Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1055/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1055/R/2009
Ședința publică din 27 aprilie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Nicorici
JUDECĂTORI: Silvia Nicorici, Ioan Daniel Chiș Carmen
-- -
GREFIER:
S-a luat spre examinare recursul declarat de reclamantul, împotriva deciziei civile nr. 17/A din 22 ianuarie 2009 Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr- privind și pe pârâții intimați și, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reclamantul recurent personal și mandatarul pârâtei intimate, numitul G, cu procură specială, lipsă fiind pârâtul intimat și pârâta intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, la prima strigare a cauzei, instanța constată că, prin registratura instanței, la data de 16 aprilie 2009, pârâtul intimat a depus un script, prin care arată că este de acord cu recursul formulat de reclamantul și solicită judecarea cauzei în lipsa lui, arătând că este bolnav și nu poate să se prezinte la dezbateri. Totodată, constată că reclamantul recurent a depus "Concluzii scrise", la care a anexat xerocopii după următoarele înscrisuri: întâmpinarea formulată de în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș; un script depus la data de 7 martie 2005 de către în dosarul civil nr. 609/GR/2005 al Curții de APEL CLUJ; cererea de aderare la apelul formulat de depusă la data de 27 iulie 2007 de către în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș; decizia civilă nr. 2718/2002 pronunțată de Curtea de APEL CLUJ în dosarul nr. 6350/2002; decizia civilă nr. 694/R/2005 pronunțată de Curtea de APEL CLUJ în dosarul nr. 609/2005 și decizia civilă nr. 1657/R/2008 pronunțată de Curtea de APEL CLUJ în dosarul nr- ( 24-44).
Reclamantul recurent depune la dosar chitanța care atestă plata taxei judicare de timbru în sumă de 582,70 lei și timbre judiciare în valoare de 5,15 lei, recursul fiind astfel legal timbrat. Totodată, depune la dosar o xerocopie de pe adeverința nr. 429/27.02.2004 emisă de Primăria com. M, jud.
Mandatarul pârâtei intimate, numitul G, depune la dosar procură specială autentificată sub nr. 990 din 09.08.2007 la Biroul Notarial, Notari Publici Asociați și, prin care a fost împuternicit numitul G să reprezinte interesele pârâtei intimate. De asemenea, depune la dosar întâmpinare, prin care pârâta intimată solicită respingerea recursului formulat de recurent.
Instanța înmânează reclamantului recurent un exemplar din întâmpinarea formulată de pârâta intimată.
Reclamantul recurent solicită lăsarea cauzei la o strigare ulterioară pentru a studia întâmpinarea.
Instanța lasă cauza la a doua strigare, pentru a da reclamantului recurent posibilitatea să studieze întâmpinarea formulată de pârâta intimată.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul recurent personal și mandatarul pârâtei intimate, numitul G, lipsă fiind pârâtul intimat și pârâta intimată.
Reclamantul recurent și mandatarul pârâtei intimate arată că nu au de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Nefiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea, deliberând, acordă cuvântul reclamantului recurent în susținerea recursului.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului și casarea deciziei atacate, pentru motivele arătate pe larg în memoriul de recurs și concluziile scrise depuse la dosar; pe care le susține oral. Solicită obligarea pârâtei intimate la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar. Invocă încălcarea dispozițiilor art. 315 pr.civ. pentru că Tribunalul Maramureș nu a respectat îndrumările date prin deciziile pronunțate de Curtea de APEL CLUJ și solicită modificarea modalității de partaj, așa cum a menționat în memoriul de recurs.
Curtea învederează mandatarului pârâtei intimatei faptul că neavând studii juridice nu poate pune concluzii verbale în fața acestei instanțe.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 2020/31.03.2004, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosar nr. 1945/1999, s-a admis în parte și în fond acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții și, pentru stabilire masă succesorală rămasă după defuncții și, partaj succesoral - sistarea stării de indiviziune succesorală fiind făcută conform variantei III din raportul de expertiză întocmită de inginer -, cu plata sultelor corespunzătoare.
S-a reținut în considerentele sentinței că în masa succesorală după cei doi defuncți intră toate bunurile menționate în încheierea de admitere în principiu nr. 3250/15.05.2002, rămasă irevocabilă, varianta nr. III de partaj fiind cea mai potrivită întrucât în această variantă părțile beneficiază de terenuri aproximativ egale valoric; întrucât fosta anexă gospodărească de la nr. 1 din sat nu mai există, aceasta nu poate fi inclusă în masa succesorală.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, criticând sentința sub două aspecte: neincluderea în masa succesorală a anexelor gospodărești și greșita partajare a bunurilor succesorale.
