Obligație de a face. Decizia 727/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.7016/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.727/
Ședința Publică din data de 09 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Zeca Dorina
JUDECĂTOR 2: Farmathy Amelia
JUDECĂTOR 3: Petre Magdalena
GREFIER - -
****************
Pe rol fiind pronunțarea recursurilor declarate de către recurentul-reclamant cât și de către recurentul-pârât Ministerul Apărării Naționale, împotriva sentinței civile nr.6887 din data de 04.11.2009, pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.38404/3/AS/2008 - având ca obiect "obligația de a face".
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la data de 02 februarie 2010, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, văzând și dispozițiile art.260 alin.(1) Cod proc. civ. a amânat pronunțarea pentru data de 09.02.2010, când a dat următoarea decizie:
CURTEA,
Prin recursul înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 15.12.2009, recurentul Gac riticat sentința civilă nr.6887/04.11.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.38404/3/AS/2008, susținând că instanța de fond a aplicat greșit legea atunci când a considerat că prima orară de zbor și prima de clasificare nu trebuia incluse în baza de calcul a pensiei, dispozițiile înscrise în anexa 3 din Legea nr.- coexistând cu dispozițiile Legii nr.164/2001 până la 01.02.2007 când au fost expres abrogate.
Același recurent a mai susținut că Tribunalul Bucureștia confundat actualizarea pensiei de serviciu cu modificarea acesteia, prezenta cauză având ca scop modificarea pensiei.
În dezvoltarea motivelor de recurs întemeiate pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, recurentul persoană fizică a mai arătat că în mod greșit instanța de fond i-a acordat sporul de 2% și 6% limitat până la zi, în condițiile în care nici OUG nr.77/2007, nici Legea nr.164/2001 nu limitează în timp acordarea acestor drepturi, ele putând fi recunoscute și pentru viitor.
O ultimă critică formulată de recurentul Gav izat acordarea de către Tribunalul Bucureștia pensiei suplimentare cu respectarea dispozițiilor art.25 din Legea nr.164/2001 în condițiile în care pensia suplimentară este o pensie contributivă, ea nefiind o pensie provenită din bugetul Ministerului Apărării Naționale pentru a fi aplicabilă limitarea prevăzută de art.25 din Legea nr.164/2001.
La rândul său, pârâtul Ministerul Apărării Naționale a formulat recurs întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.8 și 9 Cod pr.civilă, criticând soluția instanței de fond privind recunoașterea dreptului reclamantului asupra valorificării procentului de 2% prevăzut de art.24 din Legea nr.165/2001 de la data de 3.07.2007, față de dispozițiile art.48 alin.1 din Legea nr.164/2001 coroborate cu cele ale art.24 alin.1 din Legea nr.164/2001 și de împrejurarea că prima reactualizare a pensiilor a avut loc după intrarea în vigoare a OUG nr.77/2007, respectiv după data de 01.04.2008.
Analizând recursurile prin prisma motivelor de recurs exprimate, Curtea reține următoarele:
Recurentul G critică sentința raportat la dispozițiile art.304 pct.8 și 9 Cod pr.civilă, dar întreaga dezvoltare a motivelor de recurs se poate subsuma, în realitate, doar dispozițiilor art.304 pct.9 Cod pr.civilă, respectiv pretinsa greșită aplicare a legii în speța dedusă judecății.
Actul juridic supus analizei instanței este reprezentat de relațiile sociale izvorâte din aplicarea normelor juridice referitoare la drepturile de asigurări sociale, respectiv dreptul la pensie. Prin hotărârea pronunțată, instanța de fond nu a dat o altă calificare juridică relațiilor sociale pe care le-a analizat prin prisma normelor juridice ce reglementează dreptul la pensie. Pe cale de consecință, în cauză nu poate fi vorba despre o interpretare greșită a actului juridic dedus judecății și nici de incidența dispozițiilor art.304 pct.8 Cod pr.civilă.
