Iași, pe care o păstrează. Obligă apelanta să plătească intimaților suma de 600 lei cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că:
Prin cererea reconvențională formulată în cauză pârâta a solicitat reclamanților plata sumei de 1962,57 lei cu titlu de penalități de întârziere pentru perioada 09.2001-06.2008.
Pentru perioada 09.2001-03.2005 instanța de fond a reținut în mod corect că este întemeiată excepția prescripției dreptului la acțiune.
Dreptul pârâtei de a solicita obligarea reclamantei la plata penalităților de întârziere calculate la cotele de întreținere achitate cu întârziere s-a născut la data la care fiecare cotă de întreținere a devenit purtătoare de penalități prin trecerea termenului prevăzut de lege pentru a le achita.
Cum acțiunea a fost formulată în aprilie 2008 pentru toate sumele datorate cu titlu de penalități de întârziere anterior lunii aprilie 2005 intervenit prescripția dreptului la acțiune.
Susținerea apelantei că angajamentul de plată nr. 9581 din 14.06.2006 prin care președintele asociației se obligă în numele și pentru asociație să plătească suma de 3823,35 lei cu titlu de penalități, ar constitui un act întrerupător de prescripție nu poate fi reținută, deoarece actul întrerupător trebuie să emane de la cel ce datorează suma și în favoarea căruia curge termenul de prescripție.
Împrejurarea că reclamanții nu au con testat listele de plată în termenul de 10 zile prevăzut de lege, nu poate produce nici un efect cu privire la prescrierea dreptului la acțiune pentru achitarea debitului, prescripția sancționând pasivitatea titularului dreptului la acțiune respectiv a pârâtei din cauză.
Pentru perioada 04.2005-06.2008 cererea reclamantei-pârâte apare ca neîntemeiată atâta timp cât din chiar listele depuse de aceasta rezultă că încă din iunie 2006 cheltuielile de întreținere au fost achitate în termen, nefiind calculate penalități.
În mod corect instanța de fond a obligat pârâta-reclamantă la plata daunelor cominatorii de la data rămânerii definitive a hotărârii calea de atac a recursului nu este suspensivă de executare, o hotărâre judecătorească putând fi pusă în executare de la data rămânerii definitive, indiferent dacă pârâta exercită sau nu calea de atac a recursului.
Pentru aceste motive în temeiul art. 296 Cod procedură civilă urmează a se respinge apelul și a păstra sentința apelată ca legală și temeinică.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs Asociația de Proprietari - criticând-o pentru nelegalitate potrivit art. 304 pct.9 Cod procedură civilă motivat de faptul că în mod greșit s-a reținut excepția prescripției deși a invocat ca act întrerupător angajamentul de plată nr. 9581 din 14.06.2006 despre care nu se face nici un fel de vorbire precum și pentru faptul că tot greșit s-a dispus obligarea sa la plata de daune cominatorii de 50 lei pe zi de întârziere de la rămânerea definitivă a hotărârii, încât hotărârea astfel pronunțată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Recursul de față apare ca inadmisibil.
Verificând actele și lucrările dosarului, instanța de recurs reține că:
Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia.
Termenul de litigiu folosit de legiuitor în art. 2821Cod procedură civilă desemnează toate acțiunile cu caracter patrimonial calificate ca atare de doctrină și jurisprudența în materie prin raportare la obiectul acestuia, care privește în mod direct o valoare patrimonială și nu act juridic al cărui obiect este un drept evaluabil în bani.
Ori, litigiul dedus judecății are ca obiect pretenții în limita sumei de 1962,92 lei, situație în care potrivit art. 2821Cod procedură civilă este supus doar căii de atac a recursului.
Soluționând cauza la instanța de apel, deși hotărârea primei instanțe era supusă numai recursului, indicarea greșită de către judecător a denumirii căii de atac aflată la dispoziția părților nu poate conduce la înfrângerea principiului legalității cu privire la căile de atac prevăzute de lege.
Astfel, văzând că un recurs împotriva sentinței judecătoriei a fost deja soluționat de tribunal chiar sub denumirea greșită de "apel", prezentul recurs apare ca inadmisibil.
Pentru toate aceste considerente, urmează a se respinge ca inadmisibil recursul formulat de Asociația de Proprietari - împotriva deciziei civile 506 din 1.06.2009 a Tribunalului Iași, pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de Asociația de Proprietari - cu sediul în I,- împotriva deciziei civile nr. 506 din 1.06.2009 dată de Tribunalul Iași.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 9 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
08.01.2010
Tribunalul Iași:
-
-
Președinte:Cristiana AngelescuJudecători:Cristiana Angelescu, Valeria Cormanencu Stanciu, Viorica