Curtea de APEL CLUJ, prin decizia civilă nr. 1762/A/05.07.2004, pronunțată în dosarul nr. 7709/2004, a respins ca nefondat apelul reclamantului, cu motivarea că varianta de partaj aleasă de prima instanță este profitabilă tuturor părților și că în mod corect anexele gospodărești nu au fost incluse în masa succesorală, întrucât acestea nu mai există și deci nu mai pot fi evaluate.
Recursul declarat de reclamant împotriva acestei decizii a fost admis de către Curtea de APEL CLUJ, prin decizia civilă nr. 694/R/07.03.2005, pronunțată în dosarul nr. 609/2005, cu consecința casării deciziei recurate și a trimiterii cauzei la Tribunalul Maramureș pentru rejudecarea apelului reclamantului, cu motivarea că prin încheierea de admitere în principiu, rămasă irevocabilă, s-a stabilit că în masa succesorală intră și anexele gospodărești din sat nr. 1, impunându-se deci evaluarea acestor anexe și luarea în considerare la efectuarea partajului între comoștenitori a valorii acestor anexe. În ceea ce privește varianta de partaj, aceasta nu este benefică părților întrucât s-au atribuit părților terenuri care nu sunt aferente construcțiilor ce le-au fost atribuite la partaj.
În rejudecare, dosarul a fost înregistrat sub nr. 1909/2005, iar la termenul de judecată din data de 22.04.2005, Tribunalul Maramureșa recalificat calea de atac, din apel în recurs, iar prin decizia civilă nr. 377/R/18.05.2005, pronunțată în acest dosar, a admis recursul reclamantului, a casat în întregime sentința civilă nr. 2020/2003 a Judecătoriei Baia Mare, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeași Judecătorie, cu motivarea că pentru soluționarea temeinică a fondului pricinii se impune suplimentarea probațiunii conform îndrumărilor din decizia Curții de APEL CLUJ nr. 694/R/2005.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Baia Mare sub nr. 6086/R/2006, nr. unic -, fiind soluționat prin sentința civilă nr. 1572/23.03.2007.
Prin această sentință s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții și și, în consecință, s-a constatat componența masei succesorale rămasă de pe urma defuncților și, ca fiind formată din casa și anexele gospodărești situate în comuna M, sat nr. 1, în valoare de 224.211.000 ROL; casa situată în comuna M sat nr. 12 în valoare de 139.521.000 ROL; anexele situate la aceeași adresă, formate din șură și grajd în valoare de 66.697.000 ROL; și bucătărie de vară în valoare de 122.512.200 ROL; terenurile menționate în titlul de proprietate nr. 43614/1/16.02.1998, eliberat pe numele defunctului; s-a constatat că părțile au calitatea de moștenitori ai celor doi defuncți, în cote de 1/3 parte fiecare și s-a dispus sistarea stării de indiviziune, conform completării la expertiză, efectuată de expert, prin atribuirea de loturi în natură fiecărei părți. Reclamantul a fost obligat la plata către pârâta a sumei de 10.741,28 lei cu titlu de sultă, iar pârâtul a fost obligat să plătească aceleiași pârâte și cu același titlu, suma de 7.741,28 lei RON.
a fost obligată să plătească reclamantului suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată și pârâtul a fost obligat la aceiași sumă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, reclamantul, solicitând schimbarea în parte a sentinței atacate, nemulțumit fiind de faptul că anexele gospodărești ale imobilului din localitatea, nr. 1 nu au fost incluse în masa succesorală, de modalitatea de partajare și de faptul că prima instanță nu i-a acordat în totalitate cheltuielile de judecată, deși acestea au fost dovedite, apelul fiind înregistrat pe rolul Tribunalul Maramureș sub nr-.
La prima zi de înfățișare, instanța, din oficiu, a pus în discuție părților calificarea corectă a căii de atac raportat la valoarea bunurilor din masa succesorală.
Raportat la valoarea de 60.432,12 lei RON, cât s-a apreciat că este masa bunurilor supusă partajului și având în vedere și dispozițiile art. 282 Cod procedură civilă, la termenul de judecată din data de 14.11.2007, instanța a calificat calea de atac corectă ca fiind recursul, așa cum a arătat și prima instanță în cuprinsul sentinței atacate.
