Obligație de a face. Decizia 647/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA Nr. 647
Ședința publică din data de 1 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Adriana Maria Radu
JUDECĂTOR 2: Marilena Panait
JUDECĂTOR 3: Constanța C
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamantul, domiciliat în com. sat jud. P împotriva deciziei civile nr. 360 din 15 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în com. sat jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul reclamant personal și asistat de avocat din cadrul Baroului P, conform împuternicirii avocațiale nr.2854/2009 și intimatul pârât reprezentat de avocat din cadrul Baroului P, conform împuternicirii avocațiale aflată la dosar, fila 10.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat pentru recurentul reclamant depune la dosar taxa judiciară de timbru în cuantum de 4 lei conform chitanței nr. -/15.09.2009 și timbre judiciare de 0,30 lei, ce au fost anulate și atașate la dosar. Arată că alte cereri nu mai are de formulat, solicitând cuvântul în fond.
Avocat pentru intimatul pârât arată că alte cereri nu mai are de formulat, solicitând cuvântul în fond.
Curtea ia act de declarația părților, prin apărători, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Avocat având cuvântul pentru recurentul reclamant critică decizia recurată, invocând motivele prevăzute de art. 304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă.
Arată, în esență, că instanța de apel a respins cererea de a se efectua o nouă expertiză pe motiv că nu era necesar a se ține seama de declarațiile martorilor, însă face precizarea că martorii audiați din partea recurentului sunt singurii care pot demonstra că nu există pericolul de degradare a imobilului. Mai mult, expertiza efectuată în cauză nu a ținut cont de casarea deciziei recurate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare pentru efectuarea unei expertize tehnice.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul pârât, arată că în speță nu sunt incidente nulitățile prevăzute de art. 304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă.
Consideră că decizia pronunțată de instanța de apel este legală și temeinică și că în mod corect a fost respins apelul formulat de reclamant, reținându-se că efectuarea expertizei s-a făcut cu deplasarea în teren a expertului, acesta constatând personal starea lucrărilor, având în vedere și declarațiile martorilor audiați în cauză, precum și obiectivele stabilite de părți, cât și cele dispuse de instanță. Mai mult, după efectuarea expertizei s-au admis obiecțiunile formulate de recurentul reclamant și s-a dispus completarea raportului de expertiză.
Solicită respingerea recursului ca nefondat. Depune concluzii scrise.
Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei V de M sub nr. 1948 din 13 septembrie 2005 reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând obligarea acestuia să construiască la streașina casei sale, vecina cu proprietatea reclamantului, jgheaburi de scurgere, să facă un șanț de scurgere a apelor pluviale, să repare gardul distrus din cauza apei, pe o distantă de 10 - 12. să repare coșul de la încălzirea centrală a reclamantului, distrus din cauza apei si a tencuielii căzute de pe pereții casei, iar in caz contrar, aceste operațiuni să le poată efectua reclamantul, pe cheltuiala pârâtului.
In motivarea acțiunii s-a arătat că pârâtul si-a construit locuința prea aproape de terenul proprietatea reclamantului, astfel încât ploile au produs însemnate degradări, iar pârâtul a refuzat rezolvarea problemelor pe cale amiabilă.
Pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca nefondată și neîntemeiată, arătând că locuința sa este construită potrivit prevederilor legale, cu obținerea autorizației necesare. Totodată, se arată că nu este adevărat faptul că pârâtul a distrus coșul casei și o parte din tencuiala sau coșul de la încălzirea centrală, fiind vorba de speculații ale reclamantului. Gardul despărțitor dintre proprietăți este construit de pârât, fără contribuția reclamantului.
La întâmpinare a fost atașată, în copie, autorizația de construcție.
In urma analizei actelor si lucrărilor dosarului, prin sentința civila nr. 616 din 4 mai 2006 Judecătoria Vălenii d Muntea admis acțiunea formulată de reclamant.
Împotriva sentinței arătate paratul a formulat apel si prin decizia civilă nr.714 din 11 octombrie 2006 Tribunalului Prahovaa fost anulat apelul declarat pentru netimbrare.
Împotriva deciziei civile nr. 714/2006 pârâtul a formulat recurs la Curtea de APEL PLOIEȘTI si prin decizia civilă nr. 1518 din 8 decembrie 2006 fost admis recursul si casată decizia nr. 714/2006 a Tribunalului Prahova si trimisă cauza spre rejudecare la același tribunal.
Tribunalul Prahova, in urma îndrumărilor primite prin decizia de casare, a pronunțat decizia civilă nr. 273 din 18 aprilie 2007 prin care a respins cererea de completare a probatoriului formulată de pârât și pe fond a respins apelul declarat de acesta.
