Obligație de a face. Decizia 87/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.87/CM
Ședința publică din 10 martie 2009
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Maria Apostol
JUDECĂTOR 2: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 3: Eleonora Spiridon
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil formulat de recurentul - pârât SC C, cu sediul în C,-, județul C, împotriva sentinței civile nr.1186 din 29.10.2008 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant, domiciliată în C,-, -.D,.78, județul C - având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurentul pârât Șantierul Naval C, d-na consilier juridic, conform delegației depuse la dosar și intimatul - reclamant, personal.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art.87 și următoarele cod pr.civilă.
După referatul grefierului de ședință;
Întrebate fiind părțile acestea declară că în cauză nu mai au alte cereri de formulat sau înscrisuri noi de depus.
Instanță având în vedere susținerile părților, declară dezbaterile închise, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Având cuvântul reprezentanta recurentului pârât, susține că hotărârea pronunțată de instanța de fond este nelegală și netemeinică și în mod greșit a fost obligată societatea să elibereze o adeverință din care să rezulte sporurile de care a beneficiat pârâtul cât a lucrat în cadrul societății, întrucât în conformitate cu prevederile legale în vigoare și precizările Cis -a adus la cunoștință că societatea nu a acordat sporuri cu caracter permanent pentru care s-a reținut CAS în vederea utilizării la stabilirea punctajelor anuale. Cap us în vedere societății faptul că în calitate de emitenți a adeverințelor, societății îi revine întreaga responsabilitate pentru datele înscrise, iar pentru orice spor invocat acesta trebuie să aibă caracter permanent și să fie supus CAS.
În ce privește sporurile solicite de reclamant, reprezentanta recurentului pârât a susținut următoarele:
- sporul de vechime pentru perioada anterioară datei de 01.04.1992, se calculează automat și nu este necesară dovedirea acestuia prin adeverințe;
- pentru sporul de condiții grele de muncă, societatea a început să acorde acest spor de la data 01.05.1991, dată la care pârâtul nu mai era angajatul societății;
- sporul de conducere - nici una din activitățile desfășurate de reclamant nu au făcut obiectul acestui spor;
- sporul de șantier - acest spor se acordă pentru activitățile desfășurate pe șantiere cu caracter temporar, ceea ce nu este cazul în speță, întrucât pârâtul a lucrat într-un șantier de construcții și reparații de nave nu pe un șantier de construcții montaj cu locație temporară și de aceea nu i s-a acord spor de șantier;
- sporul de ore suplimentare - este considerat un spor cu caracter permanent, orele suplimentare efectuate de pârât ocazionat și nu aveau caracter permanent, pentru acestea nereținându-se CAS și prin urmare nu fac parte din baza de calcul a pensiei.
Pentru motivele mai sus expuse, se solicită admiterea recursului, schimbarea în tot a sentinței recurate, în sensul respingerii cererii reclamantului. În susținerea motivelor expuse depune la dosar și concluzii scrise.
Având cuvântul intimatul reclamant solicită respingerea recursului declarat de recurenta pârâtă, susținând că pârâta a depus o serie de înscrisuri, neutile cauzei, prin care a vrut să dovedească că nu a efectuat ore suplimentare sau de noapte. Însă, acest lucru nu este real întrucât a desfășurat activitate în cadrul societății încă din anul 1956 și până în anul 1984, în diferite funcții: arămar, macaragiu, fochist unde lucra în ture de zi și noapte, tubulator - unde lucra ture de câte 12 ore.
Pentru aceste perioadă reclamantul a solicitat recalcularea pensiei, având în vedere sporurile ce se acordau pentru condiții de muncă grele în care și-a desfășurat activitate, lucrând în ture de 10 - 12 ore.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, solicită respingerea recursului declarat de recurenta pârâtă și în susținere depune concluzii scrise.
CURTEA:
Curtea cu privire la recursul civil de față;
Șantierul Naval Cad eclarat recurs la 18 decembrie 2008 împotriva sentinței civile nr.1186/29.10.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În fapt:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța - Secția contencios Administrativ sub nr-, reclamantul în contradictoriu cu pârâtul a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei la eliberarea unei adeverințe care să cuprindă toate sporurile de care a beneficiat în perioada în care a desfășurat activitate în cadrul societății pârâte.
În susținerea acțiunii, reclamantul a arătat că a avut calitate de salariat al societății pârâte, iar pentru munca prestată a beneficiat de mai multe sporuri, printre care se numără, sporul de vechime, sporul de conducere, sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru orele suplimentare, sporul de șantier.
