Partaj bunuri comune. Jurisprudență. Decizia 96/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMANI A

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE

CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr-

DECIZIA NR. 96

Ședința publică din data de 30 ianuarie 2008

PREȘEDINTE: Constanța Pană C -

JUDECĂTOR 2: Adriana Maria Radu

JUDECĂTOR 3: Elena

Grefier -

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta ( fostă ) domiciliată în P,str. - nr.410, - 13,.22, județul P, împotriva încheierii interlocutorii din data de 23.05.2005 și a sentinței civile nr. 1753/27.02.2006 pronunțate de Judecătoria Ploiești, precum și a încheierii din data de 14.02.2007 și a deciziei civile nr.573/15.10.207 pronunțate de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul domiciliat în P,str. - nr.4, județul P și cu intervenienta SC SRL cu sediul în P,str. - nr.4, județul

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din 23 ianuarie 2008, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea pentru azi, data de mai sus, când a dat următoarea soluție.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului civil de față:

Prin cererea înregistrată la nr. 1942/2004 pe rolul Judecătoriei Ploiești, reclamantul chemat în judecată pe pârâta, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, susținând în motivare că, datorită relațiilor deteriorare dintre părți, pe rolul instanței se află în curs de soluționare acțiunea de divorț, iar în timpul conviețuirii cei doi soți au dobândit un apartament cu 3 camere și dependințe, precum și mai multe bunuri mobile.

În dovedirea acțiunii, reclamantul solicitat proba cu acte și martori.

Prin cerere reconvențională, pârâta solicitat excluderea de la masa de partaj a unui calculator 4, a imprimantei, combinei muzicale, acestea aparținând fiului părților care, de altfel, le și folosește în exclusivitate, și aducerea la masa de partaj a imobilului situat în P,-.

După administrarea probelor, prin încheierea interlocutorie pronunțată la data de 23.05.2005, s- admis în parte și în principiu acțiunea și cererea reconvențională, s- constatat că părțile au avut calitatea de soți, căror căsătorie s- desfăcut prin sentința civilă nr. 2552/2004, s-a reținut că in timpul căsătoriei aceștia au dobândit în cotă diferențiată de 75% pentru reclamant și 25% pentru pârâtă bunuri mobile și imobile, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive SC SRL și s-au respins cererile formulate împotriva acestei societăți.

Prin sentința civilă nr. 1753/27.02.2006 Judecătoria Ploieștia admis în parte acțiunea și în parte cererea reconvențională, a dispus partajarea bunurilor comune potrivit IAP și raportului de expertiză construcții întocmit de ing. refăcut, și admițând excepția lipsei calității procesuale pasive SC SRL și respins cererile formulate împotriva acestei interveniente.

La pronunțarea soluției, instanța de fond reținut că, varianta II- din raportul de expertiza fost solicitată de reclamant, fiind îndeplinite condițiile prev. de art.673 si urm. pr.civilă.

Împotriva încheierii interlocutorii și a sentinței a declarat apel pârâta reclamantă susținând că este nelegală si netemeinică deoarece, în mod greșit instanța de fond nu reținut la masa bunurilor de împărțit capitalul social, dividendele și contravaloarea bunurilor ce constituie activul SC SRL.

Prin încheierea pronunțată la data de 14.02.2007 Tribunalul Prahova admis în principiu apelul declarat de pârâtă, schimbat în parte încheierea de admitere în principiu din 23.05.2005 pronunțată de Judecătoria Ploiești în sensul că a respins excepția lipsei calității procesuale pasive SC SRL și constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei și contravaloarea capitalului social al societății în aceleași cote din cuprinsul încheierii, desemnând pentru întocmirea propunerilor de lotizare și evaluarea capitalului expertul contabil.

La pronunțarea încheierii s- reținut că, din probele administrate în cauză, a rezultat că imobilele au fost achiziționate, construite de societatea intimată din fonduri proprii și pentru satisface nevoile economice ale acesteia iar în ceea ce privește dividendele societarii, s-a făcut dovada ca acestea erau cheltuite în gospodăria comună în vederea satisfacerii nevoilor membrilor familiei.

Capitalul social al societății fost actualizat prin raportul de expertiză întocmit de expert, la suma de 49.455.200 lei ROL, cotele reținute fiind de 75 % pentru intimat, respectiv 37.091.400 ROL pentru și 25% pentru apelantă, respectiv 12.363.800 ROL.

