Obligație de a face. Decizia 84/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 84/
Ședința publică din 20 Ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Lică Togan JUDECĂTOR 2: Maria Ploscă
JUDECĂTOR 3: Irina Tănase
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, recursul civil declarat de pârâtul, domiciliat în Mihăești, sat, județul A, împotriva deciziei civile nr.157 din data de 8 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Recursul este legal timbrat, prin depunerea la dosar, prin serviciul de registratură, a chitanței nr.16850 din data de 19.01.2010, emisă de Primăria Municipiului Pitești, din conținutul căreia rezultă că a fost achitată taxa judiciară de timbru în sumă de 10 lei, și a timbrului judiciar 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosar s-au depus concluzii scrise, din partea recurentului-pârât, dovada achitării timbrajului, chitanța privind achitarea onorariului de avocat și o cerere privind împărțirea bunurilor comune.
Curtea constată că dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 13 ianuarie 2010, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și se retrage pentru deliberare.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 29.02.2008, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâtul, pentru a fi obligat să le predea următoarele bunuri, aflate în domiciliul său și date spre folosință fiicei, pe durata căsătoriei acesteia: o combină frigorifică "Artic", o imprimantă HP, un monitor Philips, un sistem 4, un televizor " Sony", un aspirator, un aragaz " ", o mobilă de sufragerie "", un hol " ", covoare pentru sufragerie și dormitor.
Prin sentința civilă nr.7081 din 20 noiembrie 2008, Judecătoria Piteștia admis în parte acțiunea și a obligat pe pârât să restituie reclamanților următoarele bunuri: o combină frigorifică " Artic" KS 35N, o imprimantă HP 1315, un monitor " Philips 17", 107, un sistem P4 3.0 / -RW/512, un televizor "Sony" KV - 21 CL 5K, un hol " ", un aragaz "" 542 TS și un aspirator "" Z 1171.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul, invocând următoarele motive:
- instanța de fond a interpretat selectiv probele administrate în cauză, cu toate că nici coroborate între ele, așa trunchiate, nu fac dovada faptului că a intrat în posesia acelor bunuri și că au rămas în domiciliul său, după divorțul de fiica reclamanților;
- declarația pe care a dat-o, pe cale extrajudiciară, nu demonstrează ce anume bunuri s-a angajat să predea la data de 31.02.2007;
- nici martorul nu enumeră bunurile, ci le indică generic, pe categorii de folosință;
- există inadvertență între cele două înscrisuri folosite de reclamanți în dovedirea acțiunii;
- nu se ține seama de relatările martorului, potrivit cărora din zvon public a aflat că ar fi existat totuși o predare de bunuri către fosta soție, fiica reclamanților, ulterior datei când s-a angajat să realizeze această operațiune, aspect ce trebuia coroborat cu răspunsul său de la interogatoriu;
- faptul că reclamanții au depus la dosarul cauzei documente de proveniență a unor bunuri de genul celor solicitate prin acțiune, toate emise pe numele lor, nu conduce la concluzia că i-au fost predate spre folosință și că au fost aduse în domiciliul său din orașul;
- reclamanții nu au prezentat un proces verbal de inventariere a bunurilor, încheiat cu administratorul blocului sau prin intermediul executorului judecătoresc, după despărțirea de fiica reclamanților;
- martorii și G au declarat că nu au văzut în locuința sa bunuri de natura celor solicitate a fi predate.
Prin decizia civilă nr.157 din 8 octombrie 2009, Tribunalul Argeșa respins ca nefondat apelul, reținând următoarele:
În mod corect prima instanță a evaluat probele și a reținut în sarcina pârâtului obligația de predare a bunurilor reclamanților.
Actele depuse la dosar demonstrează faptul că reclamanții au achiziționat mai multe bunuri de uz casnic, respectiv: o combină frigorifică " Artic", o imprimantă HP 1315, un monitor "Philips 17", un sistem P4, un televizor "Sony" KV - 21 CL 5K, un hol "", un aragaz "" și un aspirator " Z 1171" (filele 21, 23).
În declarația de la fila 19, dată în luna februarie 2007, ce echivalează cu o mărturisire extrajudiciară, pârât și-a asumat obligația de a preda pe bază de proces-verbal toate bunurile aduse de soția sa, la începutul căsătoriei.
Existența declarației este confirmată și la interogatoriul de la fila 33 de către pârât.
