Obligație de a face. Decizia 7284/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(5694/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR.7284/
Ședința publică de la 09.12.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Ceaușescu
JUDECĂTOR 2: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 3: Silvia Georgiana
GREFIER
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentul-reclamant împotriva sentinței civile nr.3854/08.05.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.9638/3/AS/2008 în contradictoriu cu intimații-pârâți REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI și REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI -SUCURSALA CERCETĂRI
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-reclamant, prin avocat, care depune la dosar împuternicire avocațială, emisă în baza contractului de asistență juridică nr.014/2009, lipsă fiind intimații-pârâți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că intimata-pârâtă Regia Autonomă Pentru Activități -Sucursala Cercetări Pitești a depus la dosar inscrisuri la data de 09.11.2009, de asemenea, că recurentul-reclamant a depus la dosar înscrisuri, înregistrate la dosar la data de 07.12.2009, după care,
Președintele completului comunică un exemplar al inscrisurilor depuse de intimata recurentului-reclamant, prin avocat.
Reprezentantul avocat al recurentului-reclamant susține că nu a avut posibilitatea să ia cunoștință de cuprinsul înscrisurilor. Solicită a se lăsa cauza mai la urmă, pentru acest motiv.
Curtea lasă cauza la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei a răspuns recurentul-reclamant, prin avocat, care depune la dosar împuternicire avocațială, emisă în baza contractului de asistență juridică nr.014/2009, lipsă fiind intimații-pârâți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul mai sus menționat, după care,
Recurentul-reclamant, prin avocat, solicită admiterea recursului, respingerea excepției lipsei capacității de folosință a Sucursalei Cercetări Pitești și trimiterea dosarului spre rejudecare Tribunalului București. Susține că Sucursala Cercetări are capacitate procesuală de folosință, putând sta în judecată ca pârâtă, întrucât are organe proprii de conducere, potrivit certificatului constatator emis Oficiul Registrului Comerțului, depus la dosar. Art.41 alin.2 Cod procedură civilă are în vedere noțiunea de "societăți fără personalitate juridică" fără a face distincție între societățile civile fără personalitate juridică și cele comerciale fără personalitate juridică. Or, unde legiuitorul nu distinge, nici interpretul legii nu trebuie să facă distincție.
În ceea ce privește fondul cauzei, arată în cadrul probei cu înscrisuri, intimatul se află în posesia unor documente contabile care să o ajute la emiterea adeverinței ce trebuie să menționeze sporurile salariale neînscrise în cuprinsul carnetului său de muncă. Depune la dosar concluzii scrise. Solicită obligarea intimaților-pârâți la plata cheltuielilor de judecată, potrivit chitanței nr.451/09.12.2009, pe care o depune la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția A Viii-A Conflictede Muncă Și Asigurări Sociale sub nr.9638/3/LM/2008 reclamantul, a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Regia Autonomă Pentru Activități - Sucursala Cercetări Pitești, Și Regia Autonomă Pentru Activități, obligarea pârâtelor la emiterea unei adeverințe privind veniturile salariale suplimentare realizate de contestator în calitate de salariat al Institutului de Energetici Pitești, adeverință care să menționeze perioada lucrată de contestator ca salariat în cadrul institutului, funcția și eventual specialitatea exercitată, denumirea tuturor sporurilor, procentul sau suma acordată, perioada în care a primit sporurile respective, actele normative, în baza cărora au fost plătite respectivele drepturi salariale, precum și mențiunea referitoare la achitarea de către angajator a contribuției la bugetul asigurărilor sociale pentru respectivele venituri, obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 3854/8.05.2009 Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI, in privinta -Sucursala Cercetari P retinand, prin incheierea din 21.11.2008, ca aceasta nu are capacitate procesuala de folosinta
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul a solicitat pârâtei, după încetarea raporturilor de muncă, eliberarea unei adeverințe din care să rezulte veniturile suplimentare realizate în perioada în care avut calitatea de salariat a acesteia.
Conform susținerilor reclamantului acesta a primit o retribuție prevăzută de decretul 46/1982 în perioada 1978-1989 și venituri pentru acord global în aceeași perioadă, care se evidențiau pe state de plată diferite.
Pîrîta a eliberat adeverința nr. 315/01.09.2009 în care sunt menționate veniturile brute realizate lunar de reclamant, așa cum sunt evidențiate de statele de plată pentru perioada 1978-1990.
Instanța de fond a constatat că adeverința oglindește veniturile din statele de plată, care nu evidențiază separat sporuri sau alte categorii de venituri salariale, ci veniturile brute încasate lunar.
