Obligație de a face. Decizia 737/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 737/
Ședința publică de la 03 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Judecător
Judecător
Grefier
.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în B, cartier, - 3,. 1,. 12 și B,-, - 3,. 1,. 12, împotriva sentinței civile nr. 463/30.06.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-, în litigiul de muncă intervenit în contradictoriu cu pârâta CASA JUDETEANA DE PENSII B, cu sediul în B, nr. 19, având ca obiect "OBLIGAȚIE A FACE".
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns: pentru intimata pârâtă CASA JUDETEANA DE PENSII B consilier juridic, lipsă fiind recurentul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că: recursul este la al doilea termen de judecată, legal motivat și este scutit de taxă judiciară de timbru; citată cu copia motivelor de recurs intimata pârâtă a depus întâmpinare și în urma comunicării duplicatului, recurentul reclamant a depus răspuns la întâmpinare; prin motivele de recurs reclamantul a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa, după care:
Reprezentantul intimatei întrebat fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților prezente în dezbaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Reprezentantul intimateisolicită respingerea recursului ca nefondat, cu menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică. Apreciază că în mod corect prima instanță a respins ca nefondată acțiunea reclamantului-recurent motivat de faptul că din înscrisurile depuse la dosar a rezultat motivul pentru care reclamantul nu poate beneficia de o nouă recalculare a pensiei pentru limită de vârstă față de dispozițiile nr.OUG 4/2005.
La emiterea deciziei a cărei recalculare se solicită, s-au avut în vedere prevederile Legii nr. 3/1977 și modificările aduse Legii 19/2000 potrivit cărora reclamantul beneficiază de un stagiu complet de cotizare de 30 ani nu așa cum s-a stabilit însă prin decizia rămasă necontestată în termen în care stagiul de cotizare era de 25 ani.
Solicitându-i-se reprezentantului intimatei un punct de vedere cu privire la aspectul că prin considerentele hotărârii recurate instanța de fond a schimbat motivul cauzei care a condus la promovarea acțiunii de către reclamant, acesta apreciază că prin decizia de pensionare i s-au recalculat toate drepturile reclamantului iar acesta, indirect, contestă această decizie cu depășirea termenului legal. Față de acest punct de vedere exprimat lasă la aprecierea instanței cu privire la motivele respingerii recursului declarat în cauză.
Curtea, declară închise dezbaterile potrivit art. 150 Cod procedură civilă și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr-;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 463/30.06.2008 a Tribunalului Brăila, s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 932/113/16.04.2008, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii solicitând ca aceasta să fie obligată să emită o decizie de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă începând cu data de 01.12.2005, conform dispozițiilor nr.OUG 4/2005, în care la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 25 de ani.
De asemenea, a solicitat obligarea pârâtei la plata diferențelor dintre pensia cuvenită la data de 01.12.2005 și pensia încasată, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că este pensionat pentru limită de vârstă, drepturile inițiale de pensie fiindu-i stabilite prin decizia nr. -/13.12.2000 și că a desfășurat timp de 33 ani și 11 zile activități încadrate în grupa a II-a de muncă.
A mai susținut că, fiind stabilită anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, pensia sa a intrat în procesul de recalculare prevăzut de nr.HG 1550/2004 și se încadrează în categoria pensiilor cărora li se aplică recalcularea conform nr.OUG 4/2005. Mai mult, conform Legii nr. 3/1977 stagiul complet de cotizare utilizat este de 25 de ani și nu de 30 de ani cum greșit a stabilit pârâta în buletinul de calcul ce a stat la baza deciziei din 18.12.2006, astfel că la recalcularea pensiei trebuiau avute în vedere condițiile de stagiu și de vârstă prevăzute de Legea nr. 3/1977.
În dovedirea celor susținute reclamantul a depus practică judiciară și copie de pe deciziile nr. -/13.12.2000 și nr.-/18.12.2006, de pe buletinul de calcul -/ 25.10.2005, precum și de pe carnetul de muncă.
Pârâta Casa Județeană de Pensii Baf ormulat întâmpinare prin care s-a apărat arătând că prin decizia nr. -/18.12.2006 reclamantului i s-au recalculat drepturile de pensie începând cu data de 01.12.2005, conform nr.OUG 4/2005, rezultând un punctaj mediu anual de 1.17717 (35.31502 total puncte realizate/30 ani vechimea completă în muncă potrivit Legii nr. 3/1977) și că în mod corect stagiul complet de cotizare ce s-a luat în calcul la determinarea punctajului mediu anual a fost de 30 de ani, conform Legii nr. 3/1977 și normelor metodologice de aplicare a nr.HG 1550/2004.
