Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 7281/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr- (5921/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR.7281/
Ședința publică de la 09.12.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Ceaușescu
JUDECĂTOR 2: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 3: Silvia Georgiana
GREFIER
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentul-reclamant UL LIBER ÎNVĂȚĂMÂMT "T M" în numele membrilor de sindicat, împotriva sentinței civile nr.1101/04.06.2009 pronunțate de Tribunalul Teleorman -Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-pârâți CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI T M, INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI T, INSTITUȚIA PRIMARULUI MUNICIPIULUI T M și ȘCOALA CU CLASELE I-VIII " C ".
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri formulate, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, având în vedere că s-a solicitat ca judecata să se desfășoare și în lipsă, Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1101/04.06.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Teleorman - Secția Civilă respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de Consiliul Local T M, Primăria - Instituția Primarului Municipiului T M, ca nefondate.
A respins acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul Liber Învățământ T M, în contradictoriu cu pârâții Școala cu clasele I-VIII cel T M, Primăria - Instituția Primarului Municipiului T M, Consiliul Local al Municipiului T M și Inspectoratul Școlar al Județului T, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, reclamanții membrii de sindicat, nominalizați în tabelul anexă la acțiune sunt cadre didactice în cadrul Școlii cu clasele l-VIII cel T M, având o vechime în învățământ, după caz, cuprinsă între 31 și peste 40 de ani, astfel cum rezultă din adeverințele anexate la dosar.
Potrivit OUG nr.32/2001 modificată și completată - art. 13, începând cu anul 2001, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor expres prevăzute la lit. a) - e).
Consiliul Local în a cărui rază teritorială își are sediul unitatea de învățământ este ordonator de credite, conform art.15 și 19 din Legea nr.273/2006, asigurând aprobarea în bugetul local a sumelor necesare plății drepturilor bănești către cadrele didactice (art.167 din Legea nr.84/1995), astfel că, față de aceste dispoziții legale, tribunalul constată calitatea de pârât în cauza de față a Consiliului Local T M și, prin urmare, să dispună respingerea excepției privind lipsa calității procesuale pasive a acestui pârât, ca neîntemeiată.
Neîntemeiată este și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Instituția Primarului Municipiului T M, având în vedere că acesta, în calitate de autoritate executivă are obligația de a aduce la îndeplinire plata drepturilor bănești ale cadrelor didactice din învățământul preuniversitar de stat, aceste cheltuieli făcând parte dintr-un capitol distinct din bugetul local, respectiv cheltuieli de personal (art.63 alin.1 lit. c) și alin.4 din Legea nr.295/2001) astfel că, s-a dispusa respingerea excepției.
Cu privire la fondul cauzei, tribunalul față de probatoriul administrat, a apreciat că acțiunea este nefondată, pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea de față reclamantul, în numele și pentru membrii de sindicat nominalizați în tabelul anexă la acțiune a solicitat obligarea pârâților la recalcularea salariului de bază al funcției sau postului didactic potrivit art.50 alin. 1 și 2 din Legea nr.128/1997, recalcularea sporurilor și indemnizațiilor în raport de salariul de bază al funcției sau postului, recalculat, plata diferențelor salariale dintre sumele recalculate și cele efectiv plătite, pe o perioadă de 3 ani anterioară introducerii acțiunii în instanță (23.05.2008). Prin urmare perioada pentru care se solicită drepturile salariale în temeiul art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997 este 23.05.2005-23.05.2008.
2 al aceluiași articol dispune că, pentru fiecare din tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Potrivit raportului de expertiză efectuat în cauza de față, la stabilirea grilelor de salarizare pe anii 2005-2007, s-a avut în vedere și creșterile de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime, creșterile salariale de care au beneficiat cei 19 reclamanți, membri de sindicat fiind mai mari decât nivelele creșterii coeficientului de 1/25.
Prin urmare, văzând concluziile raportului de expertiză s-a constatat că, cererile reclamanților privind plata drepturilor salariale menționate în petitul acțiunii pentru perioada 23.05.2005-31.12.2007 sunt nefondate, și au fost respinse ca atare, drepturile acestora fiind achitate. Pentru perioada 1 ianuarie 2008- 23.05.2008 cererea de acordare a acelorași drepturi este, de asemenea nefondată întrucât, prin OG 15/2008 (aplicabilă pentru drepturi salariale începând cu luna ianuarie 2008, conform art.10) s-a precizat că, în coeficienții de multiplicare din anexa nr.2, prevăzuți la ultimele tranșe de vechime recunoscute de 30-35 ani, 35-40 ani și peste 40 ani în învățământ sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute de art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997, cu modificările și completările ulterioare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs motivat în termen legal recurentul sindicatul Liber Învățământ T M, criticând soluția pentru motive ce nu au fost încadrate în drept, dar a căror dezvoltare face posibilă încadrarea lor în dispozițiile art. 304 pct.9 pr. civ.
