Obligație de a face. Decizia 7975/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 7975
Ședința publică de la 11 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dorina Stoichin
JUDECĂTOR 2: Mihaela Cotora
JUDECĂTOR 3: Marian Lungu
Grefier - -
XXX
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.235/11.02.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul, a lipsit pârâtul intimatul SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că recursul nu este declarat și motivat în termenul legal.
Instanța pune în discuție excepția tardivității recursului.
Recurentul reclamant cu privire la excepția tardivității recursului arată că este în termenul legal, pe fond solicită admiterea recursului formulat, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii, depune înscrisuri.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Tribunalul Dolj prin sentința nr. 235 din 11 februarie 2008 respins contestația precizată formulată de contestatorul, în contradictoriu cu SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ
În considerentele sentinței s-a reținut că reclamantul contestator a fost salariatul unității pârâte Spitalul Clinic Județean nr. 1 C, în funcția de asistent medical de laborator, în perioada 23.01.1971-01.10.2003, raporturile de muncă încetând în temeiul art. 56 lit. d Codul Muncii, în acest sens fiind emisă decizia nr. 652/24.09.2003 de către pârât.
Ca urmare a faptului că la data încetării raporturilor de muncă pârâta nu efectuat mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al contestatorului (ultima înscriere efectuându-se la data de 01.01.2001), prin decizia pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă nr.-/29.09.2003 emisă de Casa Județeană de Pensii D, drepturile de pensie i-au fost acordate începând cu data de 01.07.2003 și nu cu data de 01.10.2003, data încetării contractului individual de muncă.
Mențiunile privind activitatea în muncă a contestatorului în perioada 01.07.2003 - 01.10.2003, respectiv salariul brut și premiile realizate de acesta, au fost însă cuprinse în adeverința nr. 23148/16.08.2006 emisă de către spitalul pârât. La aceiași dată, intimatului emite și adeverința nr. 22619/2006, în care sunt cuprinse veniturile salariale rezultate din orele de noapte efectuate de reclamant, în perioada 23.01.1971-01.10.2003.
De la data încetării raporturilor de muncă dintre părți, spitalul pârât a emis mai multe adeverințe privind activitatea în muncă a contestatorului și anume: nr. 20743/21.07.2003, nr.32852/28.11.2003 și nr. 22852/28.11.2003 ( spor vechime, grupa a II a, spor condiții periculoase sau vătămătoare, salariu merit, pensie suplimentară - în perioada 23.01.1971-01.07.2003), nr. 23705/20.09.2005 (venit brut realizat în perioada 01.01.2000-01.04.2001), nr.8049/03.05.2006 (spor condiții periculoase sau vătămătoare pentru perioada 01.01.2000-01.10.2003). În toate aceste adeverințe se face mențiunea că unitatea a plătit și virat CAS, precum și faptul că salariile înscrise în carnetul de muncă nu conțin sporuri.
S-a constat astfel că susținerea contestatorului privind neîndeplinirea obligației prevăzută de art. 40 alin. 2 lit. Codul Muncii de către pârât, nu este întemeiată. În acest sens, s-a constat că toate adeverințele eliberate contestatorului conțin mențiunile privind reținerea și virarea acestor contribuții, inclusiv pentru pensia suplimentară. Această mențiune s-a făcut pentru veniturile totale realizate de către salariat și nu defalcat, pentru fiecare spor, adaos sau primă în parte (dintre cele cu caracter permanent, prevăzute de lege) realizat de acesta. De asemenea, în aceste adeverințe au fost incluse și valoarea sporurilor pentru condiții deosebit de periculoase sau vătămătoare ( sporul ), veniturile salariale realizate în lunile iulie, august și 2003, neînscrise în carnetul de muncă (adeverința nr. -), precum și veniturile rezultate din orele de noapte pretinse de reclamant ( adeverința nr. 22619/2006).
În ceea ce privește susținerea contestatorului privind lipsa înscrierii salariului sub formă de fracție în perioada 01.01.2000-01.04.2001, din verificarea mențiunilor din carnetul de muncă al contestatorului s-a constat că salariul a fost înscris sub formă de fracție, începând cu anul 1994, conform legii.
Astfel, s-a constat că intimatului și-a îndeplinit obligația prevăzută de art. 40 alin. 2 lit. f și h Codul Muncii, eliberând - la solicitarea contestatorului, adeverințele privind activitatea sa în muncă, precum și de a reține și vira contribuțiile conform legii.
Cererea contestatorului privind obligarea pârâtului la plata drepturilor de pensie începând cu data pensionării, 01.07.2003 și aplicarea dispozițiilor art. 76 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 va fi respinsă, angajatorul având doar obligația înaintării documentelor privitoare la activitatea în muncă a salariatului în vederea stabilirii drepturilor de pensie, însă nu are și obligația stabilirii și achitării acestor drepturi.
Cererea contestatorului de a fi anulată decizia nr. 652/24.09.2003 de încetare a contractului individual de muncă, va fi de asemenea respinsă, sub acest aspect - instanța, din oficiu - invocând excepția prescripției dreptului de a formula contestație.
Potrivit art. 283 alin. 1 lit. a Codul Muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 30 zile calendaristice de la data în care a fost comunicată decizia unilaterală a angajatorului referitoare la încetarea contractului individual de muncă.
Că de la data comunicării acestei decizii a trecut o perioadă cu mult peste termenul prevăzut de lege, astfel încât excepția este întemeiată și va fi respinsă contestația formulată împotriva deciziei de încetarea a contractului individual de muncă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în cauză reclamantul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Recursul este tardiv.
Instanța, din oficiu, a pus în discuție tardivitatea recursului declarat de reclamant.
Potrivit prevederilor art.80 din Legea 168/1999, în materia litigiilor de muncă, termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotărârii pronunțată de instanța de fond.
Articolul 103 Cod pr. civilă precizează că, neexercitarea oricărei căi de atac în termenul legal atrage decăderea, în afara de cazul când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
Constatând astfel că, data comunicării sentinței instanței de fond, conform dovezii de comunicare a fost la data de 8.05.2008, iar data înregistrării căii de atac la instanța de fond este 22.05.2008, se observă că recursul a fost promovat peste termenul prevăzut de lege, respectiv 10 zile de la data comunicării hotărârii, astfel cum este prevăzut de art.80 din Legea 168/1999.
Cauza fiind soluționată pe cale de excepție, instanța nu va mai analiza motivele de casare care vizează fondul litigiului, întrucât, potrivit prevederilor art.137 Cod pr. civilă soluționarea cauzei pe cale de excepție face de prisos cercetarea în fond a pricinii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.235/11.02.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C, ca tardiv.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
red. Jud. M
Ex.2//24.09.2008
Jud. fond D
D
Președinte:Dorina StoichinJudecători:Dorina Stoichin, Mihaela Cotora, Marian Lungu
