Obligație de a face. Decizia 863/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
INSTANȚĂ DE RECURS
DECIZIE Nr.863
Ședința publică de la 02 iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Rădulescu
JUDECĂTOR 2: Paraschiva Belulescu
JUDECĂTOR 3: Mihaela Loredana
Grefier: - -
*****
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâtele Exploatarea Minieră de M și Societatea Națională a Oltenia - -.J, împotriva deciziei civile nr.89 din 06 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant și intimații pârâți - lichidator pentru Societatea Comercială pentru . - Conservarea Minelor -.J și Societatea Comercială pentru . - Conservarea Minelor -.J, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurenta pârâtă Exploatarea Minieră de M, reprezentată de consilier juridic, recurenta pârâtă Societatea Națională a Oltenia, reprezentată de consilier juridic, intimatul reclamant, asistat de avocat, lipsind intimații pârâți - lichidator pentru Societatea Comercială pentru . - Conservarea Minelor -.J și Societatea Comercială pentru . - Conservarea Minelor -.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că următoarele:
- recursul formulat de pârâta Exploatarea Minieră de Maf ost declarat și motivat în termen legal, netimbrat;
- recursul formulat de pârâta Societatea Națională a Oltenia - -.J a fost declarat peste termenul legal, arătând că recursul a fost declarat și motivat la data de 18.05.2009, iar decizia Tribunalului a fost comunicată la data de 16.04.2009; de asemenea, nu a fost timbrat, nefiind citat cu mențiunea depunerii dovezii de achitare a taxei de timbru și timbrului judiciar, deoarece recursul a fost înaintat după conceptarea și citarea părților;
- intimatul reclamant a depus întâmpinare, inclusiv exemplar pentru comunicare.
Instanța a pus în discuție excepția tardivității recursului în raport de dispozițiile art. 301 Cod procedură civilă și a procedat la comunicarea întâmpinării formulate de intimatul reclamant către reprezentanții recurentelor pârâte.
Consilier juridic, pentru recurenta pârâtă, a depus delegație de reprezentare nr.5285 din 01.07.2009, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei, și timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei, precizând că nu solicită amânarea cauzei pentru observarea întâmpinării.
A contestat data primirii comunicării, respectiv 16.04.2009 și a precizat că, de fapt, a fost primită pe data de 04 mai 2009, depunând o copie conformă cu originalul comunicării, înregistrată în registrul de intrare-ieșire a corespondenței instituției sub nr.3456/04.05.2009, prin care se tinde a se dovedi formularea în termen a recursului.
A mai arătat nelegalitatea procesului-verbal de comunicare a deciziei, în ceea ce privește lipsa mențiunii numelui agentului procedural. A susținut că recursul a fost formulat în termenul legal, punând concluzii de respingere a excepției.
Consilier juridic, pentru recurenta pârâtă Exploatarea Minieră de M, a depus delegație de reprezentare nr.3452 din 30.06.2009, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei, precizând că nu solicită amânarea cauzei pentru observarea întâmpinării. Cu privire la excepția invocată, a lăsat la aprecierea instanței.
Avocat, pentru intimatul reclamant, a depus împuternicire avocațială și chitanța nr.157 din 26.06.2009, în cuantum de 700 lei, reprezentând onorariu avocat, precizând că motivele invocate de consilier juridic nu sunt întemeiate, decizia civilă fiind comunicată pe data de 16.04.2009, conform dovezii de primire aflată la dosarul cauzei. A solicitat admiterea excepției și respingerea recursului ca fiind tardiv introdus.
Instanța a apreciat recursul ca fiind declarat în termen, excepția tardivității recursului neputând fi reținută în cauză, având în vedere neregularitățile procesului-verbal de comunicare a deciziei, ce nu conține numele agentului procedural și semnătura, lipsa acestor mențiuni fiind sancționată cu nulitatea actului, potrivit art. 100 din Codul d e procedură civilă.