Adresele eliberate de parată către alți salariați și taloanele de salarii depuse la dosar de către reclamant, din care rezultă că in anumite perioade aceștia au încasat sporul de acord ce nu a avut caracter permanent, nu sunt de natură a conduce la concluzia că acest spor a fost încasat și de către reclamant sau, in cazul în care a fost încasat, că s-a evidențiat separat de statul de plată.
Inscrisul de la fila 218 denumit " document cumulativ- drepturi de acord cuvenite pe trimestrul II 1979", în care, de altfel, reclamantul nu apare, nu confirmă că veniturile reprezentand acord erau evidențiate separat, fara a fi cuprinse în venitul brut înscris în statele de plată sau că sporul a fost încasat de toti salariații în mod permanent.
În același fel, existența unei adeverințe din care rezultă că o salariată a paratei a încasat indemnizația prevăzută de Decretul 46 12.02.1982 nu poate constitui o probă în sensul că reclamantul a incasat separat această sumă, fără a fi evidențiată în statele de plată ce cuprind veniturile brute realizate lunar.
Obligația angajatorului de a elibera un document care să ateste activitatea desfășurată de salariat, prevăzută de art. 34 alin. 5 Cm, presupune ca documentul respectiv să reflecte situația din evidențele acestuia, neputand fi confirmate date ce nu sunt acoperite de înscrisuri.
Instanța este chemată să dispună obligarea angajatorului la eliberarea documentului în situația in care acesta este de rea credință, refuzand nejustificat să ateste situații înscrise în evidențele sale.
In speță, adeverința eliberată reclamantului menționează datele din statele de plată, existența unor state de plată care evidențiază separat venituri, fără ca acestea să fie reflectate în cele depuse la dosar, nefiind probată.
Instanța nu poate prezuma că reclamantul a încasat drepturi salariale suplimentar față de cele din statele de plată, pornind de la faptul că înscrisuri ce se referă la anumiți salariați ai paratei au încasat in mod sporadic asemenea sume. Legea 57/1974 și Legea 2/1983 prevedeau retribuirea și repartizarea veniturilor în funcție de cantitatea și calitatea muncii, fiind exclusă deci salarizarea uniformă ce ar presupune că toti salariații unității respective au încasat sporul de acord.
Pe de altă parte, din analiza taloanelor de salariu apaținînd altor salariați, prima instanta a retinut că acestea conțin mai multe rubrici, apărand separat sporul de acord și majorarea prevăzută de Decretul 46, dar și totalul retribuției, rubrică care se regăsește în statele de plată. Or, totalul retribuției nu putea fi diferit în statul de plată, adică fără cele două categorii de venituri suplimentare. Se desprinde ideea că la rubrica " total retribuție" din statul de plată erau incluse toate veniturile, deci și majorarea indemnizației și sporul de accord în cazul în care acestea au fost plătite reclamantului.
În termen legal, împotriva acestei sentințe a formulat recurs motivat, recurentul-reclamant, criticând sentința pentru următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie:
ÎN PRINCIPAL, solicita admiterea recursului, desființarea sentinței civile nr.3854/08.05.2009, respingerea excepției lipsei capacității de folosință procesuală a Sucursalei Cercetări Pitești ( Pitești) și trimiterea dosarului spre rejudecare la Tribunalul București.
Potrivit art.41 CPC "Orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată. Asociațiile sau societățile care nu au personalitate juridică pot sta în judecata ca pârâte, dacă au organe proprii de conducere."
În temeiul art.41 alin.2 CPC apreciaza că intimata are capacitate procesuală de folosință, putând sta în judecata ca pârâtă întrucât are organe proprii de conducere. Din certificatul constatator obținut de la Oficiul Registrului Comerțului B rezultă clar faptul că are organe proprii de conducere.
II. ÎN SUBSIDIAR, solicita admiterea recursului, desființarea sentinței recurate, admiterea acțiunii precizate și obligarea Regiei Autonome pentru Activități la emiterea unei adeverințe privind veniturile salariale suplimentare realizate de recurent în calitate de salariat al Institutului de Energetici Pitești, adeverință care să menționeze denumirea tuturor sporurilor, procentul sau suma acordată, perioada în care a primit sporurile respective, actele normative în baza cărora au fost plătite respectivele drepturi salariale, precum și mențiunea referitoare la achitarea de către angajator a contribuției la bugetul asigurărilor sociale pentru respectivele venituri.
Instanța de fond a respins acțiunea cu motivarea că intimata a eliberat adeverința nr.315/01.04.2009 cu veniturile brute lunare realizate așa cum sunt evidențiate în statele de plată, însă în cuprinsul acestor state de plată nu sunt evidențiate distinct sporurile încasate.