Pe calea întâmpinării, pârâta a arătat că soluționarea prezentei cauze este de competența Secției Civile a Tribunalului Constanța.
Totodată, s-a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, motivat de faptul că, sporul de conducere și sporul de ore suplimentare nu au avut caracter permanent, sporul de vechime este inclus în salariu potrivit art.164 alin.3 din Legea nr.19/2000 iar sporul pentru condiții grele de muncă s-a acordat începând cu data de 01.05.1991.
În drept s-au invocat dispozițiile art.115, art.158 alin.1 și art.161 pr.civ.
În ședința publică din data de 11.09.2008 instanța a pus în discuția părților natura juridică a cauzei și în temeiul dispozițiilor art.155 lit. "d", "e" și "f" din Legea nr.19/2000 raportate la obiectul cererii de chemare în judecată, a constatat natura civilă a cauzei și a dispus trimiterea dosarului la secția civilă a Tribunalului Constanța.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr-
Prin sentința civilă nr.1186/29.10.2009, Tribunalul Constanțaa admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Șantierul Naval C și a obligat pârâta să elibereze în favoarea reclamantului o adeverință din care să rezulte sporurile de care a beneficiat în perioada în care a activat în cadrul Șantierului Naval Maritim
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a avut în vedere următoarele considerente:
Reclamantul a solicitat, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei la eliberarea unei adeverințe care să evidențieze sporurile de care a beneficiat în perioada în care a desfășurat activitatea în cadrul societății pârâte.
Potrivit dispozițiilor art.40 alin.1 lit. "h" din Codul Muncii " angajatorul are obligația de elibera, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului", precum și drepturile bănești de care acesta a beneficiat în perioada în care a desfășurat activitate în favoarea societății, în categoria acestor drepturi fiind incluse și sporurile acordate angajatului pentru munca prestată.
Printre aceste înscrisuri, se numără și eliberarea de adeverințe.
Din carnetul de muncă al reclamantului rezultă că acesta a fost salariatul pârâtei în perioada 28.01.1956 - 05.11.1984.
Având în vedere că obligația angajatorului de a elibera adeverințe este condiționată de existența dovezii calității de salariat a persoanei în favoarea căreia se emite, iar în cauză, această condiție este îndeplinită, și luând în considerare faptul că mențiunile înscrise în carnetul de muncă nu fac nici o referire la sporurile de care a beneficiat reclamantul, instanța constată că societatea este obligată să elibereze o adeverință din care să rezulte dacă acesta a beneficiat de anumite sporurile salariale și care au fost acestea. Modul în care au fost acordate acestea este o chestiune care urmează a fi avută în vedere de instituția în fața căreia reclamantul urmărește să folosească adeverința solicitată, această instituție urmând astabili dacă și în ce mod adeverința poate fi valorificată față de prevederile actelor normative aplicabile situației reclamantului. O astfel de analiză nu intră în competența pârâtei care trebuie doar să ateste drepturile salariale de care a beneficiat reclamantul în perioada în care și-a desfășurat activitatea în cadrul acestei societăți.
Critica sentinței prin motivele de recurs a vizat în esență următoarele:
1)Cu privire la sporul de vechime, acesta se calculează automat, potrivit prevederilor art.164 alin.(3) din Legea nr.19/2000;
2) Sporul de condiții grele s-a acordat începând cu data de 01.05.1991, când reclamantul nu mai era angajatul societății;
3) Sporul de conducere nu poate fi acordat reclamantului întrucât acesta a îndeplinit numai funcții de execuție;
4) Sporul de șantier nu s-a acordat în cadrul societății niciodată;
5) Sporul de ore suplimentare este considerat spor cu caracter permanent în conformitate cu prevederile Legii nr.49/1992 "spor pentru lucrul sistematic peste programul normal".
La 10.02.2009, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat învederând în esență următoarele:
Recurenta își întemeiază cererea pe dispozițiile Legii nr.19/2000, neluând în considerație dispozițiile Codului muncii, art.40 alin.1, lit.
Sentința este legală și temeinică, intimatul făcând dovada cu carnetul de muncă că a fost salariatul societății pârâte în perioada 28.01.1956 - 05.11.1984, iar în această perioadă mențiunile înscrise în carnetul de muncă nu fac nici o referire la sporurile de care a beneficiat și care ar fi trebuit să fie luate în calcul la pensia ce i se cuvine.
Recursul este fondat.