Pârâtul a declarat recurs împotriva deciziei 273/2007 pronunțată de Tribunalul Prahova și prin decizia nr. 762 din 7 septembrie 2007 Curtea de APEL PLOIEȘTIa admis recursul, a casat ambele hotărâri și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond - Judecătoria Vălenii d Munte.
Primindu-se cauza spre rejudecare la această instanță, a fost înregistrată sub nr. 2321/331 din 3 octombrie 2007.
Prin sentința civila nr. 2165/20.11.20008 Judecătoria Vălenii d Muntea respins acțiunea formulata de reclamant.
Pentru a pronunța aceasta sentința instanța de fond a reținut următoarele:
Din declarațiile martorilor audiați la propunerea reclamantului a reieșit că pârâtul in anul 2007, deci pe parcursul procesului, si-a montat jgheaburi noi la casă, iar grajdul pârâtului se află la o distantă de 6-7. de casa reclamantului, gardul dintre proprietăți fiind edificat J de parat, J de reclamant, având o vechime de cca. 15-20 de ani.
Mai declară martorii reclamantului, si că, terenul fiind în, atunci când se strânge apă multă pe terenul pârâtului, aceasta se scurge și pe terenul reclamantului.
Martora pârâtului, având locuința vecină cu cea a pârâtului și servitute de trecere pe terenul acestuia, a apreciat că, fiind o zonă de M, ploile sunt repezi, abundente și de multe ori jgheaburile nu pot colecta toată apa, fiind cazuri când apa a pătruns și în gospodăria dumneaei. A relatat că pârâtul are edificat un șanț colector, dar când a fost o ploaie torențială ar fi fost necesar ca șanțul să aibă adâncimea de 1. pentru a nu da apa pe afară.
Din declarația martorei a reieșit că locuința reclamantului se află într-o stare avansată de degradare din cauza vechimii și a intemperiilor, aceasta fiind situația și in cazul gardului despărțitor vechi de peste 30 de ani. La coșul de la centrala reclamantului este de vină execuția acestuia, astfel încât apa se scurge pe lângă cos și pătrunde in centrală.
Din expertiza construcții a reieșit că reclamantul nu a prezentat autorizații de construire pentru construcțiile situate pe proprietatea sa.
Clădirea centralei termice este o improvizație, coșul centralei termice fiind construit in așa fel încât apa de pe acoperiș este dirijată chiar in coșul centralei termice. Mai spune expertul că au aspectul de ruină și se distrug datorită execuției foarte proaste și a neîntreținerii.
Locuința reclamantului prezintă o stare avansată de uzură a soclului, această situație nedatorându-se apei din precipitații, ci vechimii și execuției slabe calitativ.
Gardul existent ce desparte cele două proprietăți s-a deteriorat din cauza vechimii și nu din cauza pârâtului.
Fundația si pereții anexei reclamantului a fost afectată de apa pluvială de pe terenul reclamantului.
Apele de la cele două construcții ale pârâtului (casă si grajd) nu se scurg pe hotarul despărțitor.
Ele se scurg în rigola de pământ existentă în spațiul dintre construcțiile pârâtului și linia de hotar și sunt preluate si dirijate pe terenul pârâtului spre stradă.
locuinței pârâtului nu este abrupt, având montate jgheaburi și burlane din tablă galvanizată pentru dirijarea apei pe terenul pârâtului.
In concluzii, expertul arată că, construcțiile reclamantului nu au fost afectate de apa pluvială de pe terenul pârâtului.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs reclamantul.
În motivarea recursului, reclamantul a arătat că în cauză martorii care i-au fost încuviințați au fost prezenți de fiecare dată, dar audiați abia în a patra ședință, expertiza efectuată neavând la bază declarațiile martorilor, ci doar relatările fiicei pârâtului.
S-a mai arătat că, deși expertiza efectuată în primul ciclu procesual a stabilit că există degradări la imobil, că nu există jgheaburi și șanț colector, instanța a avut în vedere numai expertiza.
De asemenea, a considerat recurentul că instanța s-a antepronunțat în momentul în care a respins cererea privind evaluarea pagubelor descrise în acțiune.
A mai arătat recurentul că din fotografiile făcute recent reiese că nu există nici în prezent șanț colector, fiind astupat de pământ și iarbă,acesta neputând colecta apa de pe terenul pârâtului, care se află mai sus decât cel al reclamantului.
În ședința din data de 15.05.2009 tribunalul a procedat la calificarea căii de atac exercitată în cauză ca fiind apel, iar nu recurs, față de obiectul cauzei.