În motivarea recursului se arată că, în conformitate cu Statutul personalului didactic, cadrele didactice de predare au fost încadrate si salarizate, după caz, in transele suplimentare de vechime de 30, 35 si la peste 40 ani de activitate în învățământ, potrivit prevederilor art. 50 alin.1 din Legea nr.128/1997, privind Statutul personalului didactic, care stipulează ca personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșe de vechime la salarizare, stabilite de lege si de trei transe suplimentare, care se acorda la 30, 35 si la peste 40 ani de activitate în învățământ.
Calcularea salariului de baza al funcției sau postului s-a făcut utilizându-se coeficienții de ierarhizare ai respectivelor transe, prevăzuți in anexele ordonanțelor de guvern, care reglementează anual salarizarea personalului din învățământ.
În realitate, la calcularea salariului de baza al funcției pentru respectivele transe, trebuia sa se aplice prevederile art. 50 alin.2, din Legea nr. 128/1997, potrivit căruia pentru fiecare dintre transele suplimentare de vechime se acorda o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător transei anterioare de vechime.
Prin sentința civila recurata, instanța a respins cererea reținând ca in urma expertizei efectuate, s-a concluzionat de către expert faptul ca la acordarea drepturilor salariale s-au avut in vedere si prevederile art. 50 alin1 si 2 din Legea nr. 128/1997.
S-a reținut ca nu s-a solicitat o alta expertiza de specialitate, astfel încât a fost omologat raportul de expertiza, in baza acestuia dispunându-se respingerea cererii reclamantului.
Consideră recurentul că în mod eronat s-a reținut ca au fost acordate drepturile salariale, in conformitate cu prevederile legale, deoarece, expertul a fost în eroare, acesta arătând faptul ca exista diferențe între coeficienții de ierarhizare dintre transele de vechime, dar nu a ținut cont ca este vorba doar de creșterea specifica transei, si nu de aplicarea prevederilor art. 50 alin. 1 și 2 din legea de organizare.
Este normal ca între coeficienții de ierarhizare sa existe diferențe, acea creștere specifica transei, deoarece fără aceasta creștere specifica legea nu ar fi avut nici o eficienta.
Curtea reține că la acești coeficienți expertul trebuia sa verifice daca s-a aplicat o creștere de 1/25, si nu sa verifice daca exista diferențe între coeficienții de ierarhizare dintre tranșe.
Astfel, deși cadrele didactice cuprinse in tabelul anexat cererii de chemare in judecata s-au aflat in una sau chiar doua transe succesive de vechime pe parcursul ultimilor trei ani, pârâții au calculat in mod nelegal drepturile salariale și, ca urmare, aceste persoane au fost private de un drept salarial cuvenit.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Prin cererea ce a investit instanța în prezenta cauză, reclamanții au solicitat obligarea la recalcularea salariului de bază al funcției sau postului didactic potrivit art. 50 alin.1 și 2 din legea nr. 128/1997, recalcularea sporurilor și indemnizațiilor în raport de salariul de bază al funcției sau postului recalculat, plata diferențelor salariale dintre sumele recalculate și cele efectiv plătite, pe o perioadă de 3 ani anterioară depunerii cererii de chemare în judecată, actualizată cu indicele de inflație la momentul plății efective.
La momentul adoptarii Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, in forma publicata in Monitorul Oficial din 16.07.1997, reglementarile referitoare la salarizarea cadrelor didactice nu erau cuprinse in acest act normativ, ci in nr.OG 39/1994 privind stabilirea unor coeficienți de ierarhizare a salariilor de bază pentru personalul din sectorul bugetar, care in anexa 5/1 stabilea coeficientii de ierarhizare pentru functiile didactice din invatamant.
In aceasta anexa diferentierea coeficientilor de ierarhizare se realiza in functie de mai multe criterii, printre care si vechimea in invatamant, ultima transa de vechime pentru care se prevedea un coeficient fiind cea de 25-30 de ani.
In acest context, art. 50 al. 1 si 2 din Legea nr. 128/1997 a prevazut ca "personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege (nr.OG 39/1994)și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ. Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime."
Se observa ratiunea introducerii dispozitiei legale cuprinse in art. 50 din Legea nr. 128/1997, si anume aceea ca pentru transele de vechime 30-35 ani, 35-40 ani si peste 40 ani nu existau reglementati coeficienti de ierarhizare in actul normativ de salarizare in vigoare in momentul respectiv.
Ulterior, reglementarile referitoare la salarizarea cadrelor didactice au fost "mutate" in Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică. In acest act normativ, in anexa 7/1 s-au prevazut coeficientii de ierarhizare (multiplicare) pentru functiile didactice din invatamant, cu precizarea ca de aceasta data legiuitorul a stabilit astfel de coeficienti si pentru transele de vechime 30-35 ani, 35-40 ani si peste 40 ani.