Instanța de fond a interpretat și aplicat greșit legea, a ignorat o parte din probele aflate la dosar și a apreciat superficial restul probatoriului administrat.
în primul rând, statele de plată pentru toți cei 6000 de salariați ai Pitești nu aveau defalcate veniturile salariale primite, ci doar o coloană referitoare la totalul retribuției, care includea salariul tarifar, sporul de vechime, precum și celelalte venituri salariale suplimentare încasate. Existau fișe de salarizare întocmite pentru fiecare salariat unde erau evidențiate distinct toate elementele retribuției încasate în fiecare lună.
In al doilea rând, Tribunalul a ignorat cu intenție faptul că intimata a emis deja adeverința nr.12.282/30.09.2005 referitoare la sporul special pentru importanța muncii.
a eliberat adeverințe cu alte sporuri altor foști colegi, aflați în aceeași situație cu a recurentului - state de plată fără venituri salariale defalcate. Fiecare coleg a obținut numai o adeverință și aceasta numai pentru un sigur spor, de fiecare dată altul.
Este evident că statele de plată fără veniturile salariale evidențiate distinct și lipsa fișelor individuale de salarizare nu au constituit un impediment pentru când a emis celorlalți colegi adeverințele pentru alte sporuri diferite și adeverința recurentului referitoare la sporul special pentru importanța muncii.
Și celelalti colegi au obținut în cadrul unor procese similare obligarea la eliberarea adeverințelor pentru sporurile pentru care nu se emisese adeverința până atunci.
în al treilea rând, nu poate fi admis ca să emită preferențial adeverințe cu o parte din sporurile acordate salariaților.
Toți cei cărora le-a eliberat adeverințe au fost colegi de serviciu și au primit aceleași categorii de sporuri. In niciun caz recurentul nu trebuie să suporte consecințele relei-credințe a angajatorului ce nu a păstrat fișele individuale de salarizare, în condițiile în care există posibilitatea de a determina toate categoriile de sporuri acordate în baza legislației în vigoare în perioada comunistă.
Analizand sentinta recurata prin prisma criticilor formulate, Curtea constata ca recursul este fondat, urmand a fi admis.
Prima instanta a solutionat in mod gresit exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosință a Sucursalei Cercetări Pitești ( Pitești), motivand in incheierea din 21.11.2008 (fila 68 fond) ca aceasta nu are personalitate juridica.
Potrivit art.41 proc.civ. "Orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată. Asociațiile sau societățile care nu au personalitate juridică pot sta în judecata ca pârâte, dacă au organe proprii de conducere."
Curtea observa ca, in temeiul art. 41 alin. 2.proc.civ. Regia Autonomă pentru Activități -Sucursala Cercetări Pitești are capacitate procesuală de folosință, intrucat sunt indeplinite cele doua conditii prevazute de dispozitia legala citata, si anume este chemata in judecata in calitate de parata si are organe proprii de conducere. celei de-a doua conditii rezulta din certificatul constatator nr. -/14.11.2008 emis de Oficiul Registrului Comerțului B, aflat in copie la fila 63 din dosarul de fond.
In consecinta, intrucat prima instanta a solutionat actiunea formulata impotriva Regiei Autonome pentru Activități -Sucursala Cercetări Pitești fara a intra in cercetarea fondului, devin incidente dispozitiile art. 312 alin. 5.proc.civ. Curtea urmand sa admita recursul, sa caseze sentinta si sa trimita cauza, spre rejudecare, la aceeasi instanta.
Avand in vedere, pe de o parte, obiectul cererii de chemare in judecata, care este indivizibil, respectiv obligarea la eliberarea unei adeverinte privind venituri salariale suplimentare, iar pe de alta parte raportul juridic dintre societatea mama si sucursala, se va dispune casarea in intregime a sentintei, adica si in privinta solutiei pronuntate fata de Regia Autonomă pentru Activități, prima instanta urmand sa reia judecata in intregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul-reclamant cu domiciliul în B, Calea, nr. 36-40,. B,. 1,. 31, sector 1 și cu domiciliul ales la cabinet avocat, în B, nr.12, -5,.1,.4,.27, sector 6, împotriva sentinței civile nr.3854/8.05.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI, cu sediul în-, local. DTS, județul M, și REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI -SUCURSALA CERCETĂRI P, cu sediul în,-, județul
Casează sentința recurată, cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 9 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.:
18.12.2009
Jud.fond:
Președinte:Maria CeaușescuJudecători:Maria Ceaușescu, Lizeta Harabagiu, Silvia Georgiana
