Partaj bunuri comune. Jurisprudență. Decizia 270/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 270/
Ședința publică din 28.04.2009
PREȘEDINTE: George Popa judecător
JUDECĂTOR 2: Irina Alexandra Boldea vicepreședintele Curții de Apel
JUDECĂTOR 3: Viorica
Grefier -
La ordine fiind soluționarea recursului civil declarat de către, și în calitate de moștenitori ai pârâtei împotriva deciziei civile nr. 3 din 13.01.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea, în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta ).ă ), în acțiunea civilă având ca obiect partaj bunuri comune.
La apelul nominal au răspuns: recurentul personal și asistat de avocat în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosarul cauzei care reprezintă pe moștenitorii defunctei și pentru intimata-reclamantă, avocat, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar.
S-a făcut referatul cauzei în sensul că: procedura este legal îndeplinită; primul termen de judecată în recurs; recursul este motivat dar netimbrat; nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Av., depune la dosarul cauzei chitanța nr. 22696 BRD cu care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 262 lei și timbru judiciar de 0,15 lei aferent recursului promovat și opis cu acte în dovedirea recursului. Nu are alte cereri de formulat în cauză.
Av., precizează că nu are alte cereri de formulat în cauză.
Curtea, având în vedere că în cauză nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av., pentru recurenți, solicită admiterea recursului pentru următoarele considerente:
Un prim motiv de recurs se referă la faptul că sentința civilă și ambele pronunțate de Judecătoria Focșani sunt lovite de nulitate deoarece nu au fost motivate în fapt și în drept. Instanța nu motivează în nici un mod de ce anume instanța de fond reține în masa partajabilă cele două imobile deși a contestat aducerea la masa partajabilă a celor două imobile, care au fost considerentele și probele care au condus la soluția dată.
Pentru acest prim motiv solicită admiterea recursului casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
C de-al doilea motiv de recurs critică faptul că Tribunalul Vranceaa reținut în mod nejustificat faptul că " părțile nu a învestit instanța de fond și cu privire la soarta juridică a terenului de sub construcția Casa Austria, intimata invocând un drept de proprietate asupra acestuia, împrejurare care nu a format obiect al cererii de chemare în judecată".
De asemenea, se arată în motivare faptul că părțile au posibilitatea de a formula o altă cerere care să vizeze acest aspect.
Consideră că nu se poate discuta situația juridică a terenului de sub casă în cadrul unei cereri ulterioare, motivat de faptul că ulterior rămânerii definitive și irevocabile a prezentei sentințe, există o singură soluție și anume atribuirea către reclamantă a acestei suprafețe de teren deoarece i s-a atribuit și construcția de pe acesta.
Și pentru acest motiv se impune admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Motivul trei de recurs se referă la faptul că în mod incorect instanța de apel a menținut sentința pronunțată de instanța de fond și în ceea ce privește faptul că acel imobil construcție lipită de casa părinților recurentului format din două camere, un hol și magazie este bun comun, edificat de cei doi soți în timpul căsătorie, motivând că din depoziția martorului nu se poate reține că a fost edificat de tatăl recurentului.
Solicită a se avea în vedere faptul că s-a făcut dovada faptului că imobilul este construit de către părinții recurentului, respectiv din depozițiile martorilor, și.
Ultimul motiv de recurs se referă la faptul că instanța, în mod nelegal, a respins cererea de completare a probatoriilor.
Având în vedere întregul material probator administrat în cauză și motivele de recurs formulate, solicită în principal admiterea recursului, casarea celor două hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare și în subsidiar, admiterea recursului, modificarea sentinței instanței de fond în sensul înlăturării din masa partajabilă a imobilului casă lipită de cea ească, cu obligarea intimatei-reclamantă la plata cheltuielilor de judecată.
Av., în combaterea recursului formulat arată următoarele:
Cu privire la prima critică adusă prin motivele de recurs, arată că în mod corect instanța de apel a reținut că atât cât și sentința cuprind motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței și cele pentru care s-a admis în parte acțiunea. Astfel, s-a reținut că din probele administrate în cauză reclamanta și pârâtul, au construit în timpul căsătoriei alături de casa părintească, două camere, un hol și o magazie precum și alte îmbunătățiri, precum și faptul că după inundațiile care au avut loc în vara anului 2005 o firmă din Austria le-a construit soților în aceeași curte o casă pentru care respectiva firmă din Austria le-a făcut act de donație.
În ceea ce privește cea de-a două critică, arată că aceasta este neîntemeiată instanța de apel corect reținând faptul că părțile nu au învestit instanța de fond și cu privire la stabilirea situației juridice a terenului de sub construcție, intimata invocând un drept de proprietate asupra acestuia. O astfel de cerere nu a fost formulată astfel că părțile au posibilitatea de a formula o cerere separată în acest sens.