În privința susținerilor potrivit cărora instanța de fond a aplicat greșit legea, Curtea le înlătură în considerarea următoarelor argumente:
Din chiar petitul cererii de chemare în judecată înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Dolj sub nr- rezultă că reclamantul-recurent a solicitat instanței recalcularea pensiei prin includerea în baza de calcul a primelor permanente acordate personalului aeronautic din aviația militară, susținând că deși s-a adresat pârâtei cu o cerere în acest sens nu a primit niciun răspuns.
Este neîndoielnic că prin această solicitare reclamantul nu a urmărit să obțină o reactualizare a pensiei, ci o modificare a cuantumului acesteia, ulterior recalculării drepturilor de pensie prin decizia de pensionare nr.-/4.11.2004, decizie prin care pârâta i-a stabilit pensia militară în conformitate cu dispozițiile art.53 din Legea nr.164/2001.
Însă această solicitare nu-și găsește justificarea în dispozițiile legale aplicabile în cauză.
Astfel, din înscrisul aflat la fila 6 din dosarul Tribunalului Dolj rezultă că reclamantul-recurent a solicitat revizuirea drepturilor de pensie la data de 27.11.2007. Reclamantul nu a depus la dosar un exemplar al cererii depuse și înregistrată la 27.1.2007, așa că singura informație privind conținutul acestei cereri rezultă din adresa nr.39108/12.02.2008 întocmită de Direcția Financiar-Contabilă din cadrul Ministerului Apărării. Potrivit acestei adrese, reclamantul ar fi solicitat revizuirea drepturilor de pensie în baza Legii nr.90/2007 care a modificat conținutul art.9 din Legea nr.164/2001 prin adăugarea unui nou alineat, respectiv alin.5, cu aplicabilitate de la 01.01.2008.
Art.9 din legea nr.164/2001, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.90/2007, se referă la clasificarea condițiilor de muncă în care își desfășoară cadrele militare activitatea, fiind aplicabile și cadrelor militare care aveau calitatea de pensionar militar, cerință pe care reclamantul o îndeplinea.
Coroborând textul adresei Ministerului Apărării Naționale cu conținutul art.9 din Legea nr.164/2001 (modificată prin Legea nr.90/2007) rezultă că, cel mai probabil, reclamantul a solicitat pârâtului-recurent considerarea unei părți din activitatea desfășurată în calitate de militar activ ca fiind activitate desfășurată în condiții deosebite, în acest sens fiind depusă la fila 8 din dosarul Tribunalului Dolj Fișa cu locurile de muncă în care a lucrat căpitanul comandor
Ulterior declinării judecării cauzei în favoarea Tribunalului București și după depunerea întâmpinării de către pârât, întâmpinare în cadrul căreia a fost detaliat modul de calcul al drepturilor de pensie în decizia de re calculare nr.-/4.11.2007, reclamantul-recurent și-a modificat pretențiile solicitând revizuirea drepturilor de pensie prin includerea în baza de calcul a pensiei a primei de clasificare și a primei de zbor, acordarea retroactivă și pentru viitor a pensiei suplimentare și a sporului de 2% pentru fiecare an care depășește 25 de ani vechime în serviciu în conformitate cu dispozițiile art.1 pct.7 din OUG nr.77/2007 și obligarea la plata diferențelor bănești și a dobânzii legale aferente, rezultate din recalculare.
O primă remarcă, față de petitul cererii completatoare și precizatoare (în realitate fiind vorba despre o cerere de modificare a acțiunii inițiale) vizează inconsecvența reclamantului care mai întâi solicită revizuirea drepturilor de pensie pentru ca mai apoi să facă vorbire despre recalculare, ceea ce înseamnă că, cel puțin la data depunerii cererii modificatoare, reclamantul considera revizuirea și recalcularea ca fiind unul și același lucru, deși în motivele de recurs pare a le diferenția.