Părțile au arătat că nu mai au cereri de formulat.
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursurilor de față.
Consilier juridic, pentru recurenta pârâtă Exploatarea Minieră de M, a solicitat admiterea recursului, așa cum a fost formulat, modificarea deciziei civile atacate, iar pe fond respingerea acțiunii reclamantului față de M pentru lipsa calității procesuale pasive. Cu privire la recursul formulat de recurenta pârâtă a solicitat admiterea recursului. A depus concluzii scrise.
Consilier juridic, pentru recurenta pârâtă Societatea Națională a Oltenia - -.J, a solicitat admiterea recursului, așa cum a fost formulat, modificarea ambelor hotărâri, în sensul respingerii acțiunii reclamantului față de pentru lipsa calității procesuale pasive. Cu privire la recursul formulat de recurenta pârâtă a solicitat admiterea recursului.
Avocat, pentru intimatul reclamant, a arătat că recurentele pârâte au calitate procesuală pasivă. A precizat că cererea de apel formulată de Maf ost anulată ca netimbrată, fapt ce echivalează cu nepromovarea căii de atac a apelului, astfel că, atunci când legea prevede și calea de atac a apelului, recursul nu poate fi exercitatomisso medio. Față de aceste aspecte, susținute oral și prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului formulat de M, ca inadmisibil.
Cu privire la recursul formulat de -.J, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei civile atacate ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursurilor de față;
1. Prin sentința civilă nr. 2651/28.10.2008 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr- a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a --J și excepția prescripției dreptului la acțiune.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtele M, și --J, fiind obligate pârâtele să plătească reclamantului suma de 125.008,54 lei, reprezentând despăgubiri civile pentru imobilul casă de locuit și terenul aferent în suprafață de 767.p și suma de 4477 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
A fost respinsă acțiunea față de SC pentru .a Conservarea Minelor - --J, prin lichidator judiciar.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Motru sub nr-, reclamantul, în contradictoriu cu pârâții S M și, a solicitat obligarea pârâților să-i construiască un imobil casă de locuit pe un teren într-o zonă care să nu fie afectată de lucrările miniere, sau în situația în care acest lucru nu este posibil să fie despăgubit cu contravaloarea terenului și a casei, ambele distruse de lucrările miniere.
În motivarea cererii a arătat că gospodăria sa este afectată de o alunecare de teren, care a provocat fisuri adânci în structura de rezistență a casei și a fânarului și a distrus o suprafață de teren de 1 ha teren arabil, din care 1000.p cultivați cu vie pe rod. de teren s-a datorat lucrărilor miniere, respectiv abatajelor din zona minei, iar distrugerile provocate casei, fac imposibilă locuirea în continuare în imobil.
Pârâta Maf ormulat întâmpinare, prin care a arătat că distanța de la imobilul proprietatea reclamantului, la abatajul Minei este de 160, iar de la acest imobil la abatajul minei este de 200. Că, lucrările miniere nu au influențat degradarea imobilului reclamantului, situația în care se află locuința reclamantului fiind consecința directă a unor fenomene geologice naturale. S-a mai arătat că pentru angajarea răspunderii civile delictuale, se cer întrunite condițiile cu privire la existența prejudiciului, existența unei fapte ilicite, raportul de cauzalitate dintre cele două și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, apreciind astfel că nu există nicio legătură de cauzalitate dintre fapta ilicită a pârâtei M și prejudiciul suferit de reclamant.
Pârâta a formulat de asemenea întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa, motivând că lucrările de închidere a Minei au fost efectuate de SC pentru .a Conservarea Minelor - --J, iar în conformitate cu prevederile art.7 din HG nr.103/2004 denumirea Companiei Naționale a Oltenia s-a modificat în SC pentru .a Conservarea Minelor - -- A invocat totodată excepția prescripției dreptului la acțiune, pe motiv că degradările au început cu peste 10 ani în urmă.