Prin decizia civilă nr. 355/R/26.03.2008, pronunțată în dosarul nr-, instanța a respins ca nefondat calea de atac promovată de reclamant, recalificată din apel în recurs, cu motivarea că anexele gospodărești nu au fost evaluate, acestea nu s-au găsit și, în consecință, nu pot fi introduse în masa bunurilor supuse partajării și că varianta de partaj aleasă de instanța fondului este varianta echitabilă, respectându-se principiul partajării în natură și cu prioritate terenurile au fost atribuite în așa fel încât să intre în lotul celor cărora li s-au atribuit construcțiile edificate pe diferitele suprafețe, iar în ce privește cheltuielile de judecată acestea s-au acordat proporțional cu admiterea acțiunii, aceasta fiind admisă în parte, în mod corect cheltuielile s-au acordat tot în parte.
Împotriva acestei hotărâri, recurentul a formulat recurs.
Prin decizia civilă nr. 1657/R/2008, pronunțată la data de 12.09.2008, Curtea de APEL CLUJa admis recursul și a trimis cauza spre rejudecare la același tribunal, ca apel, motivat de faptul că valoarea masei succesorale este de 113.487,85 lei astfel că raportat la dispozițiile art. 2821alin. 1 Cod procedură civilă, hotărârea primei instanțe este supusă apelului și nu căii de atac a recursului, precizându-se în considerentele deciziei civile nr. 1657/R/2008, că, în ceea ce privește anexele gospodărești ale imobilului situat în satul, nr. 1, constatându-se că acestea nu mai există, ele fiind cuprinse în încheierea de admitere în principiu nr. 3250/15.05.2002, se va include în masa partajabilă valoarea acestora.
În rejudecare, prin decizia civilă nr. 17/A/22.01.2009, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr-, s-a respins ca nefondat apelul reclamantului, pentru următoarele considerente:
Anexele gospodărești din, nr. 1 nu au fost niciodată evaluate, ele nu mai existau la data efectuării expertizelor în construcții, nici în primul ciclu procesual, nici după casarea cu trimitere spre rejudecare. Valoare acestor anexe (din, nr. 1) nu a fost stabilită și nu poate fi avută în vedere. În lucrarea de expertiză întocmită de expertul se menționează că anexele indicate au fost construite din lemn cu umplutură de chirpici, dar în prezent, în locul acestora se găsesc anexele executate din bolțari de zgură cu cărămidă, construite de pârâta împreună cu soțul său, aspect ce a reieșit din probele testimoniale administrate în dosar.
Apelantul a insistat ca aceste anexe edificate de pârâtă să fie incluse în masa de partaj, iar la formarea loturilor, acestea să fie incluse în lotul său, cu valoarea stabilită prin lucrarea de expertiză, respectiv 3369 RON. (fila 7 din dosarul nr-)
În masa succesorală rămasă după defuncții și nu se pot include decât bunurile care au aparținut acestora, adică bunurile cu privire la care acestea aveau un drept de proprietate, aceste anexe de la, nr. 1 identificate de către expert nu fac parte din masa succesorală a defuncților, ca atare nu pot face obiectul partajării.
Apelantul nu a formulat cerere în sensul includerii la masa succesorală a valorii anexelor gospodărești din, nr. 1, indicând valoarea pentru acele anexe care au aparținut defuncților, ci a insistat numai pentru includerea fizică a acestora la partaj, iar valoarea indicată, așa cum am arătat corespunde noilor anexe.
Conform principiului disponibilității, consacrat de art. 129 alin. 6 Cod procedură civilă, instanțele sunt obligate să se pronunțe în limitele în care au fost învestite prin cererea de chemare în judecată și prin eventualele cereri reconvenționale sau de intervenție.
Cadrul procesual, atât sub aspectul obiectului cât și al părților între care se derulează litigiul, este cel fixat de părți, nefiind permis instanței ca, din oficiu, să se pronunțe în afara limitelor în care a fost învestită.
În acest sens, fără a aduce atingere autorității de lucru judecat a încheierii nr. 3250/2002, care a fost menținută sub aspectul componenței masei succesorale, urmează a se reține că anexele gospodărești din, nr. 1, care au aparținut defuncților, incluse în masa succesorală a acestora, sunt fără valoare.
Cu privire la modalitatea de partaj a terenurilor cuprinse în masa succesorală, s-a apreciat că prima instanță a procedat corect alegând varianta de partaj propusă de expert, atribuind pârâtei parcelele de teren pe care se află construcțiile edificate de ea ca expresie a respectării criteriilor generale și particulare care trebuie avute în vedere la partaj și care sunt generic arătate în art. 6739Cod procedură civilă, și din această perspectivă nu subzistă nici un motiv de nelegalitate a hotărârii.