Din datele ce rezultă din cele două dosare în care pricina a parcurs etapa judecății la fond rezultă că reclamantul a urmărit să obțină revizuirea (modificarea) recalculării drepturilor de pensie realizată prin decizia de pensionare nr.-/4.11.2007, reclamantul-recurent fiind nemulțumit de neincluderea în baza de calcul a pensiei astfel cum aceasta a fost calculată în anul 2004 primei de clasificare și a primei de zbor, deși aceste prime trebuia incluse întrucât constituiau o parte a bazei de calcul a pensiei în conformitate cu pct.IV din anexa 3 Legii nr138/1999 coroborate cu dispozițiile Decretului nr.214/1977.
Reclamantul a fost pensionat anterior intrării în vigoare a Legii nr.164/2001 și a beneficiat în anul 2004 de dispozițiile art.3 din Legea nr.164/2001 de recalcularea drepturilor de pensie în baza noii legi.
Această operațiune s-a făcut în raport de dispozițiile Legii nr.164/2001 și de cele precizatoare din HG nr.1188/2001, respectiv din art.3 care enumeră exhaustiv componentele soldei lunare brute. Între aceste componente nu se regăsesc prima de clasificare și prima de zbor, acesta fiind motivul pentru care nu au fost incluse în solda lunară brută avută în vedere la momentul recalculării pensiei din 2004.
Operațiunea recalculării se putea face doar cu respectarea dispozițiilor care reglementau modalitatea în care urma a se desfășura recalcularea. Prin recalculare legiuitorul nu a garantat niciun moment obținerea unei pensii mai mari, ci doar a schimbat elementele în funcție de care urma a se calcula cuantumul pensiei militare. Pentru persoanele pensionate anterior intrării în vigoare a Legii nr.164/2001, legiuitorul a instituit posibilitatea (iar nu obligația) de a beneficia de rezultatul acestei recalculări, firește, în măsura în care în urma recalculării ar fi rezultat un cuantum al pensiei mai mare, ceea ce, de altfel, s-a și întâmplat în cazul reclamantului, fiind stabilită o pensie în cuantum de 6.003.000 Rol la data de 4.11.2004 și o pensie în cuantum de 2442 Ron, urmare a recalculării pensiei militare în baza Legii nr.90/2007 prin decizia nr.-/ 05.09.2008, cu punere în plată a drepturilor recalculate începând cu 01.01.2008.
Prin urmare, recalcularea se realizează în conformitate cu dispozițiile care reglementează această operațiune, nefiind obligatoriu ca în recalculare să figureze toate elementele pensiei inițiale pentru că ele au regimuri juridice diferite, respectiv recalcularea se realizează în conformitate cu dispozițiile Legii nr.164/2001 și ale HG nr.1188/2001, iar stabilirea pensiei inițiale s-a realizat în baza Decretului nr.214/1977. Ca atare, în măsura în care drepturile în baza cărora a fost configurată pensia inițială stabilită începând cu 01.09.1998 conduc la o pensie mai mare decât cea care ar rezulta prin recalculare, aceste drepturi câștigate în baza Decretului nr.214/1977 se mențin prin păstrarea în plată a pensiei cu cuantumul mai avantajos, respectiv a pensiei inițiale stabilită prin decizia nr.-/26.01.1999.
Atât timp cât reclamantul a solicitat și beneficiat de recalcularea pensiei în anul 2004 în baza Legii nr.164/2001 înseamnă că a ales să opteze între cele două cuantumuri ale pensiei, respectiv între pensia stabilită în baza Decretului nr.214/1977 și pensia stabilită în urma recalculării în funcție de elementele enumerate în HG nr.1188/2001 cuprinzând Normele metodologice de aplicare a Legii nr.164/2001. Acest drept de a opta nu presupune implicit dreptul de a transfera toate elementele pensiei inițiale în modul de calcul al pensiei recalculate pentru că recalcularea se face în baza unor alte dispoziții legale care stabilesc alte elemente de calcul, iar elementele din pensia inițială puteau fi păstrate de reclamant dacă ar fi ales să beneficieze în continuare de pensia inițială. Recalcularea din 2004 i-a adus însă o pensie în cuantum mai mare pentru că altminteri ar fi avut posibilitatea de a opta să-și păstreze pensia mai mare aflată la acel moment în plată.
