Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 101/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 101
Ședința publică de la 02 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ionela Vîlculescu
JUDECĂTOR 2: Maria Cumpănașu
JUDECĂTOR 3: Stela Popa
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului formulat de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 475 din 06 august 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata reclamantă C, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul pârât și asistat de avocat, lipsind recurentul pârât reprezentat de același avocat și intimata reclamantă C reprezentată de avocat -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Apărătorul recurenților pârâți a solicitat administrarea probei cu înscrisuri pentru a dovedi că recurenții s-au preocupat de averea rămasă de la mama și fratelui lor.
Apărătorul intimatei reclamante lăsat la aprecierea instanței administrarea probei solicitată.
Instanța, în baza art. 305 procedură civilă, a încuviințat proba cu înscrisuri.
Apărătorul recurenților pârâți a depus chitanța nr. -din 8 ianuarie 2009 prin care se face dovada achitării impozitului pe anul 2009 pentru apartamentul din C și adeverința nr. 5 din 6 ianuarie 2009 eliberată de SC SRL C prin care se arată că arenda pe anul 2007-2008 fost ridicată atât de pârâți cât și de reclamantă.
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, apreciind cauza în stare de soluționare acordat cuvântul asupra recursului de față.
Avocat, pentru recurenții pârâți și,a arătat că în mod greșit s-a reținut că pârâții nu au acceptat succesiunea după autoarea lor.
A criticat decizia și pentru că instanța nu a ținut cont de îmbunătățirile făcute la imobilul din, de fratele decedat înainte de căsătorie cu reclamanta, ceea ce diminuează valoarea loturilor pârâților.
De asemenea, a susținut că instanța nu a rezolvat problema cheltuielilor de mormântare ocazionate de decesul mamei lor.
În final a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se dezbate succesiunea și după mamă.
Avocat -, pentru intimata reclamantă, cu privire la înscrisurile noi depuse în recurs a arătat că sunt nerelevante pentru că nu se referă la perioada în care se putea accepta succesiunea autoarei.
Cu privire la motivele de recurs a arătat că vizează în principal aspecte de netemeinicie, care nu se mai pot cenzura în recurs și că instanța a examinat toate criticile formulate prin apelul pârâților și a aplicat corect legea. solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova la data de 30.03.2004, reclamanta Cac hemat în judecata pe pârâții și, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce va pronunta, să dispuna partajarea averii succesorale privind bunurile ramase la decesul defunctului, să se stabileasca masa bunurilor de impartit, cotele ce i se cuvin reclamantei in calitate de copartas și lichidarea starii de indiviziune, prin individualizarea si atribuirea bunurilor ce i se cuvin acesteia, iar în subsidiar să se constate că este unic moștenitor întrucât doar reclamanta a acceptat succesiunea defunctului.
În motivarea actiunii, reclamanta a susținut că defunctul a decedat la 02.07.2002, iar vocație la succesiune au avut reclamanta, în calitate de soție supraviețuitoare și pârâții, în calitate de colaterali privilegiați, respectiv de frați.
A susținut că la decesul defunctului au rămas urmatoarele bunuri: un apartament situat în C, cartier Roșie,. 41,. 2,. 20, un imobil situat în comuna, compus din 2 încăperi și hol, o anexă compusă din 2 camere și alte anexe, precum și: garaj, pătul și șopru, o suprafață de 9,7 ha. teren agricol din care 0,14 ha. aferent de construcții, un auto 1300, certificat de acționar nr. -.
A cerut instanței să rețină că pârâții nu au efectuat acte de acceptare expresă sau tacită a succesiunii în termenul legal, și să constate că reclamanta este singura moștenitoare.
A solicitat introducerea la masa partajabilă a soțului defunct a imobilelor situate în comuna, compuse din casa cu 2 încăperi și hol și o anexă cu 2 camere construite din caramidă, precum și suprafața de 9,7 ha. teren din care 2570 mp. teren intravilan, un pătul cu șopru și un din lemn.
