Obligație de a face. Decizia 722/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 722
Ședința publică de la 18 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tania Țăpurin
JUDECĂTOR 2: Paula Păun
JUDECĂTOR 3: Gabriela Ionescu
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 109 din 6 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, și a sentinței civile nr. 13345 din 15 octombrie 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâta UNIVERSITATEA DIN C, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic, reprezentând intimata pârâtă UNIVERSITATEA DIN C, lipsind recurentul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se că au fost depuse concluzii scrise formulate de recurentul reclamant.
Instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Consilier juridic, pentru intimata pârâtă UNIVERSITATEA DIN C, a arătat că locuința în litigiu nu se poate vinde, întrucât este cămin studențesc și face parte din patrimoniul Stațiunii Didactice. Interdicția înstrăinării acestor locuințe decurge din HG 123/1993, modificată și completată prin HG 47/1999. A solicitat respingerea recursului.
CURTEA
Asupra recursului de față:
La data de 26.03.2007 reclamantul a chemat în judecată Universitatea din C solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată să-i vândă în temeiul Legii 85/1992, locuința situată în C,-,. II,. 2. 2. județul D, contractele de închiriere pentru locuința indicată fiind reînnoite succesiv.
Motivând în fapt acțiunea, reclamantul a susținut că locuiește în apartamentul menționat împreună cu familia, în calitate de chiriași încă din anul 1990, solicitând pârâtei să-i vândă această locuință în condițiile Legii 85/1992, însă aceasta a refuzat.
In scop probator, reclamantul a depus la dosar: copie contract de închiriere nr- si a timbrat legal acțiunea.
La termenul din 28.05.2007, pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nelegală si netemeinică.
A arătat că apartamentul în care locuiește reclamantul nu se încadrează în textul de lege invocat în cererea de chemare în judecată - art.7 din Lg.85/1992, posibilitatea de a vinde locuințele chiriașilor fiind un drept exclusiv al proprietarului, care nu a luat niciodată în calcul înstrăinarea acestor apartamente, dat fiind că ele asigură spațiul locativ al personalului muncitor de la Stațiunea Didactică, precum si a altor salariați ai universității.
A invocat dispozițiile art. 166 al.5 din Lg.84/1995, conform cărora chiar si simplul transfer al unei astfel de locuințe se poate face doar cu aprobarea Ministrului Educației și Cercetării, fără plată si numai în interes public.
In dovedirea celor susținute pârâta a depus la dosar înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 13345/15.10.2007 Judecătoria Craiovaa respins acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Universitatea din
Pentru a se pronunța astfel instanța a avut în vedere că locuința în litigiu nu se încadrează în prevederile art.7 din Lg. 85/1992, în sensul că aceasta are destinația de cămin studențesc si nu poate fi înstrăinată.
Legea specială prevede posibilitatea închirierii pentru o perioadă determinată, cu revizuire anuală.
In termen legal, împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, motivele fiind depuse la primul termen de judecată.
In esență, reclamantul a formulat următoarele critici:
- pârâta nu a produs nici o dovadă în sensul că locuința are destinația de cămin studențesc
- a făcut dovada că are contract de închiriere perfect valabil cu pârâta pentru locuința în litigiu, fapt ce denotă că locuința în litigiu nu are regimul juridic al unei camere de cămin studențesc, ci este o locuință de serviciu construită din fondurile statului, fiind îndreptățit în temeiul Legii 85/1992 la cumpărarea acesteia.
Intimata a depus întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefondat deoarece imobilul a fost construit cu destinația de cămin studențesc, după cum atestă documentația din dosarul de fond, reclamantul nu avea calitatea de chiriaș la data intrării în vigoare a Legii 85/1992, HG 123/1993 interzice înstrăinarea acestor locuințe către chiriași.
Prin decizia civilă nr.109 din 6 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a respins apelul formulat de apelantul.
S-a reținut că spațiul în litigiu reprezintă locuință de serviciu a reclamantului, deținută în baza contractului de închiriere încheiat cu pârâta și nu intră sub incidența Legii nr.85/1992, fiind cuprins în baza materială a pârâtei Universitatea din
Imobilul are destinația de cămin studențesc, urmând regimul prevăzut de art.166 din Legea nr.84/1995, în raport de care schimbarea destinației este supusă anumitor condiții.
Regimul juridic special, derogatoriu de la dreptul comun, face ca imobilele ce fac parte din baza materială a învățământului să fie exceptate de la reglementările Legii nr.85/1992.
