Obligație de a face. Decizia 645/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 645
Ședința publică de la 26 August 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinela Sălan
JUDECĂTOR 2: Oana Ghiță
JUDECĂTOR 3: Maria Cumpănașu
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 196 din 15 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, Primăria Municipiului C, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta reclamantă și intimata pârâtă, lipsind intimata pârâtă Primăria Municipiului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului de față.
Recurenta reclamantă solicită admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul înlăturării obligației de achitare a cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei, către pârâta.
CURTEA
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtele și Primăria Municipiului C, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei să-și retragă gardul amplasat în-, lăsând lățimea străzii de 3,80, începând de la stâlpul de curent electric spre răsărit, până la extremitatea terenului acestuia, iar în caz de refuz, autorizarea reclamantei să înlăture gardul amplasat abuziv, precum și obligarea acesteia la plata daunelor cominatorii de 150.000 lei pe fiecare zi de întârziere începând cu data introducerii acțiunii și până la îndeplinirea obligației de înlăturare a gardului pentru a permite accesul liber în imobil.
În motivarea în fapt a acțiunii s-a arătat că autorii reclamantei au cedat din proprietatea lor pentru a se crea strada de acces la domiciliul lor, respectiv - - - în prezent - -, însă pârâta și-a mutat gardul ocupând o parte din stradă și blocând accesul reclamantei la imobilul proprietatea acesteia.
Reclamanta a mai arătat de asemenea că a sesizat aceste aspecte la Primăria mun. C care i-a pus în vedere pârâtei să înlăture gardul amplasat necorespunzător.
La data de 19.04.2007, pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât nu este proprietara terenului în litigiu.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât potrivit actelor de proprietate deținute, soțul său a avut în proprietate o suprafață de 400 mp, situată în C,-, dobândită prin sentința civilă nr. 5948/05.06.2003 pronunțată de Judecătoria Craiova, la baza căreia a fost întocmit un raport de expertiză tehnică topometrică și o schiță a amplasamentului. Ulterior, a fost întocmit și planul cadastral al imobilului care evidenția situația gardului la momentul respectiv.
De asemenea, pârâta a arătat că urmare a reclamației înaintate de reclamantă la Primăria Municipiului C, fiica pârâtei, în calitate de proprietară a terenului s-a conformat obligației stabilită de lucrătorii Primăriei, de a muta gardul pe amplasamentul inițial prevăzut în schița anexă a raportului de expertiză întocmit în cauza sus menționată.
Reclamanta nu a răspuns excepției invocată de pârâtă.
Prin sentința civilă nr. 13390 din 16 octombrie 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr- a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor.
A fost respinsă acțiunea privind pe reclamanta în contradictoriu cu pârâții și PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C ca introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Deliberând cu precădere asupra excepției susmenționate, instanța a reținut că potrivit actelor depuse la dosar de pârâtă, titulară a dreptului de proprietate pentru imobilul situat în C- este -, care a dobândit terenul prin moștenire, de la defunctul, care la rândul său l-a dobândit prin sentința civilă nr. 5948/05.06.2003 pronunțată de Judecătoria Craiova.
În consecință, pârâtele și Primăria Municipiului C nu au cu reclamanta nici un raport juridic decurgând din dreptul de proprietate asupra acestui imobil, care aparține unui terț ce nu a fost chemat în judecată în calitate pârât.
Pentru aceste considerente, instanța admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor, cu consecința respingerii acțiunii, ca introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen legal reclamanta și pârâta.
În motivele de apel formulate de reclamanta se arată că instanța nu a examinat actele depuse la dosar, din care rezultă ocuparea străzii, precum și a terenului proprietatea sa, în mod eronat cauza fiind soluționată în temeiul excepției lipsei calității procesuale pasive.
Apelul formulat de pârâta vizează cheltuielile de judecată solicitate și neacordate de către prima instanță.
Prin decizia civilă nr.196/15 aprilie 2008 Tribunalul Dolja respins apelul formulat de apelanta-reclamantă și a admis apelul formulat de apelanta-pârâtă.
A fost schimbată în parte sentința civilă atacată în sensul obligării reclamantei la plata către pârâta a sumei de 500 lei cheltuieli de judecată, menținându-se celelalte dispoziții ale sentinței civile.
astfel, Tribunalul Dolja reținut că apelul formulat de reclamanta este nefondat, în mod corect cauza fiind soluționată de prima instanță în temeiul excepției lipsei calității procesuale pasive, întrucât în raportul juridic dedus judecății ce implică analizarea întinderii dreptului de proprietate, pârâții nu sunt titularii dreptului de proprietate.
În consecință, față de obiectul cererii de chemare în judecată și având în vedere principiul disponibilității ce guvernează procesul civil, în temeiul art. 296 pr.civ. apelul reclamantei a fost respins ca nefondat.
În ceea ce privește apelul formulat de pârâta s-a constatat că este fondat, dispunându-se admiterea sa, întrucât din încheierea de ședință din data de 16 octombrie 2007 rezultă că pârâta a solicitat cheltuielile de judecată ocazionate cu derularea procesului.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat și motivat recurs în termen reclamanta considerând-o ca fiind nelegală, susținând că în mod eronat a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată către pârâta, suportate de aceasta pe parcursul soluționării litigiului în fața instanței de fond.
Recursul este nefondat.
Din verificarea actelor și lucrărilor cauzei se constată că sunt nejustificate criticile formulate de recurenta-reclamantă, prin soluția pronunțată Tribunalul Dolj dând o judicioasă rezolvare pricinii deduse judecății, neexistând niciunul din motivele de casare sau de modificare prevăzute de art.304 pct.1-9 cod procedură civilă.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 274 alin.1 cod procedură civilă partea care cade în pretențiuni va fi obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată.
Așadar, la baza obligației de restituire a cheltuielilor de judecată -deci temeiul juridic al restituirii- se află culpa procesuală a părții care pierde procesul, culpa reclamantului subzistând în situația respingerii acțiunii promovate în instanță.
În cauza de față este evidentă culpa recurentei reclamante, cererea de chemare în judecată fiind introdusă de aceasta împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, considerent pentru care, instanța de fond reținând existența acestei excepții a procedat la respingerea acțiunii.
Totodată, potrivit textului de lege susmenționat, dându-se eficiență principiului disponibilității, cheltuielile de judecată nu se acordă din oficiu, ci numai la cerere.
În spetă se constată că și această condiție este îndeplinită, în preambulul sentinței instanței de fond, consemnându-se că în faza de dezbateri pârâta a solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Așa fiind se reține că în mod judicios instanța de apel a procedat la schimbarea în parte a sentinței instanței de fond în sensul obligării reclamantei la plata cheltuielilor de judecată suportate de pârâtă în primă instanță în cuantum de 500 lei dovedite de aceasta cu acte justificative aflate la dosarul cauzei.
În consecință, constatându-se că recursul reclamantei este nefondat, potrivit art. 312 alin.1 cod procedură civilă, urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 196 din 15 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți, Primăria Municipiului C, având ca obiect obligație de a face.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 August 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud. -
Jud. Apel,
2ex./27.o8.2008
Președinte:Costinela SălanJudecători:Costinela Sălan, Oana Ghiță, Maria Cumpănașu