De asemenea, a solicitat să se rețină ca pasiv succesoral cheltuielile pentru înmormântarea defunctului sot, pasiv care să fie suportat de către părți proporțional cu cota-parte ce li se cuvine din moștenire.
De asemenea, a susținut că împreună cu soțul, în timpul căsătoriei au efectuat îmbunătățiri și adăugiri la imobilul ce a aparținut parinților defunctului, imobil situat în comuna, pe care le-a enumerat în precizarea cererii.
La data de 02.03.2005, paratul Trana a formulat o cerere reconvențională de complinire a masei partajabile prin care a solicitat introducerea în masa succesorală a unor bunuri mobile comune și a altor bunuri proprii existente înainte de căsătorie.
A sustinut că tot reclamanta a beneficiat exclusiv de cantitatea de 2900 kg. de la Asociația Î, pentru suprafața de 5 ha. teren.
La data de 23.03.2005, pârâtul a depus la dosar o precizare a cererii reconvenționale, prin care a arătat că a acceptat succesiunea prin participarea personală a acestuia la notariat, dar procedura s-a suspendat datorită neânțelegerilor ivite între moștenitori contribuind cu suma de 500.000 ROL la plata taxei notariale.
A sustinut că suspendarea dezbaterii succesiunii s-a făcut la cererea reclamantei.
A arătat, de asemenea, că la decesul fratelui său, defunctul, au rămas urmatoarele bunuri: un apartament cu 2 camere situat în C, în cartier Roșie,. 41,. 2,. 20, imobil cumpărat împreună, certificat de acționar, pe numele defunctului, nr. -, depus la C (bun propriu).
A precizat că, autoturismul 1300 EL nu poate fi considerat bun al soților și C, întrucât la data cumpărării autoturismului, respectiv 09.06.1979, conform CEC-ului -, dispoziției de livrare, chitanței nr. 61075 și facturii nr. 96009, defunctul nu era căsătorit cu reclamanta.
De asemenea, a mai precizat, cu privire la imobilele situate în comuna, județul D, că nu s-a dezbătut succesiunea nici după moartea bunicilor și nici după moartea mamei defunctului și a pârâtului, respectiv.
Prin aceeasi cerere, pârâtul a solicitat anularea 534 cod -, întrucât trecut în este unchiul acestora și nu este aceeași persoană cu defunctul, așa cum a fost specificat în adeverința nr. 785/2002.
A mai sustinut că reclamanta, cu rea credință, a înstrăinat în timpul procesului un teren agricol în suprafață de 2,1 ha. și că averea care face obiectul partajului succesoral (imobile și terenuri) aparține părinților mamei lor, respectiv defuncților și a, iardupă moartea acestora nu s-a deschis succesiunea.
Referitor la îmbunătățirile efectuate la imobile a susținut că reclamanta nu face dovada cu acte privind valoarea acestora.
Prin sentința civilă nr. 7802/13.07.2005 pronuntata de Judecatoria Craiova, în dosarul nr. 8198/2004, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta C, împotriva pârâților și.
S-a constatat că reclamanta C este unica moștenitoare acceptantă a succesiunii defunctului decedat la data de 01.07.2002.
S-a constatat masa succesorală rămasă de pe urma defunctului.
A fost respins capatul de cerere privind pasivul succesoral.
A fost respinsă cererea reconventională formulată de, astfel cum a fost precizată și completată la data de 23.03.2005.
Au fost obligați pârâții, catre reclamantă, la plata sumei de 717 RON (7.170.000 lei) cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că la 01.07.2002 a decedat, masa succesorală rămasă de pe urma acestuia, fiind compusă din cota de dintr-un apartament și dintr-un autoturism, certificat de acționar și imobilul din comuna ce a aparținut bunicilor defunctului, și a, decedați la data de 16.10.1976, respectiv 28.11.1986.
Aceștia au avut ca unică moștenitoare pe, la al cărei deces (21.11.1992) numai a acceptat succesiunea, frații săi și fiind străini de succesiune prin neacceptare.