În baza art.299 Cod pr.civilă împotriva deciziei reclamantul a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate.
S-a susținut că pârâta are calitatea de proprietar al imobilului în care se află locuința în litigiu, fiind singurul care poate uza de dreptul de dispoziție, ceea ce impune aplicarea art.7 din Legea nr.85/1992.
În condițiile în care clădirea este folosită în scopuri pur locative, este lipsită de temei susținerea că aceasta ar face parte din baza materială a Universității.
Cerințele impuse de dispozițiile art.7 din Legea nr.85/1992, reținute și în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv ca locuințele să fie construite din fondurile unităților economice și bugetare până la intrarea în vigoare a legii, iar solicitantul să aibă calitatea de chiriaș, sunt îndeplinite în speță, ceea ce face inaplicabile prevederile art.5 alin.11din HG nr.47/1999 modificată prin HG 123/1999 privind organizarea și funcționarea stațiunilor didactice din structura învățământului agricol superior.
Pârâta Universitatea din Caf ormulat întâmpinare, arătând că imobilul în litigiu face parte din patrimoniul Stațiunii Didactice, cu destinația de cămin studențesc, ceea ce îl exclude de la vânzare către chiriași, conform HG 123/1993 modificată și completată prin HG 47/1999.
Pe de altă parte, clădirea face parte din baza materială a instituțiilor de învățământ superior, în înțelesul art.166 din Legea învățământului nr.84/1995, iar transferul locuinței este permis de lege numai cu aprobarea Ministrului educației și cercetării, fără plată și numai în interes public.
Examinând criticile formulate de reclamant se constată nefondat recursul, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.7 alin.1 din Legea nr.85/1992 pot fi vândute la cererea chiriașilor, cu plata integrală sau în rate a prețului, în condițiile Decretului Lege nr.61/1990, locuințele construite din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, până la data intrării în vigoare a legii, altele decât locuințele de intervenție.
În speță, reclamantul are calitatea de chiriaș al locuinței a cărei cumpărare o solicită, calitate dobândită în baza contractului de închiriere încheiat în anul 1994, depus în copie la fila 7 din dosarul Judecătoriei.
juridic al locuinței în litigiu nu îi sunt însă incidente dispozițiile textului menționat, dată fiind situația clădirii în care aceasta este situată și destinația ei.
Conform actelor depuse la filele 21-33 din dosar, imobilul a fost construit pentru Stațiunea didactică experimentală C, cu destinația de cămin studențesc, iar prin decizia nr.32 din 1 iunie 1977 acesta a fost transferat în proprietatea Universității C, începând cu data de 1 martie 1977, mai puțin spațiile de la parter - cămin băieți - care au rămas în continuare în proprietatea Stațiunii.
În fișa mijlocului fix, din data de 30.12.1992 (fila 6 apel), clădirea este înscrisă ca făcând parte din baza materială a Universității din C, înscriindu-se în categoriile de spații prevăzute de art.166 alin.2 din Legea învățământului nr.84/1995, iar conform alin.43nu i se poate schimba destinația fără avizul conform al ministrului educației și cercetării.
La data de 19.04.2007 imobilul, a cărui destinație nu a fost modificată, a fost transferat Stațiunii didactice, conform bonului de mișcare a mijloacelor fixe de la fila 24 apel și " Situației Construcțiilor Universității, preluate de " (fila 25).
În actele de transfer, clădirea figurează cu destinația de cămin studențesc, condiții în care este irelevant faptul că în prezent este folosită ca locuință de serviciu.
Dispozițiile art.5 alin.11din HG nr.123/1993 privind organizarea și funcționarea stațiunilor didactice din structura instituțiilor de învățământ superior agricol modificată prin HG nr.47/1999, interzic înstrăinarea spațiilor cu destinația menționată.
În consecință, justificat s-a reținut, prin decizia recurată, că locuinței ocupată de pârât nu-i sunt incidente dispozițiile art.7 din Legea nr.85/1992.
Pentru considerentele arătate, recursul este nefondat și urmează să fie respins, conform art.312 alin.1 Cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 109 din 6 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, și a sentinței civile nr. 13345 din 15 octombrie 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâta UNIVERSITATEA DIN
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.-
Tehn.2 ex
6.10.2008
Președinte:Tania ȚăpurinJudecători:Tania Țăpurin, Paula Păun, Gabriela Ionescu