Prin completarea la raportul de expertiza întocmit de expert, s- întocmit o propunere de lotizare, în care reclamantului se atribuie bunuri în valoare de 91.315,72 RON, iar pârâtei bunuri în valoare de 110.499,24 RON.

După administrarea probatoriilor, Tribunalul Prahovaa pronunțat decizia civilă nr. 573 din 15 octombrie 2007, prin care a admis apelul pârâtei, a schimbat în parte sentința apelată și a dispus partajarea bunurilor comune conform încheierii din 12 februarie 2007 Tribunalului Prahova și a variantei unice din expertiza - completare efectuată în apel, cu obligarea intimaților la 1197 lei cheltuieli de judecată către apelantă.

Pentru a decide astfel, instanța de apel reținut că prin dispozițiile art.6739pr.civilă, se prevede că, la formare a și atribuirea loturilor instanța va ține seama după caz și de acordul părților, mărimea cotei părți ce revine fiecăreia, ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari înainte de se cere împărțeala au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor.

In speță, se retine că în varianta propusă de expertul în apel se asigură respectarea dispozițiilor art. 673.pr.civila, art.728- 741 Cod civil, art.36 din Codul familiei deoarece se atribuie părților bunuri în natură, cu obligarea la plata unei sulte pentru egalizarea valorică loturilor.

Împotriva acestei decizii, a încheierii interlocutorii din 14 februarie 2007, precum și a încheierii din 23 mai 2005 și sentinței civile nr. 1753 din 27 februarie 2006 Judecătoriei Ploieștia declarat recurs pârâta, apreciindu-le ca fiind afectate de nulitatea prevăzută de art. 304 pct.9 Cod pr.civilă.

În mod greșit au procedat cele două instanțe de judecată atunci când nu au reținut la masa bunurilor de împărțit dividendele, precum și contravaloarea tuturor bunurilor ce constituie activul SC SRL, deoarece cu probele administrate s-a făcut dovada că în timpul căsătoriei părților, în numele societății a fost achiziționat un imobil situat în P- format din teren și construcție, separat de acesta fiind edificată ulterior o altă construcție.

Aceste bunuri, ca de altfel și datoriile făcute ulterior, arată că ele au fost făcute pentru a fi folosite de soți ca locuință comună, de altfel este știut faptul că potrivit dispozițiilor art. 30 din Codul familiei bunurile dobândite de oricare dintre soți sunt considerate comune prin efectul legii, fără a se face deosebire între modul de dobândire, dacă în actul de achiziție au fost trecuți ambii soți sau unul dintre ei.

Împrejurarea că reclamantul a reinvestit profitul societății și a dobândit bunuri care au intrat în patrimoniul acesteia nu constituie o situație de natură să paralizeze posibilitatea pârâtei de a profita de aceste investiții a mai susținut recurenta-pârâtă.

Greșit au procedat instanțele atunci când au reținut o cotă majorată a reclamantului la dobândirea bunurilor comune, precizarea acțiunii s-a făcut la momentul încheierii dezbaterilor pentru pronunțarea încheierii interlocutorii, aceasta fiind însă o cerere nouă ce nu putea fi făcută decât în termenul prevăzut de dispozițiile art. 132 pct.1 Cod pr.civilă, respectiv cel mai târziu la prima zi de înfățișare.

Instanța de fond nu numai că nu a sancționat această manieră, dar a și admis cererea fără absolut nici o motivare și fără a se administra probatorii, iar instanța de apel a validat această situație, menținând contribuția diferențiată a părților la dobândirea bunurilor comune.

Se solicită pentru motivele invocate admiterea recursului, modificarea hotărârilor și încheierii interlocutorii potrivit motivelor de recurs invocate.

Ulterior părțile au depus la dosar și concluzii scrise prin care recurenta-pârâtă a reiterat motivele de recurs invocate și intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Curtea, examinând hotărârile recurate prin prisma criticilor invocate, actelor și lucrărilor dosarului, dispozițiilor legale ce au incidență în soluționarea cauzei, constată că recursul este fondat în limita considerentelor ce vor fi expuse în continuare:

Este fondată critica recurentei-pârâte referitoare la faptul că cele două instanțe de judecată nu au reținut la masa bunurilor de împărțit dividendele realizate de către SC SRL, deoarece acestea fac parte din masa bunurilor comune dobândite de cei doi soți în timpul căsătoriei lor.

Astfel, verificând încheierea interlocutorie pronunțată de Tribunalul Prahova la data de 14 februarie 2007, se poate observa că în considerentele acesteia se vorbește despre dividendele societății în sensul că ele erau cheltuite în gospodăria comună în vederea satisfacerii nevoilor membrilor familiei, în dispozitivul încheierii ele nu sunt reținute ca atare, mai mult se face mențiunea că o astfel de cerere nu poate fi primită.