Reclamantul a depus răspuns la întâmpinare, susținând că în mod eronat s-a utilizat un stagiu de cotizare de 30 în loc de 25 de ani, deoarece normele metodologice de aplicare a nr.HG 1550/2004 fac referire la stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 3/1977 și care, conform art. 14 din această lege, este de cel puțin 25 de ani pentru cei care au lucrat în grupa a II-a de muncă.
Ulterior, la termenul de judecată din 19.06.2008, a arătat că este nemulțumit de decizia din data de 18.12.2006 și a solicitat amânarea cauzei pentru a preciza obiectul cererii.
Prin precizările depuse la data de 25.06.2008, reclamantul și-a menținut cererea inițială în ce privește obligarea pârâtei de a-i emite decizie de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă conform dispozițiilor nr.OUG 4/2005 din data de 01.12.2005, în care la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 25 de ani.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat următoarele:
Prin decizia nr. -/13.12.2000 emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii B (fila 5 dosar fond), reclamantul a fost înscris la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă începând cu data de 01.12.2000, în baza Legii nr. 3/1977.
Potrivit celor menționate în decizie, stabilirea drepturilor de pensie s-a făcut ținându-se seama că reclamantul a avut o vechime totală în muncă de 45 ani, 5 luni și 7 zile, din care 33 ani și 11 zile în grupa a II-a de muncă.
Prin decizia nr. -/18.12.2006 (fila 6 dosar fond) reclamantului i s-au recalculat drepturile de pensie începând cu data de 01.12.2005, conform nr.OUG 4/2005, rezultând un punctaj mediu anual de 1.17717.
Așa cum reiese din buletinul de calcul -/25.10.2005 privind evaluarea la data de 15.12.2006 (filele 7-15 dosar fond), acest punctaj mediu anual a fost determinat avându-se în vedere un stagiu complet de cotizare de 30 de ani.
Deși în decizie s-a menționat că poate fi contestată în termen de 45 de zile de la comunicare, reclamantul nu a contestat-o, astfel că, potrivit art. 169 în referire la art. 88 din Legea nr. 19/2000, decizia prin care i s-a recalculat pensia în raport de acest stagiu este definitivă.
Prin cererea dedusă judecății reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la a-i emite o decizie de recalculare a pensiei conform dispozițiilor nr.OUG 4/2005, începând cu data de 01.12.2005, în care la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 25 de ani.
Ținând seama că prin aceasta se vizează, în esență, rectificarea stagiului complet de cotizare avut în vedere la emiterea deciziei nr. -/18.12.2006, instanța apreciază că cererea echivalează cu o contestare a acestei decizii după rămânerea ei definitivă.
Mai mult, art. 169 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 prevede că cererea de recalculare a pensiei urmează aceleași reguli procedurale privind soluționarea și contestarea prevăzute pentru cererea de pensionare.
Ori, în cauză reclamantul nu a urmat această procedură, adresându-se direct instanței de judecată.
Pentru considerentele expuse instanța a apreciat că atât cererea de obligarea a pârâtei la emiterea unei decizii de recalculare a pensiei, cât și cea de obligare a acesteia la plata diferențelor de pensie este nefondată, urmând să o respingă ca atare.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs reclamantul, considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Acțiunea formulată are ca obiect obligație de a face, respectiv emitere decizie și este supusă termenului de prescripție de 3 ani și nu contestație, așa cum greșit a reținut prima instanță.
Instanța de fond în mod eronat a invocat disp. art. 169 din Legea nr. 19/2000 ce nu au legătură cu obiectul cauzei de față, confundând rectificarea stagiului complet de cotizare utilizat cu adăugarea stagiilor de cotizare, noțiuni total distincte în accepțiunea disp. art. 2 alin. 1, 3, 4, din nr.HG 1550/2004 și art. 38 din Legea nr. 19/2000.
Pe fond, a arătat că în mod eronat intima ta a utilizat un stagiu complet de cotizare de 30 de ani în loc de 25 de ani, având în vedere că a desfășurat o activitate în grupa a II-a de 33 ani și 11 zile.
Astfel, pentru o activitate desfășurată în grupa a II-a de muncă de cel puțin 25 de ani stagiul complet de cotizare este de 25 de ani și nu 30.
În consecință, a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În drept, a invocat disp. art. 304 pct. 9.pr.civilă.
A depus la dosar practică judiciară.
Prin întâmpinarea formulată, intimata Casa Județeană de Pensii Bas olicitat respingerea recursului ca nefondat întrucât sentința primei instanțe este legală și temeinică.
Analizând sentința civilă recurată, atât prin prisma motivelor de recurs invocate de către recurent, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în baza disp. art. 304 indice 1.c Cod Penal, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Acțiunea promovată de către reclamantul recurent s-a întemeiat pe disp. OUG nr. 4/2005, solicitând emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă în care, la stabilirea punctajului mediu anual, să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 25 de ani.
