Obligație de a face. Decizia 710/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.710/
Ședința publică din 29 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Virginia Filipescu
JUDECĂTOR 2: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 3: Mihaela Neagu
GREFIER - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALA DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI G, cu sediul în G, str. -. - nr. 72, împotriva sentinței civile nr.259/11.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați, în contradictoriu cu intimata - reclamantă )., domiciliată în G,-, jud.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata - reclamantă ). personal, lipsă fiind recurenta - pârâtă DIRECȚIA GENERALA DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată fixat în recurs; recursul este motivat; recurenta a depus la dosar înscrisuri și a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Se extrag din dosar filele 14,15 și 16, ce reprezintă copii ale înscrisurilor depuse de recurentă și se înmânează intimatei.
Intimata - reclamantă se legitimează cu CI seria - nr.-, CNP -, emisă de Poliția G la data de 24.06.2008, precizează că nu dorește să-și angajeze apărător și nu solicită termen pentru a studia actele. Depune la dosarul cauzei întâmpinare în dublu exemplar.
Curtea nu consideră necesară comunicarea întâmpinării întrucât nu prezintă elemente noi. Nemaifiind cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Intimata - reclamantă precizează că a formulat în anul 2003 cerere pentru a i se elibera carnetul de muncă. Este singura cerere formulată în acest sens. Nu a primit nici un răspuns urmare solicitării sale. Solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii instanței de fond.
CURTEA
Asupra recursului privind conflictul de muncă de față;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați sub nr- reclamanta (fostă ) a chemat în judecată pe pârâta G pentru a fi obligată să-i predea cartea de muncă, cu obligarea pârâtei la plata unor daune morale de 10.000 lei.
În fapt a susținut că în perioada 2000-2003 fost angajata pârâtei. Deși a efectuat nenumărate demersuri din decembrie 2003 și până în prezent pentru eliberarea cărții de muncă, pârâta nu a dat curs cererii sale. Acest înscris îi este necesar pentru efectuarea unor mențiuni referitoare la actualul loc de muncă, motiv pentru care a fost nevoită să promoveze prezenta cerere.
În drept a invocat.
În susținerea acțiunii a solicitat proba cu acte.
Prin întâmpinare, pârâta a recunoscut că reclamanta a fost angajata sa. La încetarea raporturilor de muncă a procedat în conformitate cu art.20 alin.4 din Decretul 92/1976, a completat cartea de muncă și a predat-o reclamantei. Ca urmare a solicitat să se rețină că acest document nu mai este în posesia sa. În conformitate cu art. 9 din același act normativ în prezent nu poate elibera reclamantei decât o copie a cărții de muncă. Față de situația invocată a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În apărare, reclamanta a precizat că în perioada ulterioară lunii decembrie 2003 fost plecată din țară, astfel cum rezultă din copia pașaportului depus la dosar. În aceste condiții, apărarea pârâtei în sensul că i-a predat cartea de muncă nu este reală.
Cu ocazia dezbaterilor a solicitat obligarea pârâtei la plata unor daune cominatorii de 1000 lei pe zi de întârziere.
Prin Sentința Civilă nr. 259/11.02.2009 Tribunalul Galația admis în parte acțiunea și a obligat-o pârâta G să-i predea reclamantei (fostă ) carnetul de muncă.
A respins cererea de acordare a daunelor cominatorii ca nefondată.
A reținut în motivare că potrivit copiei pașaportului depus la dosar reclamanta a dovedit că a fost plecată din țară în luna octombrie 2003 și iunie-iulie 2006, perioadă care nu corespunde cu momentul încetării raporturilor de muncă,decembrie 2003.
La data de 13.01.2009, pârâta a precizat că nu poate face dovada că a restituit cartea de muncă reclamantei.
La aprecierea cererii deduse judecății, Tribunalul a avut în vedere că reclamanta s-a A în raporturi de subordonare față de pârâtă și că acesta din urmă nu poate face dovada că a predat cartea de muncă reclamantei.
În condițiile în care pe perioada derulării raporturilor de muncă, cartea de muncă a reclamantei s-a A la angajator,iar acesta din urmă nu poate face dovada că a înmânat acest act, există prezumția că înscrisul a rămas la angajator.
Pârâta nu dovedește că și-a îndeplinit obligația pozitivă prev. de art.40 alin.2 lit.g și h, motiv pentru care acest capăt de cerere a fost admis.
Referitor la cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata unor daune cominatorii, această cerere a fost raportată și la conduita pasivă a reclamantei care a efectuat demersuri de eliberare a cărții de muncă abia în mai 2008 deși contractul de muncă a încetat din decembrie 2003.
Pe de altă parte, în cauză nu sunt îndeplinite până la acest moment condițiile art.580 indice 2.proc.civ pentru a se concluziona că, deși există titlu executoriu, pârâta nu dă curs obligației de a face.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta G, solicitând modificarea ei și respingerea acțiunii.
În motivare a arătat că potrivit prevederilor art. 20 alin. 4 din Decretul 92/1976 la data de 02.12.2003, când a încetat activitatea reclamanta, societatea a procedat la aplicarea prevederilor legale, restituindu-i acesteia carnetul de muncă, astfel că în prezent acesta nu se mai află în posesia unității.
Deși a făcut investigații amănunțite în vederea găsirii carnetului de muncă, s-a constatat că acesta nu se află în arhivele G, ca urmare au eliberat o adeverință privind perioada lucrată și drepturile salariale încasate.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că hotărârea Tribunalului Galați este legală și temeinică.
Examinând hotărârea recurată atât prin prisma criticilor formulate de recurent cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conf. cu disp. art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În mod corect a reținut instanța de fond că angajatorul nu a făcut nici o dovadă că i-a restituit fostei salariate carnetul de muncă la data încetării activității, așa cum afirmă.
Mai mult, acest lucru nici nu era posibil, întrucât la data invocată - 02.12.2003, reclamanta nu se afla în țară.
Potrivit prevederilor art. 20 alin. 4 din Decretul 92/1976, angajatorul are obligația să facă toate demersurile necesare pentru restituirea carnetului de muncă, iar în cazul în care acesta nu poate fi găsit să procedeze la reconstituirea lui.
În consecință, în baza art. 312 Cod de procedură civilă, instanța va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de DIRECȚIA GENERALA DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI G, cu sediul în G, str. -. - nr. 72, împotriva sentinței civile nr.259/11.02.2009 a Tribunalului Galați.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 29 Iunie 2009.
Pt. Președinte Judecător Pt. Judecător
A în CO, conf. art. 261 A în CO, conf. art. 261
c semnează semnează
VICEPREȘEDINTE VICEPREȘEDINTE
Grefier,
: /01.07.2009
:DC/06.07.2009
Fond:/
Asistenți judiciari: /
Președinte:Virginia FilipescuJudecători:Virginia Filipescu, Marioara Coinacel, Mihaela Neagu