Examinând sentința atacată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, având în vedere și susținerile părților, tribunalul a constatat că apelul nu este întemeiat, pentru următoarele considerente:
În privința primei critici a apelantului, privind efectuarea expertizei, tribunalul a constatat că din conținutul acesteia reiese faptul că la efectuarea lucrării expertul s-a deplasat în teren și a constatat personal starea lucrărilor, acesta fiind de altfel și scopul efectuării expertizei, acela ca o persoană cu pregătire calificată să constate personal situația de fapt din teren.
Pentru efectuarea lucrării părțile au fost convocate și reiese din capitolul B pct. 1 al raportului că acestea s-au și prezentat personal.
Prin urmare nu este justificată susținerea că expertul nu a avut în vedere decât susținerile fiicei pârâtului, în realitate ambele părți prezente cu ocazia efectuării lucrării la fața locului putând da expertului explicațiile pe care le considerau pertinente.
Chiar dacă expertiza nu a avut la bază declarațiile martorilor, nici nu era necesar, declarațiile martorilor fiind suplinite de constatările personale ale expertului pe teren.
Cât privește critica potrivit căreia prima instanță nu a avut în vedere raportul de expertiză efectuat în primul ciclu procesual,s-a reținut că aceasta nici nu putea fi avută însă în vedere de către instanță, întrucât în cauză au fost casate atât prima sentință pronunțată cât și decizia din apel, pe considerentul că încuviințarea probatoriilor și efectuarea expertizei de specialitate au avut loc cu nerespectarea dispozițiilor legale privind citarea pârâtului, încălcându-se dreptul acestuia la un proces echitabil.
Prin urmare, singura expertiză care putea fi avută în vedere cu ocazia rejudecării fondului după casare era expertiza, efectuată cu legala citare a tuturor părților din proces.
A treia critică, cea privind antepronunțarea instanței, a fost apreciată, de asemenea, ca neîntemeiată.
Expertiza în specialitatea construcții dispusă de instanță a avut în vedere obiectivele formulate de părți si cele dispuse de instanță pentru lămurirea tuturor aspectelor.
După efectuarea expertizei construcții au fost admise obiecțiunile formulate de reclamant și s-a dispus completarea raportului de expertiza cu noi obiective, și anume să răspunde expertul dacă îmbunătățirile făcute de parat au fost realizate înainte de introducerea cererii de chemare in judecată sau in timpul procesului, expertul răspunzând și la aceste noi obiective.
Faptul că instanța a respins o nouă cerere de completare a raportului de expertiză, cea vizând calcularea degradărilor, cerere formulată la ultimul termen de judecată, reprezintă o măsură luată în vederea soluționării cauzei și nu poate avea semnificația unei antepronunțări.
Susținerile apelantului în sensul că nici în prezent nu există șanț colector nu își găsesc suportul în materialul probator, din expertiză reieșind că pârâtul și-a captat apele pluviale în rigola din pământ (șanț) existentă în spațiul dintre construcțiile pârâtului și linia de hotar, de unde sunt preluate și dirijate pe terenul pârâtului spre stradă.
Raportul de expertiză precizează clar că apa pluvială de pe terenul pârâtului nu afectează construcțiile reclamantului, că gardul acestuia s-a degradat din pricina vechimii și neîntreținerii, coșul de la încălzirea centrală s-a uzat datorită proastei execuții, în sensul că s-au dirijat apele de pe acoperișul clădirii centralei termice și a anexei direct în, fundația casei s-a deteriorat datorită vechimii, slabei calități a execuției și neîntreținerii, fundația și pereții anexei reclamantului au fost afectate de apa pluvială de pe terenul reclamantului.
Faptul că unii dintre martorii audiați au apreciat că degradările s-au produs prin scurgerea apei de pe terenul pârâtului nu au fost reținute de instanță, motivându-se că aceștia nu au cunoștințe tehnice de specialitate în domeniul construcțiilor, acest fapt determinând necesitatea efectuării de constatări de către un expert avizat.
Tribunalul a apreciat astfel că instanța de fond a interpretat în mod corect materialul probator administrat în mod corect și complet, reținând că degradările de pe proprietatea reclamantului nu se datorează faptului culpabil al pârâtului, nefiind incidente deci condițiile necesare angajării răspunderii sale delictuale.
Împotriva deciziei pronunțată de Tribunalul Prahovaa declarat recurs reclamant, criticând-o pentru nelegalitate.
În motivarea cererii a aratat că s-a solicitat efectuarea unei expertize care să aibă la bază depozițiile martorilor privind realitatea din teren, deoarece expertul a întocmit expertiza pe baza relatărilor fiicei pârâtului.
