Obligație de a face. Decizia 64/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(2055/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILA ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 64
Ședința publică din 21.01.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Stere Learciu
JUDECĂTOR 2: Claudiu Marius Toma
JUDECĂTOR 3: Ioana
Grefier -
- XX -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurenta pârâtă Asociația de proprietari din-, împotriva deciziei civile nr. 815 din 05.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția V-a Civilă, în contradictoriu cu intimata reclamantă.
Cauza are ca obiect acțiune civilă pentru obligația de a face.
La apelul nominal se prezintă avocații G, în calitate de reprezentant al recurentei pârâte Asociația de proprietari din-, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/2009, eliberată de Baroul București, respectiv, în calitate de reprezentant al intimatei reclamante, în baza împuternicirii avocațiale nr. 83619/2009, eliberată de Baroul București.
Se face referatul cauzei de către grefier, învederându-se faptul că procedura este legal îndeplinită, după care:
Părțile prezente arată că nu au alte cereri de formulat și nu solicită administrarea de probe noi.
Curtea, având în vedere că părțile nu solicită administrarea altor probe, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocatul recurentei pârâte solicită admiterea cererii de recurs astfel cum a fost formulată și obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 150 lei, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței pe care o depune la dosar.
Depune, de asemenea, o scrisoare trimisă Primăriei sectorului 5 B - Disciplina în construcții, în dublu exemplar, dintre care unul se comunică apărătorului intimatei.
Avocatul intimatei reclamante solicită a se constata că recursul este nul, motivele fiind depuse la dosar cu depășirea termenului legal de 15 zile de la data comunicării hotărârii atacate.
Astfel, potrivit dovezii aflate la fila 27 din dosarul de apel, decizia recurată i-a fost comunicată pârâtei la data de 17.08.2009, iar motivele de recurs - fila 3 din dosar - au fost depuse la data de 7.09.2009, în timp ce ultima zi pentru motivarea în termen era data de 2.09.2009.
Pe fond, solicită respingerea cererii de recurs, ca nefondată și menținerea hotărârii atacate, ca fiind temeinică și legală.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Cu privire la excepția nulității recursului, avocatul recurentei Asociația de proprietari din-, solicită respingerea acesteia, întrucât a depus motivele de recurs prin poștă la data de 2.09.2009, astfel cum reiese din ștampila aplicată pe plic. Depune, de asemenea, pentru dovedirea susținerilor sale, factura poștală și confirmarea de primire a corespondenței ce conținea motivele de recurs, datate, de asemenea, 2.09.2009.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 25.04.2008 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 B sub nr-, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI din B,-, sector 5, să îi elibereze acordul pentru amenajările și modificările interioare, conform Certificatului de Urbanism nr.847/K/24.05.2007, eliberat de Primăria Sectorului 5 B și memoriului tehnic de arhitectură, întocmit de arhitect, precum și obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii de 500 lei pe zi, de la data pronunțării sentinței civile și până la emiterea acordului.
În motivarea cererii, se arată că este proprietara apartamentului nr. 42, situat în B,-,.B, sector 5, achiziționat în scopul deschiderii a două cabinete stomatologice.
Mai arată reclamanta că a obținut acordul asociației de proprietari privind posibilitatea deschiderii acestor cabinete, avizul sanitar eliberat de Ministerul Sănătății Publice, precum și Certificatul de Urbanism nr. 847/K/24.05.2007, eliberat de Primăria Sectorului 5 B, insă pârâta a refuzat în mod sistematic să își de acordul în vederea emiterii autorizației de construire.
La termenul din 30.05.2008, pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii, arătând, în esență, ca imobilul prezintă risc seismic ridicat, că unele modificări solicitate există în fapt și că reclamanta intenționează să execute lucrări în afara apartamentului, în curtea interioară a condominiului.
În drept, își întemeiază cererea pe dispozițiile Legii nr. 50/1991, Legii nr. 230/2007 și Codului d e procedură civilă.
Prin sentința civilă nr. 1387/13.02.2009, Judecătoria Sectorului 5 B - Secția a II-a Civilă a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantă și a obligat-o pe aceasta la plata sumei de 1.400 lei, cheltuieli de judecată:
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a constatat că reclamanta este proprietara apartamentului nr.42 situat în B,-, scara B, sector 5, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1.823/28.07.2006 de către BNP -.
Intenționând să deschidă în interiorul acestui apartament două cabinete stomatologice, reclamanta a obținut Certificatul de Urbanism nr. 847/K/24.05.2007, precum și avizul sanitar (fila nr. 20), insă asociația de proprietari a refuzat exprimarea acordului necesar emiterii autorizației de construire pentru efectuarea mai multor amenajări și modificări interioare ( fila nr. 1).
Prin raportul de expertiză întocmit de expertul (filele nr. 98-106), după ce au fost identificate modificările efectuate, s-a concluzionat că, întrucât se urmărește schimbarea destinației apartamentului din locuință în cabinet medical, este necesar acordul asociației de proprietari pentru obținerea autorizației de construire.