În ceea ce privește cererea reconvențională formulată de pârâtul pentru anularea emis pe numele, instanța a reținut că nu este întemeiată, întrucât a fost corect emis, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate fiind formulată de, fiul lui și, iar terenul înscris în a aparținut autorului, conform registrului agricol, poziția 38, volumul 6.
Privitor la acceptarea succesiunii defunctului, s-a motivat că din declarația martorilor audiați în cauză rezultat că pârâții nu au acceptat succesiunea acestuia, deoarece nu au folosit și nu și-au însușit vreun bun și nici nu au făcut vreun act de acceptare tacită.
A fost respinsă și cererea formulată de reclamantă privind obligarea pârâților să suporte pasivul succesoral, întrucît pârâții nu au calitatea de moștenitori acceptanți.
Impotriva acestei sentinte, a declarat apel pârâtul.
Prin decizia civilă nr.159/2006 instanța a admis apelul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr. 7802/13.06.2005, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosar nr.8198/2004, în contradictoriu cu intimata-reclamantă C și intimatul-pârât, a desființat sentința civilă arătată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Craiova sub nr. 3522/C/2006 (-).
Prin încheierea de admitere în principiu din data de 09.02.2007, s-a admis în parte și în principiu acțiunea formulată de reclamanta C împotriva pârâților și.
S-a admis în parte și în principiu cererea reconventională formulată de pârâți, astfel cum a fost precizată și completată.
S-au constatat deschise succesiunile defuncților și a, decedați la data de 16.10.1976, și respectiv 29.11.1986, cu ultimul domiciliu în comuna, județul
S-a constatat că masa succesorala se compune din urmatoarele bunuri: o casa situata in comuna compusa din 2 incaperi si hol, construita in anul 1960, o anexa compusa din 2 camere.
S-a constatat calitatea de moștenitor legal a fiicei acestora, în calitate de descendent cu cota de 1/1.
S-a constatat deschisă succesiunea defunctei, decedată la data de 21.11.1992, cu ultimul domiciliu in comuna, județul
S-a constatat că masa succesorală se compune din urmatoarele bunuri: o casă situată în comuna compusă din 2 încăperi și hol, construită în anul 1960, o anexă compusă din 2 camere.
S-a constatat că are calitatea de moștenitor acceptat al succesiunii defunctei, în calitate de descendent cu o cotă de 1/1, ceilalți descendenți-pârâți și, nefiind acceptanți ai succesiunii mamei sale.
S-a constatat deschisă succesiunea defunctului, decedat la data de 2.07.2002, cu ultimul domiciliu in C, cartier,. 41,.2,. 20, județul
S-a constatat că masa succesorală se compune din urmatoarele bunuri: cota de din apartamentul situat în C, cartier,. 41,. 2,. 20, cealalată cota de revenind soției supraviețuitoare în calitate de bun comun, o casă situată în comuna compusă din 2 încăperi și hol, construită în anul 1960, o anexă compusă din 2 camere și alte anexe: pătul și șopru, o suprafață de 9,7 ha. teren agricol reconstituit prin titlul de proprietate nr. 534-59056/28.03.1994, un auto 1300 cumpărat la data de 09.06.1979 (conform facturii de la fila 209), cota de din certificatul de acționar nr. -/16.08.1996, cealaltă cotă de revenind reclamantei, cota de din urmatoarele îmbunătățiri la imobilul ce a aparținut părinților defunctului, imobil situat în comuna și anume: un garaj din tablă cu pardoseala din beton, înlocuit tabla de pe casa mare, tencuit în exterior, polată din placaj și florar din tablă galvanizată la același imobil, tâmplărie din lemn pentru ferestre, acoperiș din fier forjat și geam la intrarea în casă, bordură de ciment la pivniță și uși din tablă, tencuit exterior casa mică și consolidarea temeliei acesteia cu bordură din ciment, pentru consolidarea temeliei, văruit și zugrăvit în interior, construit scară din ciment la pivniță și uși de tablă, construit 2 sobe de teracotă, boltă din țeavă de metal pe toată lățimea curții pentru vie, gard din scândură pe o lungime de 1360. un podeț din fier forjat și ciment la cele 2 porți de intrare, gard din plasă de sârmă 20. instalat post telefonic, plantat -de-vie, pe o suprafață de 120 mp. intravilan și pomi fructiferi, cealaltă cotă de revenind reclamantei în calitate de bun comun.