Și cel de-al treilea motiv de recurs este neîntemeiat, instanța de apel în mod corect a reținut că " construcția lipită de cea a părinților nu ar fi bun comun." acest aspect rezultând din declarațiile martorilor audiați în cauză.
Cu privire la cel de-al patrulea motiv de recurs, solicită ca și acesta să fie respins ca neîntemeiat întrucât instanța de apel a reținut corect că atribuirea loturilor s-a făcut în acord cu împrejurările de fapt ale speței, respectiv apelantul a primit partea din imobil edificat în prelungirea casei ești iar intimata a primit Casa Austria deoarece nu are altă casă de locuit.
Solicită a se avea în vedere și faptul că, corpul de clădiri care a fost atribuit pârâtului este în prelungirea casei părintești, iar conform raportului de expertiză rezultă că pârâtul are posibilitatea să facă legătura între casa construită de cei 2 soți și casa părintească pe care tot el o folosește.
Privitor la ultimul motiv de recurs, arată că și acesta este neîntemeiat deoarece Casa Austria a fost evaluat în vara anului 2008 în funcție de prețurile de circulație de la data respectivă și nu în funcție de data anului 2005 când a fost construită casa.
În concluzie, solicită respingerea recursului ca fiind neîntemeiat și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față,
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele;
Prin cererea înregistrată sub nr-, reclamanta, a chemat in judecată pe pârâtul, pentru ca pe baza probelor administrate în cauză, să se pronunțe o hotărâre prin care să se dispună partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, atribuind fiecăruia cota de 1/2. A solicitat introducerea în cauză și a numitei.
În motivarea acțiunii a arătat că a fost căsătorita cu pârâtul, căsătorie care a fost desfăcută prin sentința civilă nr. 1815/04.05.2007 pronunțată de Judecătoria Focșani, rămasă definitivă și irevocabilă.
Că, în timpul căsătoriei, au locuit în domiciliul părinților soțului și, având consimțământul acestora, au construit lipit de casa acestora doua camere, un hol și o magazie din bolțari, acoperite cu tablă, în care au construit o soba de teracota și au introdus lumina electrică, imobil în care au locuit împreună cu cei doi copii rezultați din căsătorie.
A mai arătat reclamanta că au mai edificat un gard la stradă din scândură și cu bordura de ciment, având doua porți mari și o poarta mică din fier.
În anul 2005, construcția de mai sus, a fost afectată de inundații, motiv pentru care o firma din Austria le-a construit în compensație în aceeași curte pe terenul pârâtei, mama pârâtului o casă din BCA, formată din două camere, bucătărie, hol, debara și baie, pentru care Fundația Casa Austria pentru oameni le-a făcut act de donație ambilor soți.
Arată reclamanta că în diferite perioade de timp a lucrat în străinătate și că a obținut venituri pe care le-a folosit pentru a face locuibil acest corp de casă.
Ca și bunuri mobile în timpul căsătoriei cu pârâtul au dobândit în comun un tv. Samsung un frigider, o mașină de spălat "A ", doua recamiere; patru mese; doua plăpumi; patru perne; șase scaune obișnuite. A depus la dosarul cauzei, sentința de divorț și actul de donație.
Pârâtul a formulat întimpinare prin care a arătat că imobilul lipit de casa părinților săi, compus din doua camere, hol și magazie, precum și tot gardul de la stradă cu porți cu tot, au fost edificate de către părinții săi, ei construind împreună doar soba de teracotă.
Referitor la imobilul casă de locuit care le-a fost donat ambilor soți de către Fundația Casa pentru din Austria arată că, nu poate face obiectul partajului, deoarece timp de 10 ani nu au un drept de dispoziție asupra acestuia.
La termenul din 24.03.2007, s-a pronunțat încheierea de admitere în principiu prin care s-a constatat totalitatea bunurilor comune ce urmează a fi partajate de către cei doi foști soți, precum și cota ce li se cuvine din masa partajabilă.
Prin sentința civilă nr.3864/15.09.2008 pronunțată de Judecătoria Focșanis -a dispus ieșirea părților din indiviziune, fiind atribuite loturi părților din proces și care au fost compensate prin plata sultei de către pârât către reclamantă.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești pârâții și au declarat apel invocând următoarele motive:
1. instanța de fond nu a motivat în fapt și în drept hotărârea;
2. instanța nu a dispus în niciun mod cu privire la terenul de sub construcția Casa Austria;
3. s-a stabilit în mod incorect că imobilul construcția lipită de casa părinților săi este bun comun edificat de cei doi soți în timpul căsătoriei;
4. instanța nu a dat posibilități pârâtei să formuleze apărări;
5. instanța a atribuit reclamantei casa construită de Fundația Casa Austria în mod nelegal, deoarece acest imobil nu poate face obiectul partajului.
