Obligație de a face. Decizia 660/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 660
Ședința publică de la 19 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alexandrina Marica
JUDECĂTOR 2: Dan Spânu
JUDECĂTOR 3: Emilian Lupean
Grefier: - - -
Pe rol judecarea recursului formulat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 93/A din data de 3 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr- și a sentinței civile nr. 5106 din data de 10 noiembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Dr. Tr S în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți și, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul reclamant și intimatul pârât, lipsind intimata pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței întâmpinarea formulată de intimatul pârât, după care;
Recurentul reclamant a depus planșă fotografică și concluzii scrise.
Intimatul pârât a depus adresa nr. 2515/18.05.2009 emisă de Confort Imobiliare SRL Dr. Tr. A învederat instanței că pe rolul Judecătoriei Dr. Tr. S se află dosarul nr- cu termen de judecată la data de 25 mai 2009, având ca obiect grănițuire. A depus certificat de grefă în acest sens și a solicitat suspendarea cauzei potrivit dispozițiilor art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă.
Recurentul reclamant, a arătat că se opune la cererea de suspendare formulată de intimatul pârât.
Instanța a respins cererea de suspendare a cauzei formulată de intimatul pârât, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile art. 244 alin.1 Cod procedură civilă cât și față de obiectul distinct al respectivei cauze.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului.
Recurentul reclamant a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată.
Intimatul pârât, a pus concluzii de respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea formulată la data de 06.05.2008, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții și, pentru a fi obligați la înfundarea canalului de scurgere a apei, obligarea lor să-și mute țevile care conduc încălzirea în locuință prin altă parte și ridicarea lemnelor de foc depozitate pe construcția reclamantului.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că pârâții, în mod abuziv, au spart rigola de scurgere a apei cimentată și au săpat pe lângă construcția acestuia pe o lungime de 12,5 la o adâncime de 70- 80 cm introducând țevile care conduc apa caldă și căldură în locuință, deși aveau și alte posibilități, țevile fiind acoperite cu balustru lăsând un canal fără ca apa să se poată scurge, infiltrându-se în fundația construcției casei sale. A mai susținut că locuința s-a deteriorat fisurându-se.
Judecătoria Drobeta Turnu S, prin sentința civilă nr.5106 din 10.11.2008, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții și; a obligat pârâtul să-și ridice lemnele de foc depozitate în spațiul dintre cele două clădiri ale părților și obligat pârâtul la plata sumei de 710,15 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată fată de reclamant.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, din expertiza efectuată în cauză a rezultat că părțile în litigiu au construcții aflate la o distanță de 58 cm în partea de sud și 76 cm. în partea de nord. În acest spațiu pârâtul a depozitat lemne de foc sparte, lemne care sunt lipite de cele două construcții; iar canalul colector a fost edificat de pârâți pentru montarea țevilor pentru instalația de căldură din locuința pârâtului și a fost trasat între cele două construcții: garajul și polata reclamantului (construite în 1984) și bucătăria pârâtului(construită în 1976).
Tot din expertiză a rezultat că țevile și canalul colector au fost edificate împreună cu racordurile din stradă și din curte de constructori ai unității de termoficare, iar canalul a fost umplut cu piatră și deasupra a fost instalată o bandă de groasă pentru a nu permite curgerea apei în canal. Expertul a concluzionat că, deși în condițiile unor ploi torențiale, apa băltește în curtea pârâtului, acest lucru nu poate provoca ruina clădirilor vecine ale părților din proces.
Instanța a constatat că nu se impune obligarea pârâților la înfundarea canalului colector și la mutarea țevilor de termoficare, întrucât toate acestea au fost realizate de personal calificat în domeniu, personal care a ales calea cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnic pentru părțile din litigiu.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs atât reclamantul, cât și pârâții și, recursuri ce au fost recalificate de instanță ca apeluri în condițiile art.282 pr.civ. potrivit încheierii de ședință din 3.03.2009.
În motivele de apel, reclamantul a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul respingerii petitului privind cimentarea canalului de scurgere a apei și mutarea țevilor care conduc încălzirea în locuință pe un alt traseu. Sub acest aspect, a susținut că, doar printr-o eronată interpretare a probelor de la dosar și o greșită aplicare a legii, instanța de fond a concluzionat netemeinicia acțiunii, deși s-a făcut dovada că prin modalitatea de racordare la căldură și apă caldă practicată de către pârâții intimați, se aduc grave prejudicii imobilului proprietatea reclamantului.
Intimații și au criticat sentința sub aspectul greșitei admiteri a capătului de cerere privind depozitarea lemnelor de către intimații apelanți, deși din probele administrate în cauză a rezultat că imobilul reclamantului a fost ridicat fără autorizație chiar pe linia de hotar, pe un teren pe care soția sa l-a înstrăinat reclamantului fără consimțământul său,deci printr-un act nul.
Tribunalul Mehedinți, prin decizia civilă nr. 93A din 03.03.2009, respins ca nefondate apelurile formulate de reclamantul și pârâții, împotriva sentinței civile nr. 5106/10.11.2008 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu S.