Reclamantul-recurent face referire la aplicabilitatea în cazul său a anexei 3 pct.IV din Legea nr.138/1999, însă în procesul recalculării se pot avea în vedere doar elementele stabilite prin însuși actul care permite recalcularea, iar nu alte elemente pentru că, în caz contrar, dispozițiile Legii nr.138/1999 (cu excepția celor la care face referire expresă actul în baza căruia s-a realizat recalcularea, respectiv art.3 din HG nr.1188/2001) ar ultraactiva, ceea ce orice regulă de drept interzice. Împrejurarea că pct.IV din anexa III a Legii nr.138/1999 a fost explicit abrogat abia la începutul anului 2007 este irelevantă față de cele mai sus expuse conform cărora recalcularea se realizează doar în baza elementelor enumerate de actul normativ ce reglementează recalcularea. Abrogarea expresă a pct.IV din anexa nr.III a Legii nr.138/1999 abia prin OG nr.15/2007 nu înseamnă că această prevedere trebuia avută în vedere la recalculare, ci este expresia, după apariția Legii nr.164/2001, unui paralelism legislativ în privința căruia s-a luat măsura asanării legislației ca efect al abrogării exprese în conformitate cu dispozițiile art.15 alin.1 și 2 din Legea nr.24/2000 republicată.
În cazul particular al reclamantului-recurent este pertinentă și observația conform căreia reclamantul-recurent a fost pensionat anterior intrării în vigoare a Legii nr.138/1999 (publicată în Monitorul Oficial nr.347/22 iulie 1999), respectiv la data de 01.09.1998 prin decizia nr.-/26.01.1999.
Nicio dispoziție din Legea nr.138/1999 (lege intrată în vigoare la 01.08.1999, prin urmare un an mai târziu față de data trecerii reclamantului în rezervă - 31.08.1998) nu permitea acesteia să retroactiveze, respectiv să se aplice reclamantului anterior intrării în vigoare a Legii nr.164/2001 (prin HG nr.1188/2001 unele dintre elementele avute în vedere la recalculare s-au luat în considerare prin raportare la dispozițiile Legii nr.138/1999) pentru că reclamantul nu a fost pensionat în perioada cuprinsă între 01.08.1999 - și data intrării în vigoare a Legii nr.164/2001, ci anterior acestei perioade.
Dispozițiile cuprinse în anexa 3 pct.IV din Legea nr.138/1999 se aplică persoanelor care s-au pensionat ulterior datei de 01.08.1999. În acest sens este relevant a se sublinia faptul că Legea nr.138/1999 a reglementat drepturile salariale ale personalului aflat în activitate, iar referirea de la pct.IV anexa 3 avut în vedere situația acelor persoane care urmau a se pensiona după 01.08.1999.