Formarea loturilor în natură (cu respectarea criteriilor de atribuire) a determinat împrejurarea ca părțile să primească bunuri în natură, în valoare diferită (mai M sau mai mică) raportat la cota cuvenită, iar echilibrarea valorică a loturilor s-a făcut prin obligarea la sultă a părților care au primit în natură bunuri în valoare mai M decât cota legală și sultele au fost corect calculate.
În privința criticii formulate de apelant cu privire la soluționarea capătului de cerere care vizează cheltuielile de judecată, admisă doar în parte prin sentința atacată, instanța o apreciază neîntemeiată.
Apelantul-reclamant a precizat, prin nota de cheltuieli depusă la fila 232 dosar, că solicită cheltuieli de judecată în cuantum total de 5.145,96 lei.
Raportat la dispozițiile art. 276 Cod procedură civilă și la natura cauzei, instanța are posibilitatea ca, în situația în care acțiunea este admisă în parte, să aprecieze în ce măsură fiecare parte poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, reclamantul, solicitând admiterea recursului și schimbarea hotărârii recurate, sub aspectul compunerii masei succesorale, în sensul de a se include în aceasta și valoarea anexelor din nr. 1, așa cum s-a statuat prin cele trei hotărâri judecătorești irevocabile pronunțate de Curtea de APEL CLUJ, respectiv, sub aspectul schimbării modalității de partaj, în sensul ca partajarea să se facă potrivit variantei din expertiza lui, completată, variantă cu care au fost de acord toți trei moștenitorii, precum și sub aspectul acordării integrale a cheltuielilor de judecată ce au fost ocazionate cu portarea litigiului.
În motivarea recursului s-a arătat că judecătorii Tribunalului Maramureș au încălcat dispozițiile art. 315 alin. 1. proc. civ. nesocotind cu desăvârșire toate hotărârile judecătorești irevocabile pronunțate de Curtea de APEL CLUJ, respectiv, decizia civilă nr. 2718/18.12.2002, dosar nr. 6350/2002, prin care a rămas irevocabilă încheierea de admitere în principiu nr. 3256/15.05.2002 a Judecătoriei Baia Mare, pronunțată în dosar nr. 1945/1999 - încheiere prin care s-a stabilit că în compunerea masei succesorale după defuncții părinți ai părților intră atât casa și anexele gospodărești din sat nr. 1, cât și casa și anexele gospodărești din sat nr. 12 -; decizia civilă nr. 694/R/07.03.2005, pronunțată de Curtea de APEL CLUJ în dosar nr. 609/2005, și în care s-a reținut faptul că anexele gospodărești din nr. 1 trebuie incluse în masa succesorală după cei doi defuncți; decizia civilă nr. 1657/R/12.09.2008, dosar nr- al Curții de APEL CLUJ, prin care s-a statuat în sensul că, dacă aceste anexe gospodărești nu mai există, în masa succesorală trebuie inclusă valoarea respectivelor anexe.
Astfel, deși prin trei hotărâri irevocabile ale Curții de APEL CLUJs -a stabilit faptul că anexele gospodărești din nr. 1, sau valoarea acestora trebuie incluse în masa succesorală după cei doi defuncți, totuși, Tribunalul Maramureșa nesocotit aceste hotărâri judecătorești, precum și legea, atingându-se de masa succesorală stabilită cu putere de lucru judecat.
S-a invocat în motivarea recursului faptul că varianta de partaj aleasă de instanța de fond și menținută de Tribunalul Maramureș nu este corectă întrucât, nu s-a ținut seama de voința comoștenitorilor, care au fost de acord ca partajarea bunurilor din masa succesorală să se facă conform expertizei întocmite de expert ( 87-88, 124-125 dosar fond rejudecare), această variantă fiind singura necontestată de către părți și singura în care se atribuie fiecărei părți terenurile aferente construcțiilor atribuite în urma partajului fiecăruia dintre comoștenitori.
Prin soluția pe care a pronunțat-o, Tribunalul Maramureșa dat o soluție nelegală, nesocotind atât autoritatea de lucru judecat de care se bucură încheierea de admitere în principiu rămasă irevocabilă și încălcând dispozițiile art. 167 alin. 2. proc. civ. atunci când încălcând puterea de lucru judecat a acestei încheieri de admitere în principiu i-a încuviințat pârâtei de rândul II audierea a doi martori.
În concluzie, arată recurentul hotărârea recurată fiind nelegală, se impune admiterea recursului, așa cum a fost formulat.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimatul a arătat că este de acord cu admiterea recursului așa cum a fost formulat ( 23).