S-a constatat că masa succesorală se mai compune din bunuri existente înainte de căsătoria defunctului cu reclamanta, respectiv: 1 șifonier cu 2 usi, 1 pat nuc sculptat, 1 masă cu 6 scaune sculptate, precum și cota de din bunurile realizate de defunctul impreuna cu reclamanta, respectiv: 1 frigider, 1 aragaz cu butelie, 1 TV color, 12 damigene de sticlă de 50. fiecare, 1 pompă de apă, 1. de lemn pentru construcții, 1 de 1000, 6 damigene sticlă de 50 fiecare, o bibliotecă, 1 recamier, 1 TV alb negru, 2 aparate radio.
S-a constatat ca reclamanta și-a însușit cantitatea de de 2.900 kg în anul 2003 și a fost majorat lotul pârâților cu contravaloarea a din această cantitate.
S-a constatat că au calitatea de moștenitori ai defunctului reclamanta, în calitate de soție supravietuitoare cu o cotă de 1/2 și cei doi pârâți în calitate de colaterali privilegiați, fiecare cu o cota de .
S-a dispus ieșirea din indiviziune în cotele menționate.
S-a respins capatul de cerere reconventionala privind anularea titlului de proprietate nr. 534-59059/1994 emis pe numele, ca neintemeiat.
S-a constatat că pasivul succesoral în cuantum de 36 milioane de lei la nivelul anului 2002, din care 30 milioane lei cheltuieli de înmormantare și pomeniri ulterioare și 6 milioane lei plata cavoului, a fost suportat în exclusivitate de reclamantă și a fost imputat loturilor părților conform cotelor lor succesorale.
Pentru evaluarea bunurilor și formarea proiectului de partaj, s-a dispus efectuarea unor expertize tehnice de specialitate constructii, topometrie și evaluări bunuri mobile, care au avut ca obiective evaluarea bunurilor la valoarea de circulație, formarea de variante de lotizare în raport de cotele reținute de instanță, expertul topometric să aibă în vedere că reclamanta a înstrăinat suprafața de 2,1 ha prin actul sub semnatură privată încheiat la data de 15.12.2004 (fila 123) și să îi atribuie în lot această suprafață și să preia datele din celelalte expertize și să formeze variante finale de lotizare.
S-a dispus ca expertul bunuri mobile să evalueze și producția de 2900 kg. însușită de reclamantă în anul 2003.
Prin sentința civilă nr.2222 din 15.02.2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, a fost admisă în parte și în fond acțiunea formulată de reclamantă
A fost admisă în parte și în fond cererea reconvențională formulată de pârâtul.
Au fost omologate rapoartele de expertiză întocmite de expert - în varianta a-II-a, expert în varianta unică, expert în varianta a-II-
Au fost compensate cheltuielile de judecată.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei C suma de 916,45 lei și pârâtului 134,20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă timbru, timbru judiciar, onorariile de expert și onorariu de avocat.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut netemeinicia capătului de cerere reconvențional, privind anularea titlului de proprietate nr. 534-59059/1994 emis titularului, în condițiile în care numai petentul a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în privința terenurilor ce au aparținut autorului, precum și în condițiile în care înscrierea unei inițiale eronate a titularului titlului de proprietate nu constituie o cauză de nulitate.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești au declarat apel, la data de 10 aprilie 2008, apelanții pârâți și.
Prin motivele de apel, depuse la primul termen de judecată, apelanții pârâți au invocat greșita apreciere asupra excepției de fond având ca obiect neacceptarea succesiunii autoarei, precizând că autoarea a locuit împreună cu apelanții, la domiciliul din com., precum și faptul că apelanții au suportat cheltuielile de îngrijire a autoarei, precum și cele necesare înmormântării și cele ulterioare.