De altfel, nu se face nici o referire cu privire la probatoriile care au format această convingere a instanței relativ la dividende, a modalității în care ele au fost utilizate, făcându-se o precizare generică în sensul că au susținut sarcinile gospodăriei familiei.

Cu privire la critica constând în aceea că din masa bunurilor de împărțit trebuiau să facă parte toate bunurile mobile ce constituie activul SC SRL, respectiv imobilul din P-, construcție edificată ulterior separat de acesta, precum și toate dotările făcute, aceasta este nefondată, deoarece din actele dosarului rezultă că aceste bunuri au fost achiziționate de societate, în numele societății, reprezentând aport la capitalul social.

Astfel, la fila 105 dosar fond se află contractul de vânzare-cumpărare a imobilului din P-, a fost adus aport în natură în societate potrivit actului adițional de la fila 107 și reprezintă sediul societății, el este achiziționat de către societate.

De asemenea, extinderea efectuată ulterior, mai exact cele 6 camere construite, fost făcută de societate, există autorizație de construcție în acest sens, sunt dovezi clare că ele au fost aduse aport la capitalul social.

Este fondată însă și critica potrivit căreia instanțele au procedat greșit atunci când au reținut o cotă majoritară în favoarea reclamantului la dobândirea bunurilor comune, o precizare a acțiunii inițiale cu privire la acest aspect făcându-se în momentul închiderii dezbaterilor pentru pronunțarea încheierii interlocutorii în fața instanței de fond, fără a se administra probe în acest sens, fără a se respecta principiul disponibilității și contradictorialității care guvernează procesul civil (fila 215 dosar fond).

Solicitarea reclamantului privind reținerea unei contribuții majorate la dobândirea bunurilor comune reprezintă o cerere de modificare acțiunii care putea fi făcută cel mai târziu până la prima zi de înfățișare.

Astfel, dispozițiile art. 132 alin.1 Cod pr.civilă arată că "la prima zi de înfățișare instanța va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii, precum și pentru a propune noi dovezi. În acest caz instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea facerii întâmpinării", dispoziții care nu au fost respectate în cauza de față.

De altfel, o astfel de cerere pe de o parte trebuie și timbrată corespunzător, pe de altă parte că a fost primită, ca atare, fără a se administra probatorii în sensul celor solicitate.

Admiterea cererii s-a făcut de către instanța de fond fără nici o motivare, situație validată de instanța de apel menținând contribuția diferențiată a părților la dobândirea bunurilor comune.

Rezultă așadar că pentru considerentele mai sus expuse se impune casarea deciziei din apel cu trimiterea cauzei la Tribunalul Prahova pentru completarea probatoriilor și rediscutarea admisibilității precizării (modificării) acțiunii inițiale de către reclamant, raportat la momentul când aceasta s-a făcut și ulterior administrarea de probatorii și sub acest aspect.

Cu ocazia rejudecării cauzei, instanța de apel urmează să dispună și efectuarea de noi expertize de specialitate, pentru formularea unor propuneri de lotizare evident după administrarea probatoriilor pe aspectele mai sus arătate.

Pe cale de consecință se va admite recursul pârâtei, casarea deciziei din apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Prahova.

Pentru aceste motive

În numele legii

Decide:

Admite recursul declarat de pârâta ( fostă ) domiciliată în P,str. - nr.410, - 13,.22, județul P, împotriva încheierii interlocutorii din data de 23.05.2005 și a sentinței civile nr. 1753/27.02.2006 pronunțate de Judecătoria Ploiești, precum și a încheierii din data de 14.02.2007 și a deciziei civile nr.573/15.10.207 pronunțate de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul domiciliat în P,str. - nr.4, județul P și cu intervenienta SC SRL cu sediul în P,str. - nr.4, județul P și în consecință:

Casează decizia civilă nr. 573/15.10.207 pronunțată de Tribunalul Prahova și trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Prahova.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 30 ianuarie 2008.

Președinte, Judecători,

C

Grefier,

Red. CP

Tehnored. NM

3ex.

19.02.2008

1942/2004 Judecătoria Ploiești

a- Tribunalul Prahova

,

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120

Președinte:Constanța Pană
Judecători:Constanța Pană, Adriana Maria Radu, Elena

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj bunuri comune. Jurisprudență. Decizia 96/2008. Curtea de Apel Ploiesti