În plus nu a ținut cont de obiectivele stabilite în scris.
De altfel, expertiza efectuată în primul ciclu procesual, a stabilit că există degradări la imobil și, de asemeni, că nu există jgheaburi la casă și gard, că nu există șanț colector și că apa pluvială se scurge pe terenul proprietatea lui, degradând gardul, fundația casei și fundația coșului de la centrala termică.
A mai precizat recurentul că nu au fost reținute depozițiile martorilor audiați din în sensul că grajdul pârâtului se află la o distanță de 30- 40 cm de gardul despărțitor, nicidecum la 6-7 de casa acestuia.
De altfel, martorul intimatului - pârât, a aratat că jgheaburile,datorită pantei abrupte a acoperișului, nu fac față la ploi și apele se revarsă în curtea recurentului.
Din chiar fotografia făcută recent reiese că nu se poate colecta apa din curtea pârâtului (teren mai sus decât al recurentului ),deversându-se în curtea sa.
Instanța de apel a respins cererea de a se efectua o nouă expertiză, pe motiv în mod greșit că nu era necesar a se ține seama de declarațiile martorilor, deoarece aici important ceea
ce constată expertul pe teren, nemotivând de ce au mai audiați martori și de ce a fost reținută declarația martorului pârâtului.
Pentru motivele invocate solicitat admiterea recursului și casarea deciziei pronunțate de tribunal, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță pentru efectuarea unei noi expertize tehnice.
În termen legal, intimatul pârât a formulat întâmpinare prin care a arătat că în speță nu sunt incidente nulitățile prevăzute de art. 304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă și a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Curtea, analizând cererea de recurs prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, constată că recursul e nefondat din considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit art. 304 pct. 7 și 9 proc.civ. modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere atunci când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii,respectiv când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Din examinarea motivelor de recurs formulate de reclamant reiese că acesta e nemulțumit în esență de împrejurarea că instanța de apel a apreciat ca temeinică și legală sentința prin care instanța de fond a respins cererea reclamantului ca neîntemeiată,după ce a reținut că expertiza tehnică efectuată în cauză are deplină relevantă asupra împrejurărilor ce fac obiectul probei în speță, arătând că concluziile acesteia se coroborau și cu depozițiile martorilor încuviințați pârâtului. Față de împrejurarea că probatoriul astfel administrat și interpretat a condus la pronunțarea unei soluții de respingere a acțiunii, recurentul-reclamant a apreciat că în mod greșit instanța de apel nu a reținut necesitatea efectuării unei noi expertize tehnice de specialitate ale cărei concluzii să aibă în vedere declarațiile martorilor audiați.
Or,toate acestea vizează aspecte ce privesc interpretarea și aprecierea probelor,adică netemeinicia deciziei recurate, ce nu pot face obiectul controlului judiciar în recurs,nefiind incident motivul de casare prev. de art. 304 pct. 9 proc.civ..În plus,este evident că o expertiză tehnică de specialitate nu are rolul de a se pronunța în baza depozițiilor unor martori asupra unei situații de fapt pe care specialistul o poate constata personal. Din aceste considerente,având în vedere că în cauză nu subzistă motivul de casare prev. de art. 304 pct. 7 cproc.civ.,în condițiile în care instanța de apel a motivat legalitatea și temeinicia soluției pe concluziile expertizei tehnice de specialitate care are menirea de a exprima punctul de vedere al unui specialist asupra unei situații de fapt în condiții în care alte probe,inclusiv cea cu martori, nu pot fi reținute ca fiind concludente,cu atât mai mult cu cât aceasta se coroborează și cu declarațiile unor martori,apreciind că decizia a fost motivată în sensul celor prev. de art. 261 alin. 1 pct. 5 proc.civ., în baza art. 312 proc.civ. Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei nr. 360/15.05.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Văzând și disp. art. 274 proc.civ. și reținând culpa procesuală a recurentului-reclamant în promovarea cererii de recurs,Curtea va dispune obligarea acestuia la plata sumei de 1300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către intimatul-pârât, reprezentând onorariu apărător ales.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamantul, domiciliat în com. sat jud. P împotriva deciziei civile nr. 360 din 15 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în com. sat jud.
Obligă pe recurentul reclamant la 1300 lei cheltuieli de judecată către intimatul - pârât
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 1 octombrie 2009.
Președinte, Judecători,
- - - - -, C,
Grefier,
Red. MP/CN
4 expl./19.10.2009
nr- Judec.V de
nr- Trib.
;
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Adriana Maria RaduJudecători:Adriana Maria Radu, Marilena Panait, Constanța