În susținerea greșitei aprecieri a excepției de neacceptare a succesiunii, apelanții au arătat că au contribuit la întreținerea imobilului - bun succesoral din com.. Au mai susținut că prima instanță nu a respectat îndrumările date prin decizia de casare cu nr. 159 din 6 februarie 2006 precum și faptul că soluția pronunțată reprezintă urmarea omisiunii analizării tuturor apărărilor formulate în cauză.
Au arătat că aceste apărări privesc contribuția apelanților la întreținerea și realizarea îmbunătățirilor aduse imobilului bun succesoral, precum și faptul că, o serie din îmbunătățirile reținute de prima instanță ca fiind aduse de fratele apelanților, au fost realizate în fapt de bunicii părților.
Prin cel de-al doilea motiv de apel, au susținut că prima instanță a reținut greșit, în categoria bunurilor mobile dobândite de fratele apelanților în timpul căsătoriei, un autoturism 1300, acesta fiind dobândit în fapt, înainte de căsătorie.
Au arătat că, în mod greșit expertul judiciar a calculat contravaloarea recoltelor ridicate de către intimata reclamantă, numai pentru anul 2003, omițând ă realizeze acest calcul și pentru anii 2004-2007.
În susținerea ultimului motiv de apel se menționează că operațiunea de lotizare și atribuire realizată prin raportul de expertiză judiciară s-a efectuat la nivel global fără a se realiza clar cota ce revine fiecăreia dintre părți, astfel neînțelegându-se în mod clar părțile din imobil ce revin fiecăruia, și că, deși prima instanță a reținut casa cu 2 camere, anexe și dependințe situată în, ca bun imobil rămas la succesiunea autorilor și a, prin raportul de expertiză judiciară a fost greșit inclus în categoria îmbunătățirilor realizate de fratele apelanților, împreună cu intimata.
Instanța de apel, analizând probele indicate de apelanții pârâți ca dovezi ale acceptării succesiunii autoarei și efectuării îmbunătățirilor la imobilul transmis prin moștenire legală a concluzionat că prima instanță a reținut corect starea de fapt, pârâții neefectuând acte sau fapte care să aibă semnificația acceptării succesiunii autoarei sau să fi adus îmbunătățiri imobilului transmis pe calea succesiunii legale.
Cu privire la pasivul succesoral, s-a reținut că pârâții nu au formulat cereri, singura cerere pentru imputarea pasivului fiind formulată de reclamantă - prima instanță aplicând corect dispoz.art.6735alin.1 pr.civ.
S-a înlăturat critica privitoare la nerespectarea îndrumărilor din decizia de casare, instanța constatând că în rejudecare, instanța a reanalizat aspectele privitoare la acceptarea celor două succesiuni și prin încheierea de admitere în principiu a reținut calitatea pârâților de moștenitori al defunctului.
În privința criticilor referitoare la compunerea masei partajabile s-a motivat că autoturismul 1300 s-a reținut corect ca bun comun, întrucât deși convenția a avut loc la o dată anterioară căsătoriei, transferul efectiv al dreptului de proprietate a avut loc la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare ce se situează după data căsătoriei.
S-a mai argumentat că această critică vizează temeinicia încheierii de admitere în principiu neatacată prin apel.
S-a mai reținut că prima instanță a soluționat cererile privitoare la complinirea masei partajabile cu produsele agricole vândute sau însușite de către reclamantă în limita investirii sale.
În concret s-a constatat că în temeiul contractului de arendă nr.1207 din 07-08.2003 intimata reclamantă a dobândit arenda pe perioada 2004-2007 dar împrejurările de fapt ce tind a fi dovedite prin acest înscris nu fac obiectul cererii de complinire a masei partajabile.
S-au apreciat ca depășind condițiile de fond de lotizare, motivele de apel privitoare la atribuirea bunurilor - instanța arătând că dispozițiile art.737 civ, și 6736pr.civ. impun evaluarea fiecărui bun din masa partajabilă, numită ca operațiune juridică de stabilirea unui echivalent valoric al lotului fiecărui copărtaș.
S-a mai argumentat că variantele de lotizare s-au realizat de către expert cu respectarea art.741civ. și a dispoz.art.6739și a art.6736pr.civ.