La termenul de judecată din data de 13 mai 2008, la solicitarea reprezentantului M, s-a dispus introducerea în cauză a SC pentru .a Conservarea Minelor - --J.
Reclamantul este proprietarul unui imobil casă de locuit situat pe raza municipiului M, localitatea, precum și al terenului aferent acestui imobil, astfel cum reiese din actul de partaj voluntar încheiat între și (filele 34-35 din dosar), respectiv titlul de proprietate nr.- din 25.07.2006(fila 41 din dosar) și potrivit art.998 cod civil orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat a-l repara, iar potrivit art.999 cod civil omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul cauzat prin fapta sa, dar de acela cauzat prin neglijența sau imprudența sa.
S-a mai reținut existența prejudiciului cert, din conținutul raportului de expertiză în construcții rezultând că imobilul casă de locuit prezintă multiple fisuri în pereți, tavane; deformări ale șarpantei, ale tâmplăriei interioare etc; deformări ale structurii de rezistență, locuința fiind permanent în pericol de prăbușire, iar degradarea imobilelor s-a produs ca urmare a acțiunii de mișcare a terenului, precum și existența faptei ilicite a pârâtelor constând în efectuarea lucrărilor miniere prin afectarea versantului din zona imobilului reclamantului și din amonte, de albiile de scufundare a copertei stratului de cărbune exploatat prin abatajele minei, din imediata vecinătate.
A mai reținut instanța existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, expertul concluzionând că există o astfel de legătură, recunoscută de altfel și de pârâte, astfel cum reiese din nota de constatare din 30.05.2006, precum și existența vinovăției pârâtelor constând în efectuarea lucrărilor miniere care au afectat imobilele reclamantului.
Împotriva sentinței au declarat recurs atât reclamantul cât și pârâtele - --J și M, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele sale de recurs recurenta - --J a susținut că, în mod greșit instanța de fond a reținut în sarcina sa prejudiciul creat reclamantului, precizând că - --J nu a deținut licență de exploatare și nu a desfășurat activitate de exploatare la.
A susținut de asemenea că prin Ordinul 346 din 17.12.1999 a Ministrului Industriei și Comerțului în conformitate cu prevederile Programului de restructurare pe anul 1999 fost aprobată transmiterea în folosință a Agenției Naționale pentru Dezvoltarea și Implementarea Programelor de Construcție a zonelor miniere, a bunurilor aparținând Minei a cărei închidere a fost aprobată prin HG 493/2000 și a fost redată statului reprezentat de Ministerul Economiei și Comerțului prin Protocolul de predare primare nr. -/19.10.2001.
Recurenta Mac riticat sentința arătând că în mod eronat au fost respinse excepțiile invocate de pârâtele --J și M fără un temei legal, în condițiile în care lucrările de închidere a Minei au fost executate de SC . Conservare a Minelor - TG-
Recurentul reclamant în motivele sale de recurs a solicitat să-i fie acordate și contravaloarea grajdului, magaziei și pătulului arătând că, la instanța de fond a solicitat contravaloarea întregii gospodării.
Recurentul reclamant, în ședința publică din 13.02.2009, a declarat că renunță la recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 2651/2008.
În ședința publică din 13.02.2009 s-a pus în discuție recalificarea căii de atac din recurs în apel, fiind calificată de tribunal prin încheierea din 13.02.2009 ca fiind calea de atac apelul.
2. Prin decizia civilă nr. 89/6 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nt- a luat act că apelantul reclamant a renunțat la apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 2651/28.10.2008 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr-.
A anulat ca netimbrat apelul declarat de M, împotriva sentinței civile nr. 2651/28.10.2008 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr-.
A respins ca nefondat apelul declarat de pârâta - --J, împotriva aceleiași sentințe civile.
A obligat pârâtele la 500 lei cheltuieli de judecată către apelantul reclamant.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a avut în vedere următoarele considerente:
Din probatoriile dosarului rezultă că reclamantul este proprietarul unui imobil casă de locuit situat pe raza localității și al terenului aferent acestui imobil, așa cum rezultă din actul de partaj voluntar încheiat între și.