Mai notam si faptul ca la finalul Legii nr. 154/1998 legiuitorul a prevazut ca " cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 281/1993, Legea nr. 40/1991, republicată, și Ordonanța Guvernului nr. 39/1994, cu modificările ulterioare, privind stabilirea salariilor de bază se mențin în vigoare în vederea salarizării personalului încadrat în activitățile cărora nu li se aplică prevederile prezentei legi.
Celelalte reglementări cu privire la nivelul salariilor, stabilirea gradațiilor pentru personalul prevăzut în prezenta lege, precum și orice alte dispoziții contrare se abrogă."
Din cele expuse anterior, rezulta ca prin efectul alineatului final din Legea nr. 154/1998 ar fi operat o abrogare implicita a prevederilor art. 50 alin. 1 si 2 din Legea nr. 128/1997, intrucat aceasta prevedere referitoare la acordarea unor drepturi suplimentare si in cazul transelor de vechime 30-35 ani, 35-40 ani si peste 40 ani era contrara noilor reglementari.
si faptul ca Legea nr. 154/1998 a aparut anterior Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care a instituit prin art. 63 alin. 3 cerinta ca abrogarea sa fie expresa.
Prin urmare, in mod justificat s-ar fi putut considera ca art. 50 alin. 1 si 2 fost abrogat implicit.
Cu toate acestea, legiuitorul a continuat sa prevada acest drept al cadrelor didactice cu vechime de peste 30 de ani la acordarea unei cresteri cu 1/25 a coeficientului de ierarhizare fata de cel prevazut pentru transa anterioara, pastrand nemodificat continutul art. 50 alin. 1 si 2 in toate formele ulterioare ale Legii nr. 128/1997, desi aceasta a suferit numeroase modificari prin Legea nr. 195/1999, OG nr. 8/2000, Legea nr. 132/2001, Legea nr. 269/2001, Legea nr. 83/2002, Legea nr. 493/2002, Legea nr. 349/2004, Legea nr. 195/2005, Legea nr. 223/2005, Legea nr. 189/2006, Legea nr. 215/2006, Legea nr. 481/2006, Legea nr. 108/2007, Legea nr. 148/2007, Legea nr. 149/2007, Legea nr. 150/2007, Legea nr. 220/2007 si Legea nr. 12/2008.
Abia prin OG nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 și în anul 2009 personalului din învățământ, legiuitorul a inteles sa modifice textul art. 50 alin(2), aratand in art. 5 alin. 2 din acest act normativ ca "in coeficienții de multiplicare din anexa nr. 2, prevăzuți la ultimele trei tranșe de vechime recunoscută de 30 - 35 de ani, 35 - 40 de ani și peste 40 de ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute deart. 50alin. (2) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare."
Concluzia care se impune este aceea ca dreptul cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar la acordarea acestor transe suplimentare de vechime, prevazut de art. 50 alin. 2 din Legea nr. 128/1999, a supravietuit si dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 154/1998, reprezentand un drept suplimentar fata de cel cuvenit prin aplicarea coeficientilor de multiplicare din grilele succesive de salarizare, stabiliti pentru cadrele didactice cu vechime de 30-35 ani, 35-40 ani si peste 40 de ani.
Normele care reglementeaza acest drept salarial suplimentar, pretins de catre reclamanti, sunt in vigoare si in prezent, intrucat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 983/2009 a declarat neconstitutional art. 5 din OG nr. 15/2008, (care prevedea includerea transelor suplimentare prevazute de art. 50 din Legea nr. 128/1999 in coeficientii de ierarhizare din anexele actului normativ).
Pentru aceste motive, acțiunea reclamanților trebuie admisă.
În baza art. 312 alin. 1 rap. la art. 304 pct. 9. pr. civ. recursul va fi admis, iar sentința atacată va fi modificată în parte, în sensul admiterii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul-reclamant UL LIBER ÎNVĂȚĂMÂMT "T M", cu sediul în T M,- jud. T în numele membrilor de sindicat, împotriva sentinței civile nr.1101/04.06.2009 pronunțate de Tribunalul Teleorman -Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-pârâți CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI T M, cu sediul în T M, str.-, nr.2, jud. T, INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI T, cu sediul în A,-, jud. T, INSTITUȚIA PRIMARULUI MUNICIPIULUI T M, cu sediul în T M,-, jud. și ȘCOALA CU CLASELE I-VIII " C ", cu sediul în T M,-, jud.
Modifică în parte sentința atacată, în sensul că:
Admite acțiunea.
Obligă pârâții la plata către reclamanți a drepturilor salariale reprezentând contravaloarea tranșelor suplimentare ce se acordă la 30, 35 și 40 de ani conform art. 50 alin.2 din Legea nr.128/1997 pentru perioada 23.05.2005 până la data pronunțării prezentei decizii, corespunzător vechimii efective a fiecărui salariat, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la scadență și până la data plății efective.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.12.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.LH/th.red.
2ex-28.12.2009
Jud. fond:
Președinte:Maria CeaușescuJudecători:Maria Ceaușescu, Lizeta Harabagiu, Silvia Georgiana