Curtea, analizând sentința recurată din perspectiva criticilor formulate prin motivele de recurs îl va admite, pentru următoarele considerente de fapt și de drept:
Reclamantul intimat a fost salariatul recurentei în perioada 28.01.1956 când s-a angajat pe postul de arămar, până în anul 1984.
Cererea reclamantului de obligare a societății la eliberarea unei adeverințe cu sporurile de care a beneficiat pe perioada cât a fost salariat trebuie privită contemporan cu legislația aplicabilă și în lumina disp.OUG nr.4/2005 și a Legii nr.19/2000.
nr.OUG4/2005 prevede în mod expres că sporurile care nu au avut caracter permanent și pentru care nu s-a reținut CAS, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare date de aprilie 2001.
1. Cu privire la sporul de vechime acest spor se calculează în conformitate cu disp.art.164(3) din Legea nr.19/2000.
Pentru perioada anterioară datei de 1 aprilie 1992 (cum este și cazul reclamantului) sporul de vechime în muncă se calculează automat potrivit prevederilor art.164 (3) din Legea nr.19/2000 și în consecință nu este necesară dovedirea acestuia prin adeverințe.
Pentru perioada de după 1 aprilie 1992, sporul de vechime utilizat este cel înregistrat în carnetul de muncă s-au dovedit cu adeverințe, însă această perioadă nu face obiectul analizei întrucât reclamantul nu a fost salariatul unității după 1992.
2. Pentru sporul de condiții grele așa cum rezultă din înscrisurile care emană de la angajator și avem aici în vedere statele de plată depuse în fața instanței de recurs, reclamantul nu a fost beneficiarul acestui spor și nefiind beneficiarul unui asemenea spor nu s-a datorat și nici nu s-a virat contribuția de asigurări sociale și prin urmare nu se poate lua în calcul la stabilirea punctajului mediu anual.
3. Reclamantul nu poate fi beneficiarul sporului de conducere, întrucât așa cum chiar el a arătat, dar și din cuprinsul cărții de muncă, rezultă că a îndeplinit următoarele funcții de execuție: arămar (28.01.1956 - 01.04.1957; 01.10.1959 - 20.04.1964); 20.04.1964 - 1967 macaragiu și fochist, 1967 - 1970 fochist, 1970 - 1984 tubulator nave.
Drept urmare, nefiind beneficiarul unui asemenea spor, recurenta nu putea să fie obligată la eliberarea unei adeverințe cu această mențiune.
4. În referire la sporul de șantier, acesta se acordă pentru activitățile desfășurate pe șantiere (de ex. constructor montaj) personalului nelocalnic conform prevederilor art.69 din Legea nr.57/1974) stabilit anual prin planul național unic de dezvoltare.
Reclamantul nu a lucrat pe un șantier de construcții montaj, ci într-un șantier de construcții și reparații nave, acesta fiind obiectul principal de activitate al Șantierului Naval
5. În referire la sporul de ore suplimentare este considerat ca spor cu caracter permanent în conformitate cu prevederile Legii nr.49/1992 ca "spor pentru lucrul sistematic peste program", numai dacă activitatea peste programul zilnic stabilit prin contractul de muncă este un mod de lucru nu și în situația în care orele suplimentare au fost efectuate ocazional și cu condiția ca pentru acestea să se fi reținut și virat CAS pentru a face parte din baza de calcul a pensiei.
Din ștatele de plată depuse în copie în recurs nu rezultă că reclamantul intimat ar fi fost beneficiarul unui asemenea spor pentru ore suplimentare.
Este real că în lumina dispozițiilor art.40 alin.1 lit.h din Codul Muncii, angajatorului îi revine obligația de a elibera la cererea salariatului documente care să ateste toate drepturile de care a beneficiat în cadrul acestora fiind incluse și sporurile, însă angajatorul nu poate fi obligat să elibereze adeverințe cu drepturi de care salariatul nu a beneficiat.
Pe cale de consecință, în baza art.312 Cod pr.civilă, va fi admis recursul și modificând în tot sentința, se va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul civil formulat de recurentul pârât C, cu sediul în C,-, județul, împotriva sentinței civile nr.1186 din 29.10.2008 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant, domiciliată în C,-, -.D,.78, județul
Modifică în tot sentința civilă, în sensul că respinge acțiunea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 10.03.2009.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond: /
Red.dec.jud.-/17.03.2009
Tehnored.gref.RD/4ex./18.03.2009
Președinte:Maria ApostolJudecători:Maria Apostol, Mariana Bădulescu, Eleonora Spiridon