Susținerea apelantei din motivele de apel nu este întemeiată, instanța de fond reținând corect că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 998 și următoarele cod civil.
În urma probelor administrate la instanța de fond a rezultat că imobilul casă de locuit prezintă multiple fisuri în pereți, tavane, deformări ale șarpantei, ale tâmplăriei interioare, deformări ale structurii de rezistență, locuința fiind permanent în pericol de prăbușire, degradarea imobilelor datorându-se acțiunii de mișcare a terenului.
Este cert că --J a luat ființă în baza HG 103/2004 privind unele măsuri pentru restructurarea activității de producere a energiei electrice și termice pe bază de lignit prin reorganizarea parțială a, dar a preluat și drepturile și obligațiile unităților componente, ce au fost preluate de la, iar prin HG 493/16.01.2000 a fost aprobat programul pentru conservare și închidere definitivă a unor mine și cariere.
Deși a fost predată statului reprezentat de Ministerul Economiei și Comerțului prin protocolul de predare primire nr. -/19.10.2001, cauzele producerii prejudiciului sunt anterioare anului 2000, motiv pentru care instanța de fond a apreciat corect că vinovate pentru producerea prejudiciului sunt pârâtele M și --
Prin raportul de expertiză s-a reținut că imobilul casă de locuit prezintă multiple fisuri, locuința fiind permanent supusă pericolului de prăbușire, iar M prin întâmpinarea depusă la dosar nu a negat existența faptei sale ilicite, existând un raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.
Față de aspectele arătate mai sus, tribunalul în baza dispozițiilor art. 296 pr.civ. a respins apelul declarat de pârâta --J ca nefondat.
Cu referire la apelul declarat de pârâta M, tribunalul a apreciat că deși aceasta a fost citată cu mențiunea timbrării apelului, nu a timbrat, căzând sub incidența dispozițiilor art. 20 din Legea 146/1997, motiv pentru care apelul declarat de Maf ost anulat ca netimbrat.
Cum apelantul reclamant a renunțat la apelul declarat împotriva sentinței apelate, tribunalul a luat act că acesta renunță la apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 2651/28.10.2008 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr-.
3. Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâtele Exploatarea Minieră de M și Societatea Națională a Oltenia - -.J, în termen, motivat și timbrat.
Criticile sunt în esență următoarele:
Pârâta Exploatarea Minieră de M arată că în mod greșit s-a admis acțiunea reclamantului și s-a reținut că pârâtele au calitate procesuală pasivă și că nu a intervenit în cauză prescripția dreptului la acțiune, deși s-a reținut că producerea prejudiciului a avut cauze anterioare anului 2000. Arată că ambele instanțe au interpretat greșit disp. HG 493/2000 și Ordinul 346/1999, nereținând faptul că SC pentru .a și Conservarea Minelor - -. J, avea obligația legală potrivit obiectului de activitate, de a închide și de a face lucrări de ecologizare a terenurilor din zona respectivă. Arată că neefectuarea la timp sau calitatea necorespunzătoare lucrărilor efectuate au condus la degradarea locuinței reclamantului.
Solicită admiterea recursului și pe fond respingerea acțiunii reclamantului față de M, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În drept invocă disp. art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod procedură civilă.