Pentru a pronunța astfel, instanța a reținut că, din raportul de expertiză efectuat în cauză de către expert, coroborat cu actele depuse la dosar, a rezultat că proprietățile vecine ale părților au provenit prin moștenire (reclamantul și pârâta fiind frați), că, pe terenul proprietatea lor, pârâții au construit un imobil, în condițiile de autorizare prevăzute de lege, iar ca urmare a partajului intervenit între reclamant și sora sa, reclamantul dobândea suprafața de 60. pe care a construit, în anul 1984, un garaj și o polată, fără certificat de urbanism, proiect de execuție și autorizație de construcție.
Dacă inițial instalațiile de apă caldă proveneau din stradă până în mijlocul curții reclamantului, de unde se ramificau de la reclamant și pârât, ulterior relațiile dintre cei doi s-au deteriorat și pârâtul a fost nevoit să facă un nou racord de la canalizarea orășenească către instalația interioară printre cele două clădiri.
Acest racord a fost efectuat de unitate specializată de termoficare, traseul cel mai avantajos fiind prin spațiul dintre cele două construcții existente.
Este adevărat că acest spațiu este doar de 58 cm în partea de Sud și respectiv 67 cm în partea de Nord, însă acest lucru se datorează culpei reclamantului apelant care, așa cum s-a arătat, a ridicat fără autorizație garajul și polata în discuție, chiar pe linia de hotar, iar prin construcțiile ridicate a făcut ca terenul proprietatea pârâților să se îngusteze de la 1 ml inițial ( conform planului de situație imobil și utilități din 2.10.1989) la 58 cm și respectiv 76 cm în anul 2008.
În aceste condiții reclamantul nu este îndreptățit să reclame faptul că, prin racordul efectuat, pârâții nu au respectat distanța față de construcția reclamanților și ca atare această construcție este afectată de igrasie.
De altfel, așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit în cauză în incinta garajului nu există decât un zid cu o mică fisură și urme vagi de igrasie la nivelul pardoselii, nefăcându-se dovada legăturii de cauzalitate între degradarea imobilului reclamantului și racordul de încălzire practicat de pârâți.
Ca atare, în mod corect instanța de fond a respins capătul de cerere formulat de către reclamant privitor la mutarea țevilor care conduc încălzirea în locuința proprietatea pârâților.
Sentința este legală însă și sub aspectul admiterii capătului de cerere privind obligarea pârâților să ridice lemnele amplasate pe construcția reclamantului.
Chiar în împrejurarea descrisă mai sus, în care reclamantul a ridicat fără autorizație, pe linia de hotar, garajul și polata, atât timp cât din raportul de expertiză întocmit în cauză rezultă că în aceste imobile este deja prezentă igrasia ca urmare a depozitării lemnelor de către pârâți și atât timp cât datorită acestui depozit de lemne reclamanții nu pot să efectueze lucrări de întreținere la imobilul proprietatea lor, obligarea pârâților la depozitarea lemnelor pe alt amplasament este legală și temeinică.
Nu poate fi reținut motivul de apel în sensul că înstrăinarea terenului a fost făcută fără acordul apelantului, atât timp cât actul de înstrăinare nu a fost anulat și atât timp cât construcția a fost ridicată pe terenul înstrăinat, cu acordul înstrăinătoarei.
Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs reclamantul, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
Critica vizează modul în care instanța a apreciat probele din dosar privind efectuarea lucrărilor de către pârâți, luând în mod neîntemeiat în considerare declarațiile pârâților, fără să țină cont de expertiza întocmită în cauză.
Recurentul mai arată că, în dosar, a depus fotografii din care rezultă degradarea continuă a imobilului, pe care l-a construit cu autorizație și prin respectarea distanțelor față de proprietatea pârâților.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 304 Cod pr. civ. modificarea sau casarea unei hotărâri se poate face numai pentru motive de nelegalitate prevăzute la pct. 1-9.
Coroborând aceste dispoziții legale cu motivele invocate de recurent, instanța constată că aceste motive vizează netemeinicia hotărârii, modul în care instanța a apreciat probele din dosar, în speță, expertiza tehnică, actele depuse de părți și depozițiile părților.
În acțiunea ce face obiectul acestui dosar, recurentul solicitat ca pârâții să-și ridice lemnele de pe construcția sa și să acopere canalul pe care l-au făcut prin introducerea unor țevi de apă caldă și căldură, lucrare necorespunzătoare, care îi aduce daune proprietății.
Instanțele anterioare, în urma probelor administrate, au admis doar în parte acțiunea recurentului, analizând critic atât expertiza administrată în cauză cât și celelalte probe, reținând că lucrarea s-a făcut de unitate specializată de termoficare, pe traseul cel mai avantajos pentru părți.
Având în vedere aceste considerente, motivele privind netemeinicia hotărârii recurate sunt nefondate, urmând ca, în baza art. 312 alin.1 Cod pr. civ. să fie respins recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 93/A din data de 3 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr- și a sentinței civile nr. 5106 din data de 10 noiembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Dr. Tr S, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți și.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Mai 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. jud. -
Tehn.
2 ex./27.05.2009
Președinte:Alexandrina MaricaJudecători:Alexandrina Marica, Dan Spânu, Emilian Lupean