Au mai arătat că intimizările și îmbunătățirile la această casă au fost făcute de pârâtul, reclamanta plecând din țară încă de la momentul când a început să toarnă fundația.
În drept a invocat prevederile art.282 cod procedură civilă.
Intimata a formulat întâmpinare prin care apreciază că motivele de apel sunt nelegale și netemeinice.
Prin decizia civilă nr. 3 din 13.01.2009, Tribunalul Vranceaa respins ca nefondat apelul declarat de pârâții și, reținând următoarele:
Atât încheierea interlocutorie de stabilirea masei bunurilor comune cât și sentința civilă nr.3864/2008 cuprind motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței cum și cele pentru care s-a admis în parte cererea de chemare în judecată.
Referitor la al doilea motiv, s-a reținut că părțile nu au investit instanța de fond și cu privire la soarta juridică a terenului de sub construcție, intimata invocând un drept de proprietate asupra acestuia, împrejurare care nu a format obiect al cererii de chemare în judecată, astfel că părțile au posibilitatea de a pune în discuție acest aspect în cadrul unei cereri ulterioare.
Cât privește construcția lipită de casa părintească, din depozițiile martorilor audiați la cererea pârâtului nu rezultă că acest imobil ar fi fost construit pentru pârât, de unde concluzia că în patrimoniul său si al intimatei s-a consolidat acest drept de proprietate iar faptul că martorul executant a lucrărilor ar fi fost plătit de,"- tatăl pârâtului, nu formează convingerea că acesta din urmă a plătit în calitate de beneficiar al construcției.
Din referatul cauzei întocmit la termenele de ședință rezultă că pârâta a avut apărare calificată, aceasta având cunoștințe de desfășurarea procedurii judiciare iar absența sa de la judecată nu echivalează cu un viciu de procedură.
Stabilirea de către instanța de fond a loturilor și atribuirea "Casa Austria" reclamantei este în acord cu împrejurările de fapt ale speței. Că prin procesul de partaj bunuri comune s-a hotărât dreptul asupra Casei Austria nu o vânzare sau închiriere a casei potrivit clauzei contractuale înscrise în actul de donație(fila 6).
Împotriva acestei decizii, în termen legal au declarat recurs pârâții, ( ultimii patru - în calitate de moștenitori au defunctei pârâte - ), criticând-o pentru nelegalitate prin prisma motivelor prev. de art. 304 pct. 7 și 8 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenții reiterează toate criticile aduse hotărârii instanței de fond, insistând asupra greșitei interpretări a probelor administrate în cauză și a eronatei rețineri a calității de bun comun a imobilului alipit de cel esc.
Cum "instanța" le-a respins " în mod nelegal" cererea de completare probe, solicitată recurenții casarea sentinței și a deciziei civile și trimiterea cauzei spre rejudecare. În subsidiar, solicită doar înlăturarea din masa partajabilă a imobilului alipit de casa ească.
Recursul declarat este nefondat pentru cele ce urmează;
Potrivit art. 304 Cod procedură civilă, modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere - în situațiile prevăzute la punctele 1-9, nu numai pentru motive de nelegalitate.
Din redactarea motivelor de recurs, Curtea constată că nemulțumirea recurenților - beneficiari ai unei asistențe juridice calificate, vizează practic interpretarea greșită a probelor administrate, respingerea nejustificată a cererii de completare probe și, în acest context, aprecierea eronată a caracterului de bun comun al imobilului alipit casei ești.
Nemulțumirea părților cu privire la reținerea construcției ridicate de foștii soți, în continuarea casei ești, nu justifică încadrarea criticilor formulate în pct. 7 și 8 art. 304 Cod procedură civilă, instanța de fond arătând amplu și convingător de ce respectivul imobil are caracter de bun comun. Nici critica nepronunțării cu privire la terenul pe care s-a construit "Casa Austria" nu poate fi primită, instanța de fond nefiind investită cu un asemenea capăt de cerere.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge ca nefondat recursul, făcând în cauză aplicarea disp.art. 312 pct. (1) Cod procedură civilă.
Văzând și disp.art. 274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul pârâților civil declarat de către, și în calitate de moștenitori ai pârâtei împotriva deciziei civile nr. 3 din 13.01.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea, în dosarul nr-.
Obligă pe recurent către intimata la 1000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 28 Aprilie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./27.05.2009
Tehnored.
2 exp./28.05.2009
Fond: Judecătoria Focșani - judecător
Apel: Tribunalul Vrancea - judecători -
Președinte:George PopaJudecători:George Popa, Irina Alexandra Boldea, Viorica