Conform art.42 din Legea nr.230/2007, schimbarea destinației locuințelor, precum și a spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință față de destinația inițială, conform proiectului inițial al clădirii cu locuințe, se poate face numai cu avizul comitetului executiv și cu acceptul proprietarilor direct afectați cu care se învecinează, pe plan orizontal și vertical, spațiul supus schimbării.
De asemenea, conform art.11 alin.2 din același act normativ, proprietarul nu poate schimba aspectul sau destinația proprietății comune fără a obține mai întâi acceptul din partea asociației de proprietari.
Așadar, în situația în care proprietarul unui apartament din condominiu intenționează schimbarea destinației acestui spațiu, este obligat să solicite avizul comitetului executiv al asociației si, dacă este cazul, al celorlalți proprietari direct afectați.
Numai că, întrucât imobilul a fost proiectat și construit pentru locuințe, exprimarea unui asemenea acord nu poate fi impusă asociației, constituită pentru administrarea și gestionarea proprietății comune, aferentă proprietăților individuale (art. 4 alin. 1 din Legea nr. 230/2007).
Cu alte cuvinte, refuzul de a accepta schimbarea destinației inițiale de locuință, nu este susceptibil de abuz, întrucât nu există o obligație legală prevăzută în sarcina asociației, de a elibera, în anumite situații, respectivul acord.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1.823/28.07.2006 de către BNR -, reclamanta a achiziționat în cunoștință de cauză o locuință, astfel încât, în lipsa acordului privind modificarea destinației acesteia, este obligată să o folosească în conformitate cu scopul pentru care este edificată.
Tocmai de aceea, în speță, nu prezintă relevanță împrejurarea că, astfel cum arată expertul desemnat de către instanță, lucrările deja executate nu afectează structura de rezistență a condominiului, ci doar faptul că, în lipsa unei obligații legale, pârâta este îndreptățită să refuze schimbarea destinației spațiilor proprietate individuală.
Mai mult, conform art. 11 alin. 2 din Legea nr. 230/2007, un asemenea acord nu poate fi impus pentru schimbarea aspectului sau destinației curții interioare, proprietate comună, ținând seama că, după cum menționează și expertul (pct. 2.8 din raport), în bucătărie s-a desființat o parte din parapetul ferestrei, fiind montată o ușă de acces direct spre curtea secundară a imobilului și care, firește, nu exista în proiectul inițial al clădirii.
Împotriva sentinței civile nr. 1387/13.02.2009 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 B - Secția a II-a Civilă, a formulat apel reclamanta fiind înregistrat pe rolul Tribunalului București - Secția a V-a Civilă.
În motivarea apelului, s-a arătat ca instanța de fond a interpretat greșit actul dedus judecății, respectiv cererea prin care reclamanta a solicitat obligarea intimatei să-i emită acordul privind efectuarea amenajărilor interioare și nicidecum nu s-a solicitat, așa cum în mod eronat a reținut instanța, obligarea de a-i emite acordul pentru schimbarea destinației imobilului.
Practic, instanța a schimbat petitul acțiunii. Deși, reclamanta a învestit-o cu judecarea cauzei al cărei obiect l-a menționat mai sus, aceasta s-a pronunțat cu privire la cu totul altceva. Apelanta precizează că a formulat prezenta acțiune, având în vedere că în anul 2006 obținut acordul Asociației de Proprietari cu privire la schimbarea destinației apartamentului, respectiv deschiderea cabinetului stomatologic, însă în vederea eliberării autorizației de construcție reclamantei îi este necesar acordul Asociației de Proprietari, cu privire la efectuarea unor amenajări interioare.
Față de cele de mai sus, rezultă expres diferența privind emiterea acordului Asociației de Proprietari, acesta fiindu-i necesar reclamantei în vederea efectuării unor lucrări și nu pentru schimbarea destinației apartamentului.
De asemenea, tot în mod eronat, în motivarea sentinței, instanța, invocând dispozițiile art.11 alin.2 din Legea nr.230/2007, reține că "un asemenea acord nu poate fi impus pentru schimbarea aspectului sau destinației curții interioare". Din păcate, amenajările pe care reclamanta intenționează sa le efectueze nu au nicio legătură cu aspectul sau destinația curții interioare. Din întreg probatoriul administrat, memoriu tehnic, raport de expertiză tehnică, nu rezultă în niciun caz că amenajările s-ar efectua într-un alt loc decât în interiorul apartamentului și nici un caz în curtea interioară a condominiului.
În concluzie, susține apelanta, este evident că instanța face confuzie între eliberarea acordului privind efectuarea unor amenajări interioare, cu acordul privind schimbarea destinației locuinței.
Prin decizia civilă nr.815/A/05.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, s-a admis apelul formulat de apelanta reclamantă; a schimbat în tot sentința, în sensul că a obligat pârâta să elibereze reclamantei acordul pentru amenajările și modificările interioare ale apartamentului proprietatea acesteia, conform certificatului de urbanism nr.847K/24.05.2007; a respins cererea de acordare a daunelor cominatorii.