Împotriva deciziei pronunțată în apel au declarat recurs pârâții și, solicitând, în baza art.312 alin.2 și a dispoz.art.304 pct.9 pr.civ. - casarea deciziei, admiterea apelului, desființarea hotărârilor și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Craiova.
În concret, recurenții au susținut că trebuia reținută calitatea lor de moștenitori ai autoarei întrucât au demonstrat că au întreținut-o, au înmormântat-o și i-au făcut pomenirile ulterioare - și că între descendenții autoarei nu au existat neînțelegeri în această privință - până ce a intervenit decesul fratelui lor și soțul reclamantei.
Au mai susținut că instanța a făcut o interpretare formală a legii care cere acte concrete de manifestare a voinței de a succede materializate prin preluare de bunuri ori declarație expresă de acceptare a succesiunii - fără a se ține cont și de atitudinea concretă a moștenitorilor, manifestată în speță prin întreținerea autoarei și prin bunele relații dintre succesibili.
Recurenții au considerat că instanța trebuia să aibă în vedere și obiceiul locului, precum și cutuma ca izvor de drept potrivit cărora moștenitorii nu recurg la formalități - fiind prezumată intenția de acceptare a succesiunii.
O altă critică din recurs se referă la nerezolvarea aspectelor privitoare la suportarea pasivului succesoral constând în cheltuielile de înmormântare ale defunctului de către pârâți.
S-au mai referit recurenții la criticile din apel formulate sub aspectul nediferențierii îmbunătățirilor aduse imobilelor din, efectuate de defunct înainte și după data căsătoriei sale, precum și la criticile privitoare la evaluarea recoltelor, în sensul că au susținut că evaluarea lor s-a făcut doar pentru anul 2003 - susținând că aceste critici nu au fost avute în vedere.
Sub aspectul atribuirii bunurilor au arătat că imobilele s-au evaluat global și nu diferențiat pentru a stabili ce părți revin fiecăruia dintre moștenitori și că eronat a reținut expertul că imobilul din ar fi fost dobândit ca urmare a îmbunătățirilor aduse acestuia de către reclamantă și defunctul.
Recursul este nefondat.
Recurenții critică decizia pronunțată în apel în principal pentru modul de interpretare de către instanță a dispozițiilor legale privitoare la acceptarea succesiuni, considerând că instanța trebuia să dea semnificația de acceptare a succesiunii nu numai unor acte concrete de manifestare a opțiunii succesorale, ci și îngrijirii autoarei și relațiilor dintre succesibili după data deschiderii succesiunii.
Potrivit art.689 civ. acceptarea (succesiunii) poate fi expresă sau tacită. Este expresă când se însușește titlul sau calitatea de erede într-un act autentic sau privat; este tacită, când eredele face un act, pe care n-ar putea să-l facă decât în calitatea sa de erede și care lasă a se presupune neapărat intenția sa de acceptare.
Art.691 civ. enumără actele de acceptare tacită a succesiunii, respectiv donația, vânzarea sau cesiunea drepturilor succesorale efectuate de erede, renunțarea la succesiune chiar gratuită făcută în folosul unuia sau mai multor erezi - iar art.690 civ. prevede că actele curat conservatorii, de îngrijire și de administrare, nu sunt acte de primire a moștenirii.
Din aceste dispoziții legale rezultă că acceptarea tacită a succesiuni este aceea care rezultă dintr-un act juridic pe care succesibilul nu-l putea face decât în calitatea sa de erede, act care exprimă neîndoielnic intenția sa de a accepta moștenirea.
Când actul succesibilului poate primi și o altă interpretare, el nu poate avea valoarea unei acceptării deoarece actele echivoce nu pot constitui o manifestare tacită de a accepta.
Totodată, după cum prevede expres art.690 din Codul civil actele de administrare pe care legea le asimilează cu cele de conservare nu constituie o acceptare tacită a succesiunii.
Au semnificația de acceptare a succesiunii în special actele de dispoziție pentru că prin efectuarea acestora, succesibilul se comportă ca proprietar și nu ar putea săvârși actul fără să fi voit să accepte moștenirea.