În urma intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență, s-a recalculat pensiile din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 01 aprilie 2001, în condițiile prezentului act normativ.
Potrivit disp. art. 7 din OUG nr. 4/2005, punctajul mediu anual determinat prin recalculare precum și cuantumul pensiei cuvenit se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii. Decizia se comunică pensionarului împreună cu datele și informațiile care au stat la baza determinării punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei recalculate.
Contestarea deciziei se face în conformitate de prevederile Legii nr. 19/2000 modificată și completată.
În speța dedusă judecății, drepturile de pensie ale recurentului au fost stabilite inițial prin decizia nr. -/13.12.2000.
După cum a precizat chiar recurentul prin acțiunea introductivă, pensia sa a intrat în sistemul de recalculare prevăzut de HG nr. 1550/2004 și a dispozițiilor OUG nr. 4/2005 și, astfel, s-a emis decizia nr. - /18.12.2006.
Analizând motivele acțiunii având ca obiect "obligație de a face", se observă că recurentul reclamant critică, de fapt, modalitatea în care i-a reținut intimata stagiul complet de cotizare prin buletinul de calcul din 15.12.2006 ce a stat la baza deciziei nr. -/18.12.2006. de asemenea, arată că trebuiau avute în vedere, la recalcularea pensiei, condițiile de stagiu și vârstă prevăzute de Legea nr. 3/1997.
Aceste motive ale acțiunii sunt exact critici formulate împotriva deciziei -/18.12.2006 de recalculare a pensiei, care trebuia contestată, așa cum s-a arătat mai sus în condițiile Legii nr. 19/2000.
Potrivit disp. art. 87 din Legea nr. 19/2000, decizia poate fi contestată la instanța judecătorească competentă în a cărei rază teritorială se află domiciliul asiguratului, în termen de 45 de zile de la comunicare.
Conform disp. art. 88 din aceeași lege, decizia casei teritoriale de pensii, necontestată în termen, este definitivă.
Față de această situație, soluția instanței de fond este legală din toate punctele de vedere și nicidecum nu a fost schimbat obiectul acțiunii, așa cum greșit susține recurentul.
Recurentul putea solicita obligarea intimatei la emiterea unei decizii de recalculare a pensiei în baza OUG nr. 4/2005 numai în situația în care intimata ar fi refuzat să facă recalculare.
Ori, în cauza de față, intimata a efectuat recalcularea potrivit OUG nr. 4/2005 emițând în acest sens decizia de care s-a amintit mai sus, care a rămas definitivă prin necontestare și astfel, nu poate fi obligată să emită o altă decizie de recalculare.
Recurentului nu i se aplică situația pe care o învederează, în sensul că, dacă în 3 ani vor fi prezentate acte doveditoare de natură a modifica elementele avute în vedere la determinarea punctajului mediu recalculat, noile drepturi se vor acorda de la data de 3ani, deoarece nu a prezentat nici un element nou ci doar a emis critici împotriva modului de recalculare efectuat prin decizia din 2006 și nu s-a pus în nici un moment problema prescripției dreptului la acțiune.
Nu au relevanță în cauză disp. art. 169 din Legea nr. 19/2000 însă recurentului îi sunt aplicabile disp. art. 7 din OUG nr. 4/2005 care fac referire la modul de contestare a unei decizii așa cum este prevăzut de Legea 19/2000.
Întrucât chiar recurentul nu a respectat dispozițiile legale mai sus amintite, corect instanța de fond a apreciat că nu mai poate analiza legalitatea și temeinicia deciziei de recalculare din 2006 care este deja definitivă.
Practica altor instanțe depusă la dosar de recurent nu poate obliga instanța a da o soluție identică întrucât nu reprezintă izvor de drept iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin hotărârea pronunțată la data de 6 2007 în cauza Beian împotriva României, a precizat faptul că, divergențele de jurisprudență constituie, prin natură, consecința inerentă a oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond având autoritate supra competenței lor teritoriale iar rolul de a reglementa aceste contradicții ale jurisprudenței revine instanței supreme.
Față de toate aceste considerente, urmează a se constata că nu este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9.pr.civilă astfel încât se va respinge ca nefondat recursul în baza disp. art. 304 pct. 9.pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în B, cartier, - 3,. 1,. 12 și B,-, - 3,. 1,. 12, împotriva sentinței civile nr. 463/30.06.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 03 2008.
PREȘEDINTE: Marioara Coinacel | JUDECĂTOR 2: Virginia Filipescu | JUDECĂTOR 3: Benone Fuică |
Grefier, |
: - -
: 2 ex.//16 2008
Fond: /
Asistenți judiciari: /
Președinte:Marioara CoinacelJudecători:Marioara Coinacel, Virginia Filipescu, Benone Fuică