Din această perspectivă, nu exista în opinia Curții un temei legal pentru includerea celor două prime în modalitatea de calcul a elementelor pensiei după recalcularea din 2004 și nici anterior acestui moment decât în măsura în care acestea au făcut într-adevăr parte din retribuția tarifară lunară a reclamantului, retribuție ce a stat la baza calculării pensiei în conformitate cu dispozițiile Decretului nr.214/1977. În această ultimă ipoteză, sumele reprezentând contravaloarea celor două prime au constituit parte integrantă a retribuției și au fost avute în vedere la calculul pensiei inițiale în baza dispozițiilor Decretului nr.214/1977, iar nu în baza pct.IV din anexa III al Legii nr.138/1999 care nu exista la data pensionării reclamantului. Din acest motiv cele două prime s-au reflectat în modalitatea de calcul a pensiei până la momentul recalculării pensiei efectuată în baza Legii nr.164/2001 cu referire la HG nr.1188/2001. Ele nu au constituit un drept câștigat al reclamantului la momentul recalculării întrucât recalcularea s-a făcut în baza unui act normativ distinct de Decretul nr.214/1977 care stabilea alte elemente în funcție de care urma să se aprecieze cuantumul soldei lunare brute (noțiune care a fost introdusă prin Legea nr.138/1999). În măsura în care aceste sume ar fi condus la un cuantum al pensiei mai avantajos al pensiei inițiale față de cel rezultat în urma recalculării din 2004, nimic nu l-ar fi împiedicat pe reclamant să opteze pentru pensia mai avantajoasă. Acceptând recalcularea, reclamantul a acceptat să se supună unui regim juridic diferit în privința elementelor avute în vedere la stabilirea soldei lunare brute. Prevederile Decretului nr.214/1977 nu puteau ultraactiva, iar dispozițiile anexei 3 pct.4 din Legea nr.138/1999 nu sunt aplicabile oricum reclamantului pentru că acesta s-a pensionat anterior datei de 01.08.1999.
Faptul că legiuitorul în cuprinsul HG nr.1188/2001 face trimitere la dispozițiile Legii nr.138/1999 nu intră în contradicție cu cele mai sus expuse întrucât aceste referiri au în vedere punctual modalitatea în care urmau a se calcula anumite elemente ale soldei lunare brute (de care reclamantul nu a beneficiat niciodată ca militar activ pentru că dispozițiile Decretului nr.214/1977 fac vorbire de retribuția tarifară), iar nu preluarea tuturor drepturilor salariale de care au beneficiat cadrele militare în activitate începând cu 01.08.1999.
Argumentele mai sus expuse explică din ce motiv la recalcularea din 2004 nu s-au putut lua în considerare cele două prime, pretențiile reclamantului-recurent fiind, sub acest aspect, neîntemeiate.
În privința motivului de recurs privind acordarea pe viitor a sporului de 2% și 6%, Curtea reține o greșită interpretare a reclamantului în privința dispozitivului sentinței recurate.
Tribunalul, obligând pârâta să recalculeze pensia începând cu 03.07.2007, a acoperit și perioada ulterioară pronunțării sentinței pentru că, în executarea acesteia, pârâta urmează să emită o nouă decizie de pensionare prin care va calcula atât drepturile restante începând cu 3.07.2007, cât și noul cuantum al pensiei ce urmează a fi acordat de la momentul emiterii noii decizii câtă vreme reclamantul își va menține calitatea de pensionar. Prin urmare nu era necesar ca instanța de fond să insereze în conținutul dispozitivului în mod distinct sintagma "în viitor" pentru că orice decizie de pensionare se referă la prezent și viitor, cu posibilitatea ca în respectiva decizie să fie calculate și evidențiate distinct sumele datorate până la momentul emiterii noii decizii.
Mențiunea din dispozitivul sentinței recurate în sensul obligării pârâtei la plata diferențelor de pensie pentru intervalul 9.07.2005 - la zi nu înseamnă că ulterior datei emiterii noii deciziei, aceste diferențe nu ar mai constitui o parte componentă a pensiei, ci doar a urmărit să clarifice, dincolo de orice dubiu, faptul că aceste drepturi sunt datorate și pentru perioada trecută, respectiv pentru intervalul cuprins între 9.07.2005 și momentul emiterii noii decizii de recalculare. Din modalitatea în care sunt expuse criticile în cererea de recurs, Curtea are suficiente temeiuri să creadă că recurentul nu a înțeles și interpretat corect nici sintagma "la zi". Aceasta nu se raportează la data pronunțării hotărârii, ci la momentul emiterii noii decizii de recalculare, acest interval urmând a reprezenta perioada trecută pentru care, după emiterea noii decizii de recalculare, pârâta datorează diferențe de pensie întrucât până la momentul emiterii noii decizii reclamantul va primi pensia în cuantumul stabilit prin ultima decizie de recalculare.