În speță, recurenții pârâți nu au dovedit și de altfel nici nu au susținut că au efectuat acte de dispoziție cu privire la bunurile din succesiunea autoarei lor - după data decesului.
Îngrijirea autoarei se referă la o perioadă anterioară datei deschiderii succesiunii autoarei iar existența unor bune relații între frați - după decesul autoarei nu pot primi semnificația unor acte de acceptare a succesiunii, asemenea relații fiind presupuse într-o situație de normalitate.
Privitor la suportarea de către pârâți a cheltuielilor de înmormântare a autoarei, este de observat că pârâții nu au formulat în cauză cereri cu privire la pasivul succesoral, iar pe de altă parte contribuția succesibililor la suportarea cheltuielor de înmormântare nu duce la concluzia neechivocă a intenției de acceptare succesiunii.
Prin urmare nu se poate reține o greșită interpretare a dispozițiilor legale de către instanța de apel în materia acceptării succesiunii, iar o analiză a probelor administrate pentru dovedirea stării de fapt a acceptării succesiunii nu mai este posibilă în calea extraordinară de atac a recursului și de altfel nici nu se cere o asemenea examinare prin recursul pârâților.
Sunt neîntemeiate și celelalte critici aduse deciziei și nu sunt de natură a modifica decizia atacată.
Situația îmbunătățirilor aduse imobilului din comuna de către defunctul înainte și după data căsătoriei cu reclamanta s-a reținut de către instanțe în urma analizării probelor administrate, iar criticile formulate în acest sens privesc aspectele de netemeinicie necenzurabile în recurs.
Cât privește situația produselor agricole însușite exclusiv de către reclamantă - s-a solicitat prin cererea reconvențională și s-a reținut prin încheierea de admitere în principiu însușirea de către reclamantă a cantității de 2900 kg. și s-a dispus diminuarea lotului valoric al acesteia cu cota de din aceste produse și corelativ majorarea lotului pârâților cu cota de din valoarea acestora, ceea ce s-a și realizat prin expertizele tehnice efectuate în cauză.
În masa succesorală a defunctului s-au reținut bunuri în cotă de 1/1 sau de după cum s-a stabilit că sunt bunuri proprii și bunuri comune, iar la stabilirea valorii masei partajabile s-a luat în calcul, după caz, valoarea integrală ori parțială a bunurilor.
De asemenea, la stabilirea valorii lotului fiecărei părți s-a avut în vedere cota succesorală ce s-a aplicat la valoarea masei partajabile la care după caz s-au adăugat cotele ce le reveneau pârâților din valoarea produselor agricole și după caz s-a diminuat lotulcu cotele de imputare a pasivului succesoral suportat exclusiv de către reclamantă.
Atribuirea bunurilor s-a făcut corect în integralitatea lor unui moștenitor - acesta fiind și scopul partajului, nefiind posibilă o atribuire de cote ideale cum eronat susțin pârâții - iar imobilul din comuna s-a reținut în masa succesorală a defunctului ca bun propriu dobândit pe calea moștenirii legale din succesiunea autoarei și nu ca bun comun dobândit în timpul căsătoriei cu reclamanta - cum susțin recurenții și a fost evaluat ca atare prin expertizele efectuate în cauză.
Față de considerentele arătate nu se constată temeiuri de casare și de modificare a deciziei urmând ca, în baza art.312 pr.civ. să se respingă ca nefondat recursul.
În baza art.274 pr.civ. recurenții fiind în culpă procesuală pentru cheltuielile de judecată suportate de intimata reclamantă în recurs - se vor obliga la plata sumei de 800 lei onorariu apărător către intimată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 475 din 06 august 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata reclamantă C, având ca obiect partaj judiciar.
Obligă recurenții la 800 lei cheltuieli de judecată către intimata reclamantă.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Februarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
11.02.2009
Red.jud.-
Tehn.MC/2 ex.
Președinte:Ionela VîlculescuJudecători:Ionela Vîlculescu, Maria Cumpănașu, Stela Popa