Împotriva deciziei civile de mai sus a declarat recurs recurenta pârâtă ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI din-, sector 5, criticând următoarele aspecte:
-instanța de apel uită a se pronunța asupra expertizei tehnice efectuate în cauză, din care rezultă că reclamanta solicită un acord asupra unor lucrări deja existente, iar altele vizează lucrări care afectează exteriorul imobilului, dar și rezistența acestuia;
-faptul că prin expertiza administrată în cauză s-a subliniat faptul că lucrările ce urmează a fi edificate sau cele existente și neautorizate nu se pot realiza în temeiul art.11 din Legea nr.50/1991, atunci acordul asociației urma să fie solicitat;
-deși reclamanta și-a precizat expres acțiunea, arătând că dorește să efectueze doar modificări interioare, instanța urmează să califice lucrările ca fiind modificări exterioare (desființarea parțială a parapetului de la fereastra din bucătărie, închiderea terasei cu tâmplărie termopan) și să respingă acțiunea reclamantei
În drept: art.304 pct.8, 9 Cod de procedură civilă.
Intimata depune o întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.
La termenul de judecată, intimata, prin apărător, a invocat excepția nulității recursului, motivele fiind depuse cu depășirea termenului legal.
Recursul este nefondat.
Astfel, Curtea constată că din întâmpinarea depusă la prima instanță rezultă că recurenta își motivează refuzul de a-și da acordul pentru efectuarea acestor lucrări prin vechimea condominiului și clasarea acestuia în cadrul imobilelor cu risc seismic ridicat, construcție ce nu suportă vibrații asupra elementelor de structură, existând deja fisuri în pereții despărțitori de structură.
Urmează a se reține că instanța a analizat cererea reclamantei din perspectiva obligării pârâtei recurente la eliberarea acordului cu privire la schimbarea destinației locuinței conform înscrisului depus la dosar, însă refuză să-și dea acordul pentru amenajările și modificările interioare, conform certificatului de urbanism.
De asemenea, din memoriul tehnic de arhitectură întocmit și aflat la dosar, din expertiza tehnică efectuată și aflată la dosar și memoriul tehnic de rezistență, rezultă că lucrările prevăzute în certificatul de urbanism nu sunt de natură să afecteze structura de rezistență a imobilului, astfel încât refuzul recurentei apare nejustificat.
În ceea ce privește excepția nulității recursului, a motivelor de recurs, aceasta nu este fondată, motivele fiind depuse în termen conform art.301 Cod de procedură civilă.
În ceea ce privește prima critică, Curtea reține că este întemeiată având în vedere că prima instanță a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, in sensul că a schimbat petitul acțiunii. Astfel prin cererea introductivă de instanță reclamanta a solicitat obligarea pârâtei Asociația de Proprietari să-i elibereze acordul pentru amenajările și modificările interioare conform Certificatului de Urbanism nr.847K/24.05.2007 eliberat de Primăria Sectorului 5 și memoriu tehnic de arhitectură întocmit de SC SRL prin arhitect, iar instanța a analizat cererea din perspectiva obligării pârâtei la eliberarea acordului pentru schimbarea destinației locuinței. Curtea reține că intimata și-a dat acordul cu privire la schimbarea destinației locuinței astfel cum rezultă din înscrisul depus la fila 17 dosar fond, insă refuză să-și dea acordul pentru amenajările și modificările interioare conform Certificatului de Urbanism nr.847K/24.05.2007.
Din întâmpinarea depusă la prima instanță rezultă că intimata-pârâtă își motivează refuzul de a-și da acordul pentru efectuarea acestor lucrări prin vechimea condominiului și clasarea acestuia în cadrul imobilelor cu risc seismic ridicat, construcție ce nu suportă vibrații asupra elementelor de structură, existând deja fisuri în pereții despărțitori de structură; prin crearea unor construcții exterioare tip scară in curtea interioară a condominiului și prin existența in fapt a unora dintre modificările solicitate.
Curtea apreciază că aceste susțineri sunt nefondate având în vedere faptul că din memoriului tehnic de arhitectură întocmit de SC SRL, raportul de expertiză tehnică întocmit de d-na expert și memoriul tehnic de rezistență rezultă că lucrările prevăzute în Certificatul de Urbanism nr.847K/24.05.2007 nu sunt de natură să afecteze structura de rezistență a imobilului, astfel încât refuzul intimatei de a-și da acordul apare ca nejustificat. Mai mult se constată că în certificatul de urbanism și în memoriul tehnic nu sunt cuprinse decât lucrări interioare nu și scara despre care face vorbire recurenta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția nulității recursului.
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta pârâtă ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI din-, împotriva deciziei civile nr. 815 din 05.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția V-a Civilă, în contradictoriu cu intimata reclamantă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Tehnored.
2 ex/10.02.2010
--------------------------------------
- Secția a V-a -
-
Jud.Sector 5 -
Președinte:Stere LearciuJudecători:Stere Learciu, Claudiu Marius Toma, Ioana