Pârâta Societatea Națională a Oltenia - -.J arată că în mod greșit s-a admis acțiunea față de -, întrucât această societate înființată în anul 2004, prin reorganizarea parțială a Companiei Naționale a Oltenia, nu are calitate procesuală pasivă. În conformitate cu art. 7 la data intrării în vigoare a HG 103/2004, se modifică în SC pentru .a Conservarea Minelor - -. J, iar nu a deținut licență de exploatare și nu a desfășurat activitate la, fiind închisă prin HG 493/2000 și transmisă statului român de către anterior înființării pârâtei. Lucrările de închidere a activității subterane au fost realizate de SC - B prin -. J, iar gestionarea fondurilor pentru închidere și ecologizare fiind realizată de Ministerul Economiei și Finanțelor. Mai arată că, potrivit legii minelor în vigoare la data închiderii obiectivului nr. 61/1998, responsabilitatea urmăririi obligațiilor rezultate din planul de încetare a activității aparține autorității competente împreună cu ministerul d e resort pentru societățile și companiile naționale. Astfel, autoritatea competentă potrivit art. 40 este Agenția Națională pentru Resurse Minerale. În același sens, se invocă și disp. art. 52 și 53 din Legea minelor actuală. nr. 85/2003, potrivit cărora - obligațiile privind închiderea minelor și refacerea mediului, monitorizarea postînchidere aparțin ministerului d e resort cu fonduri bugetare. Invocă și practica instanței, respectiv 1512/2008, definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului, prin care s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a și M, fiind obligat SC - să plătească despăgubiri.
Susține, de asemenea, că în mod greșit s-a respins excepția prescripției dreptului la acțiune, deși degradările la imobil au apărut cu mult timp în urmă, iar reclamantul cunoștea persoana responsabilă.
Solicită admiterea recursului și pe fond respingerea acțiunii reclamantului, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În drept invocă disp. art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod procedură civilă.
Recursurile sunt nefondate și se vor respinge ca atare, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
1. Recursul pârâtei Exploatarea Minieră de M nu este inadmisibil, întrucât partea a declarat apel, dar este nefondat și se analizează numai în limitele și raportat la soluția pronunțată față de această parte prin decizia recurată, respectiv aceea de anulare ca netimbrată a cererii de apel. Orice critică vizând fondul cauzei formulată de această pârâtă, nu se va primi, omisso medio, de vreme ce apelul său a fost analizat numai pe această excepție de procedură.
Or, examinând recursul declarat de această parte, Curtea constată că nu se formulează nicio critică referitoare la interpretarea și aplicarea necorespunzătoare a dispozițiilor legale ce prevăd sancțiunea anulării unei cereri de chemare în judecată în situația în care titularul cererii nu își îndeplinește anticipat obligația de plată a taxei judiciare de timbru, potrivit art. 20 alin. 1 și 3 din Legea 146/1997.
Astfel, criticile formulate vizează exclusiv fondul cauzei.
Având în vedere principiul disponibilității părții în procesul civil, împrejurarea că soluția recurată în ceea ce o privește pe această pârâtă s-a pronunțat exclusiv in raport cu problema prioritară a îndeplinirii obligației de timbraj, în recurs această parte nu poate formula critici decât cantonat la soluția pronunțată asupra apelului său.
În măsura în care s-ar fi formulat critici privind greșită anulare ca netimbrată a cererii de apel, critici ce s-ar fi găsit întemeiate, Curtea nu ar putea soluționa recursul prin modificarea pe fond a deciziei din apel, ci - în aplicarea disp. art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, o astfel de hotărâre ar fi fost casată, cauza fiind trimisă spre rejudecare pe fondul apelului.
Chiar și excepțiile de fond vizând lipsa calității procesuale pasive și/sau prescripția dreptului la acțiune, invocate ca motive de recurs în sensul greșitei rezolvări a acestor excepții de instanțele inferioare, nu sunt de natură să înlăture soluția dată în apel, să o modifice si să înlăture pe motive de nelegalitate - fie și de ordine publică, soluția de anulare a apelului ca netimbrat.
Pentru aceste considerente, motivele de recurs invocate de către pârâta M, altele decât cele vizând anularea ca netimbrat a apelului său, nu vor fi examinate, aceste critici neinfluențând și neavând legătură cu soluția pronunțată în apel față de această recurentă.