Deși martorii nu au nominalizat bunurile solicitate prin acțiune ca fiind în posesia pârâtului, relevantă în cauză rămâne relatarea martorului, care a asistat la discuțiile dintre foștii soți, cu privire la bunurile în litigiu.
Prin această declarație, se atestă indirect susținerile reclamanților din acțiune, care sunt confirmate și de înscrisurile aflate în dosar.
Față de aceste considerente, în temeiul art.296 Cod procedură civilă apelul a fost respins ca nefondat.
Împotriva deciziei civile nr.157 din data de 8 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș, a formulat în termen recurs pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate, în sensul motivelor de modificare prevăzute de art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă, invocând faptul că instanța de apel a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, cât și aplicarea greșită a legii.
În motivarea recursului, pârâtul susține într-o primă critică încadrată în motivul de modificare prevăzut de art.304 pct.8 Cod procedură civilă, că prin acțiune reclamanții și au solicitat restituirea mai multor bunuri datei fiicei lor cu ocazia căsătoriei, însă nu au produs niciun înscris și niciun alt mijloc de probă care să dovedească existența lor.
Cu ocazia căsătoriei, fiica reclamanților a adus doar bunuri de folosință personală pe care și le-a ridicat după plecarea din domiciliul conjugal.
Analizând greșit probele administrate în cauză apreciază pârâtul că instanța a pronunțat o soluție nelegală.
Cea de-a doua critică vizează dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, dar nu se motivează în ce ar consta încălcarea legii, făcându-se trimitere la prima critică.
Se solicită de pârât, admiterea recursului, modificarea deciziei și pe fond respingerea acțiunii, cu obligarea reclamanților și la cheltuieli de judecată.
Reclamanții au depus întâmpinare, apreciind că hotărârea pronunțată de tribunal este legală, solicitând respingerea recursului, motivat de însuși faptul recunoașterii de către pârât a existenței bunurilor și obligația de a le preda.
Examinând criticile formulate se constată că nu sunt întemeiate, acestea neîncadrându-se în textele de lege invocate, respectiv art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă.
Prima critică se referă la interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății, dar vizează de fapt greșita interpretare a probelor administrate în cauză, pe care pârâtul le și enumeră.
Interpretarea dată probelor constituie o chestiune de fapt, care nu justifică invocarea motivului de recurs bazat pe denaturarea actului juridic dedus judecății.
De altfel analizarea probelor nu poate constitui obiectul analizei instanței de control judiciar, textul ce permitea verificarea situației de fapt stabilită pe baza probelor administrate în cauză fiind abrogat.
Motivul de modificare bazat pe denaturarea actului juridic dedus judecății trebuie să precizeze care este actul pretins denaturat și în ce constă denaturarea lui, o simplă afirmație făcută în acest sens nefiind suficientă.
O hotărâre a instanței de fond poate fi supusă cenzurii instanței de recurs numai atunci când în determinarea actului în raport cu legea, ea denaturează adevăratul înțeles al termenilor cuprinși în act și dă astfel actului o calificare legală greșită, ce nu se regăsește în cauza de față.
Mai mult, dacă din probele administrate ar rezulta un dubiu în privința naturii juridice sau a conținutului actului juridic dedus judecății, interpretarea dată constituie o chestiune de fapt care nu justifică invocarea motivului de recurs bazat pe denaturarea actului.
În ce privește ce-a dea doua critică aceasta nu arată în ce mod s-au încălcat dispozițiile legale invocate, făcându-se trimitere la susținerile din prima critică și care așa cum s-a arătat se referă la greșita apreciere a probelor administrate în cauză și nu la aplicarea greșită a legii, adică la nesocotirea unei norme de drept substanțial, sau interpretarea eronată a normei juridice aplicabile.
De aceea în considerarea celor de mai sus, se apreciază că hotărârea este legală, recursul nu este fondat și pe cale de consecință în baza dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă, se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de pârâtul, domiciliat în comuna Mihăești, satul, județul A, împotriva deciziei civile nr.157 din 8 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, intimați fiind reclamanții și, domiciliați în Pitești, str.- -, -.E,.9, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20 ianuarie 2010, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- -, - -, - -,
Grefier,
- -,
Red.
Tehnored.
Ex.5/29.01.2010.
Jud.fond:.
.
Președinte:Lică ToganJudecători:Lică Togan, Maria Ploscă, Irina Tănase