În privința susținerii potrivit căreia pentru cuantumul pensiei suplimentare nu ar trebui să intervină nivelul de plafonare prevăzut de art.25 din Legea nr.164/2001 pentru că această pensie ar fi una contributivă, iar nu una ocupațională, Curtea reține următoarele:
Acordarea sporului de 2% la pensie din baza de calcul folosită la recalcularea pensiei pentrucadrele militarecu o vechime mai mare de 25 de ani, dispusă de prevederile art.24 alin.1 din Legea nr.164/2001, în limita stabilită de art.25 din același act normativ, s-a realizat tocmai în considerarea calității de militar și a menținerii acestei calități timp de peste 25 de ani din perioada activității profesionale.
Este evidentă, în acest context, legătura acestui spor cu dreptul la obținerea sau încasarea unei pensii militare, pensie ce constituie o pensie ocupațională reglementată distinct de pensiile din sistemul public ce fac obiectul Legii nr.19/2000. Acest spor de 2% nu ar fi putut fi valorificat de reclamant decât în contextul pensiei militare, iar nu distinct de aceasta, câtă vreme reclamantul nu a probat că a solicitat o pensie calculată potrivit dispozițiilor Legii nr.19/2000 cu respectarea principiului contributivității.
Dimpotrivă, reclamantul-recurent a fost pensionat sub imperiul reglementării Decretului nr.214/1977, iar pensia i-a fost recalculată ulterior intrării în vigoare a Legii nr.164/2001, fiind singura pensie de care beneficiază.
Sporul de 2% nu instituie o pensie suplimentară distinctă de pensia militară, ci reprezintă o bonificație care se adaugă la cuantumul pensiei militare în considerarea unei anumite vechimi ca și cadru militar activ.
Această bonificație, raportându-se la o pensie ocupațională, cum este cazul pensiei militare, este firesc să respecte limitele cadrului legal care o introduce, respectiv limitele prevăzute de art.25 din Legea nr.164/2001.
argumentelor ce preced infirmă criticile formulate în recursul reclamantului, apreciindu-se că în cauză Tribunalul a aplicat corect dispozițiile legale, nefiind incident motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
În privința recursului formulat de recurentul Ministerul Apărării Naționale, Curtea consideră că și susținerile acestuia sunt nefondate.
Interpretarea pe care acest recurent o conferă dispozițiilor art.24 alin.2 din Legea nr.164/2001 este eronată pentru că se consideră ca fiind "prima reactualizare" a pensiei militare a reclamantului reactualizarea făcută după intrarea în vigoare a OUG nr.77/2007, respectiv la 01.01.2008.
Potrivit dispozițiilor art.24 alin.2 din Legea nr.164/2001 (în forma în vigoare la data de 09.07.2008) prevederile alin.1 (referitoare la sporul la pensie de 2%) se aplică de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență (fiind vorba despre OUG nr.77/2007, intrată în vigoare la 01.01.2008), pentru pensiile militare aflate în plată la această dată, la prima reactualizare conform dispozițiilor art.48 alin.2 din Legea nr.164/2001. Prima reactualizare a pensiei militare a reclamantului-recurent s-a realizat la 01.01.2005, astfel cum însuși pârâtul-recurent susține în concluziile scrise depuse în dosarul Tribunalului București (fila 33 verso), iar nu ulterior datei de 01.01.2008, dată la care a intrat în vigoare OUG nr.77/2007.
Întrucât reclamantul-recurent a solicitat drepturile restante în limita termenului de prescripție, iar acțiunea a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la 09.07.2008, în mod corect a procedat instanța de fond, obligând la plata acestui spor începând cu 09.07.2005.
