Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 101/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 101/
Ședința publică din 13 Martie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Pincu Ifrim JUDECĂTOR 2: Florinița Ciorăscu
JUDECĂTOR 3: Mariana
Judecător: -
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr.366 din 3 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurenta-reclamantă, asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale de la dosar cu nr.14/2008, eliberată de Baroul A-Cabinet Individual Avocat, lipsă fiind intimații-reclamanți și și intimata-pârâtă.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă totală de 30 lei, conform chitanțelor de la dosar cu nr.34142 din 8.02.2008 și nr.66992 din 10.03.2008, eliberate de Primăria municipiului Pitești și timbru judiciar în valoare de 5,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefier ul de ședință, după care:
Curtea, în raport de dispozițiile art.2821Cod procedură civilă, precum și de valoarea bunurilor ce fac obiectul cauzei, pune în discuția părților excepția de admisibilitate a recursului.
Avocat, având cuvântul asupra excepției admisibilității recursului, solicită casarea deciziei și trimiterea cauzei la Tribunalul pentru corecta compunere a completului de judecată.
După strigarea cauzei și rămânerea acesteia în pronunțare se prezintă intimatele, și care arată că, lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a excepției puse în discuție.
CURTEA:
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra recursului de față;
Constată că, prin sentința civilă nr.2422/25 aprilie 2007, Judecătoria Piteștia admis în parte acțiunea formulată de reclamantele, și împotriva pârâtei, așa cum fusese modificată și după ce, prin încheierea din data de 12 octombrie 2005, constatase admisibilă cererea de partaj, deschise succesiunile autorilor, decedată la 12 februarie 2004 și G, decedat la data de 27 ianuarie 2005, ambii cu ultimele domicilii în comuna, județul A, moștenitori acceptanți fiind părțile, în calitate de descendenți, cu cota de câte fiecare, masa succesorală compunându-se din aceleași bunuri pentru ambele succesiuni, în cea de-a doua regăsindu-se cota primită de către soțul supraviețuitor din prima, precum și cota de participare la dobândirea bunurilor în timpul căsătoriei autorilor. Partajarea bunurilor s-a făcut în varianta de lotizare ce s-a considerat că este cea mai în măsură de a asigura atât primirea de către toate părțile de bunuri în natură, cât și o bună echilibrare valorică a loturilor.
Apelul, declarat de către, și, a fost respins de către Tribunalul Argeș, prin decizia civilă nr.366/3 decembrie 2007, nefondate găsindu-se atât criticile asupra modului de compunere a masei succesorale, cât și a loturilor.
Împotriva deciziei, în termen, reclamanta a formulat recurs, criticând-o pentru greșita aplicare a dispozițiilor art.6739Cod procedură civilă, dar și ale art.736, art.741 Cod civil, precum și art.274 Cod procedură civilă.
Sub aspectul compunerii, critica vizează greșita stabilire în fapt a rămânerii în masa succesorală a defunctului G numai a unui teren de 1.800 mp. deși acest teren avea 8.000 mp. din care defunctul a vândut numai 2.500 mp. iar expertul a reținut 6.000 mp. După cum se observă, critica vizează modul în care a fost stabilită starea de fapt prin prisma probelor administrate.
Legat de formarea loturilor, soluția este criticată pentru neluarea în seamă a acordului la care au ajuns cele trei apelante care au solicitat a se schimba loturile între acestea, fără a fi afectat lotul revenit intimatei-pârâte.
Curtea, examinând obiectul pricinii, în ședința publică de astăzi, 13 martie 2008, pus în discuție chestiunea admisibilității recursului față de valoarea masei partajabile, așa cum a fost ea declarată de către părți, la data sesizării instanței, valoare ce se ridică la 6.260 lei pentru bunurile rămase de pe urma defunctei (fila 2 și 20), precum și cea de 750,94 lei pentru cei 1.100 mp. ceruți în patrimoniul defunctului G, potrivit evaluării făcute de expert (fila 59 dosar fond).
Potrivit dispozițiilor art.2821alin.1, nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind - litigii al căror obiect are o valoare de până la un miliard lei inclusiv (100.000 lei RON).
Cum se poate observa, legiuitorul a înțeles să confere un mai mare grad de celeritate în soluționare acelor litigii considerate de mai mică importanță, alegând criteriul patrimonial. Astfel, nu s-a raportat la cereri evaluabile, ci la litigii privind obiect de o valoare mai mică de un miliard lei inclusiv (100.000 lei RON).
În această situație, indiferent de natura litigiului, ceea ce s-a avut în vedere o constituie importanța patrimonială a bunului asupra căruia poartă litigiul.
Că este așa, vin să confirme inclusiv dispozițiile speciale ale procedurii de partaj succesoral. La art.6738Cod procedură civilă, se prevede, în mod expres, susceptibilitatea încheierilor prevăzute la art.6736alin.1 și art.673 Cod procedură civilă, de a fi atacate, cu apel sau, după caz, cu recurs, odată cu fondul, fiind supuse acelorași căi de atac ca și hotărârea dată asupra fondului procesului.
Cum se poate observa, în materia partajului se acceptă de către legiuitorul susceptibilitatea unei hotărâri de a fi atacată numai cu recurs.
Singura dispoziție care exclude calea de atac a apelului în procedura civilă română o constituie dispozițiile art.2821sus menționate.
Ca atare, legiuitorul își menține în mod cursiv raționamentul de a atribui o importanță mai mică litigiilor de orice natură care poartă asupra unui obiect de o valoare mai mică, indiferent că ar fi vorba despre acțiuni neevaluabile în sensul legii privind taxele de timbru.
Prin urmare, criteriul avut în vedere de legiuitor întâlnindu-se și în pricina de față, bunurile a căror proprietate s-a transmis prin succesiunea supusă dezbaterii fiind de o valoare mai mică de un miliard lei (100.000 lei RON), așa cum rezultă din cele arătate în cuvântul asupra fondului dezbaterilor de către recurentă, ca și prin motivele de recurs, constatăm că în cauză soluția dată de către tribunal este una de recurs, iar nu una de apel.
În această situație, hotărârea pronunțată de tribunal, chiar și într-o compunere greșită, fiind una pronunțată în recurs, față de disp.art.299 alin.1 Cod procedură civilă, ea nu este supusă recursului. Prin urmare, prezenta cale de atac se observă a fi inadmisibilă, motiv pentru care ea are a fi respinsă, fără ca aceasta să semnifice îngrădirea liberului acces la justiție sau de încălcare a dreptului la un proces echitabil. Aceasta, pentru că pricina s-a bucurat de dublul grad de jurisdicție pe care legiuitorul i l-a prevăzut, apelul fiind, chiar, mai permisiv în privința termenelor de motivare, a probelor ce pot fi administrare, decât recursul.
Pe cale de consecință, prezentul recurs urmează a fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul civil formulat de reclamanta, împotriva deciziei civile nr.366 din 3 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimate fiind reclamantele, și pârâta.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 martie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
-,
Grefier,
Red./18.03.2008
GM/2 ex.
Jud.apel:
Președinte:Corina Pincu IfrimJudecători:Corina Pincu Ifrim, Florinița Ciorăscu, Mariana