2. Recursul pârâtei Societatea Națională a Oltenia - -.J, este nefondat.
- Excepția lipsei calității procesuale pasive ridicată de recurentă a fost corect rezolvată de instanța de fond și în mod corespunzător ca motiv de apel, de către tribunal. În mod judicios s-a reținut ca este succesoarea, prin reorganizarea parțială a acestei din urmă entități. În aceste condiții, pârâta a preluat în limitele reorganizării, drepturile și obligațiile - -. J - M, inclusiv eventualele obligații din raporturile juridice cu terții, respectiv de despăgubire a persoanelor fizice ale căror gospodării au fost afectate în timp de activitatea minieră desfășurată anterior în zonă, inclusiv în perimetrul minier și, indiferent de data închiderii care s-a prelungit până în 2004 sau de împrejurarea că a fost predată statului român.
Prin urmare, există identitate între persoana chemată în judecată și titulara obligației de despăgubire și, așa cum s-a reținut definitiv ca stare de fapt de instanțele de fond, există o legătură de cauzalitate între activitățile miniere efectuate și prejudiciul suferit de reclamant.
Împrejurarea că prejudiciul s-a constatat ulterior închiderii minei sau predării acesteia către stat prin protocol, nu este de natură să schimbe cauzele care au stat la originea prejudiciului și să transfere răspunderea asupra entităților implicate în operațiunea de ecologizare și refacere a tuturor factorilorde mediuafectați de lucrările miniere.
În concluzie, în cauză nu s-au solicitat despăgubiri pentru pagube suportate de către reclamant ca urmare a desfășurării defectuoase a unor activități de închidere și/sau de ecologizare sau refacere a factorilor de mediu afectați de lucrările miniere, pentru ca acesta să cheme în judecată alte autorități sau entități economice implicate în acest tip de activități.
- Excepția prescripției dreptului la acțiune este de asemenea neîntemeiată. În mod corect a fost rezolvată această excepție de către instanța de fond, care a reținut că degradarea imobilului a început cu mai mult timp în urmă, dar nu a avut loc instantaneu ci s-a produs, s-a perpetuat și s-a accentuat în timp, degradarea fiind permanentă și de actualitate, astfel că acțiunea promovată la data de 5 martie 2008 este formulată în termenul general de prescripție de 3 ani - prev. de art. 3 alin. 1 din Decret 167/1958 privitor la prescripția extinctivă.
Prin urmare, în cauză s-a făcut o interpretare și aplicare corectă a disp. art. 8 alin. 1 din același act normativ, potrivit cărora prescripția dreptului la acțiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită, începe să curgă de la data cînd păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască, atît paguba cît și pe cel care răspunde de ea.
Acestea sunt considerentele în baza cărora, potrivit art. 312 alin. 1 teza II Cod procedură civilă, se vor respinge recursurile de față ca nefondate, nefiind incident nici un caz de recurs casare sau de modificare prev. de art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod procedură civilă și nici motive de recurs de ordine publică din cele prev. de art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, care se ridică și din oficiu de instanță și se pun în dezbaterea părților.
Văzând soluția pronunțată, culpa procesuală a pârâtelor și disp. art. 274 Cod procedură civilă, vor fi obligate ambele pârâte recurente la cheltuieli de judecată față de intimatul reclamant, în limita a ceea ce s-a cerut și dovedit, respectiv 700 lei - reprezentând onorariu de avocat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâtele Exploatarea Minieră de M și Societatea Națională a Oltenia - -.J, împotriva deciziei civile nr.89 din 06 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant și intimații pârâți - lichidator pentru Societatea Comercială pentru . - Conservarea Minelor -.J și Societatea Comercială pentru . - Conservarea Minelor -.
Obligă pârâtele Exploatarea Minieră de M și Societatea Națională a Oltenia - -.J, să plătească intimatului reclamant suma de 700 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 iulie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - - |
Grefier, - |
Red. Jud. 2 ex/20.07.09 Tehnored. Jud. apel Jud. fond |
Judecători:Tatiana Rădulescu, Paraschiva Belulescu, Mihaela Loredana