Așa cum Curtea sublinia, pensia militară a reclamantului a fost inițial stabilită în baza Decretului nr.214/1977 și ulterior recalculată, conform prevederilor Legii nr.164/2001 și ale HG nr.1188/2001, în anul 2004.
La 01.01.2005 a avut loc prima reactualizare a pensiei recalculate în baza Legii nr.164/2001 prin decizia nr.-/4.11.2004. prin urmare, sintagma "prima reactualizare" prevăzută de dispozițiile art.24 alin.2 din Legea nr.164/2001 trebuie raportată la momentul efectiv la care s-a realizat această primă reactualizare a pensiei recalculate începând cu octombrie 2004 și anume 01.01.2005, cu respectarea termenului de 3 ani de prescripție.
De altminteri, dacă sintagma "prima recalculare" nu s-ar referi la datele concrete când a avut loc această primă reactualizare pentru cei pensionați anterior datei de 01.01.2008 (data intrării în vigoare a OUG nr.77/2007), ea nu și-ar mai regăsi rostul și utilitatea, în absența ei urmând ca toate pensiile militare aflate în plată înainte de 01.01.2008 să fie reactualizate începând cu această dată, indiferent de data primei reactualizări a pensiei militare efectuată în conformitate cu dispozițiile art.48 alin.1 din Legea nr.164/2001. Dimpotrivă, precizarea expresă referitoare la prima reactualizare din conținutul art.24 alin.2 din Legea nr.164/2001 a avut ca scop evidențierea perioadei de la care urmează să fie acordat sporul de 2%, chiar dacă aceste calcule urmau a se efectua începând cu 01.01.2008.
Este necesar a nu se confunda, pornind de la textul art.24 alin.2 din Legea nr.164/2001, între data de la care urma a se efectua aceste calcule prin introducerea sporului de 2%, respectiv data de 01.01.2008 și perioada pentru care urmau a fi calculate aceste diferențe bănești ca urmare a aplicării sporului de 2%. Legiuitorul a stabilit pentru această din urmă perioadă ca punct de plecare data primei recalculări efectuate în baza art.48 alin.1 din Legea nr.164/2000, care diferă de la caz la caz. pentru pensionarii militari și ca punct final data emiterii noii decizii de reactualizare după 01.01.2008.
Din actele depuse la dosar rezultă că o astfel de reactualizare, prin includerea sporului de 2%, dar cu raportarea greșită la data de 01.04.2008,s-a realizat în cazul reclamantului-recurent la data de 0.04.2008, decizie care a devenit caducă prin raportare la obligațiile stabilite în sarcina pârâtei prin sentința ce face obiectul prezentului recurs (sentința civilă nr.6887/4.11.2009 din dosarul nr-).
În acest context, Curtea subliniază că nu are nicio relevanță când s-a terminat procesul de recalculare al pensiilor militare aflate în plată la data intrării în vigoare a Legii nr.164/2001 pentru că prima reactualizare a pensiei recalculate potrivit dispozițiilor art.79 alin.1 din Legea nr.164/2001 a avut loc, în cazul reclamantului, la 01.01.2005, după ce acesta a optat, în conformitate cu dispozițiile art.79 alin.2 din Legea nr.164/2001, pentru pensia recalculată potrivit HG nr.1188/2001 cuprinzând Normele metodologice de aplicare a Legii nr.164/2001.
Reținând ansamblul argumentelor mai sus expuse, Curtea, în temeiul dispozițiilor art.312 Cod pr.civilă, apreciind că Tribunalul Bucureștia pronunțat o hotărâre legală și temeinică, va respinge și recursul formulat de către pârâtul Ministerul Apărării Naționale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurentul-reclamant cât și de către recurentul-pârât Ministerul Apărării Naționale, împotriva sentinței civile nr.6887 din data de 04.11.2009, pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.38404/3/AS/2008.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Dact.LG/2 ex./25.02.2010
Jud.fond:;
Președinte:Zeca DorinaJudecători:Zeca Dorina, Farmathy Amelia, Petre Magdalena