Intimata a formulat întâmpinare la recursul reclamantului, solicitând respingerea acestuia ca neîntemeiat, cu motivarea că, după modul cum este formulat recursul și raportat la criticile aduse deciziei atacate, acesta nu îndeplinește nici unul din motivele de casare prevăzute de art. 304. proc. civ. iar în ceea ce privește solicitarea recurentului, de acordare a cheltuielilor de judecată, aceasta nu este întemeiată, având în vedere că, acțiunea reclamantului fiind admisă doar în parte, în mod corect i-au fost acordate doar parțial cheltuielile de judecată ( 48-49).
Cu privire la excepția invocată de pârâtă prin întâmpinare
În ceea ce privește excepția invocată de pârâta intimată prin întâmpinare, referitoare la inadmisibilitatea recursului reclamantului, pe motiv că acesta nu ar cuprinde motive de nelegalitate, ci doar de netemeinicie, Curtea constată că acesta este nefondată și urmează să o respingă, motivat pe următoarele considerente:
Deși recursul reclamantului cuprinde și o reproducere exhaustivă a istoricului prezentului litigiu, prin menționarea tuturor fazelor procesuale parcurse de acest litigiu și prin indicarea tuturor hotărârilor judecătorești pronunțate în fiecare ciclu procesual, în fond, apel și recurs și în rejudecare după casare, totuși aceste motive de recurs nu pot fi apreciate ca motive de netemeinicie a hotărârii recurate, întrucât, ele au fost expuse doar pentru a sublinia faptul că Tribunalul Maramureșa pronunțat o soluție nelegală, cu încălcarea dispozițiilor art. 315 alin. 1. proc. civ. nelegalitate decurgând din aceea că instanțele de rejudecare, în fond și în apel, au nesocotit îndrumările din deciziile de casare pronunțate de instanțele de recurs.
De asemenea, motivele de recurs referitoare la greșita stabilire a masei succesorale de către instanțele de fond și de apel, respectiv, referitoare la greșita alegere a modalității de partajare a masei succesorale, se circumscriu punctului 9 al art. 304. proc. civ. întrucât, prin neincluderea în masa succesorală după defuncții părinți ai părților a anexelor gospodărești din nr. 1, s-au nesocotit, pe de o parte, puterea de lucru judecat de care se bucură încheierea de admitere în principiu rămasă irevocabilă, iar pe de altă parte, statuările instanțelor de recurs, care, în deciziile de casare, au dat îndrumări exacte instanțelor de rejudecare, îndrumări care au fost ignorate de către instanțele de rejudecare.
Chiar dacă recurentul nu ar fi invocat în motivele de recurs prevederile art. 315 alin. 1. proc. civ. și ale art. 167 alin. 2. proc. civ. invocarea acestor texte legale constituindu-se evident în aspecte de nelegalitate a hotărârii recurate, prin prisma art. 306 alin. 3. proc. civ. instanța de recurs nu ar fi putut să rețină excepția invocată de intimată, dat fiind că, în temeiul acestui text legal, indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304. proc. civ.
Recursul este fondat.
Prin cererea introductivă de instanță reclamantul a solicitat să se stabilească masă succesorală după defuncții părinți ai părților, susținând că în compunerea acesteia intră casa și anexele gospodărești de la nr. administrativ 1 din sat, casa și anexele gospodărești din sat nr. 12, grădinile aferente celor două imobile, terenul din titlul de proprietate nr. 43614/1 și certificatul de acționar depus la, pentru o mie de acțiuni în valoarea totală de 1.000.000 ROL.
Prin încheierea de admitere în principiu nr. 3250/15.05.2002, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosar nr. 1945/1999 ( 153-155), s-a admis în principiu acțiunea reclamantului, stabilindu-se că în masa succesorală după defuncții, decedată la 29,11.1971 și, decedat la 17.09.1997, intră toate bunurile menționate de reclamant în cuprinsul cererii introductive de instanță, astfel cum această cerere a fost precizată ulterior ( 83, 103, 119, 133, 136, 167). Printre aceste bunuri numărându-se și casele și anexele gospodărești din sat nr. 1 și nr. 12.
Această încheiere de admitere în principiu a rămas irevocabilă, sub aspectul compunerii masei succesorale, prin decizia civilă nr. 2718/18.12.2002 a Curții de APEL CLUJ, pronunțată în dosar nr. 6350/2002.
Prin prisma art. 6735și urm. proc. civ. această încheiere de admitere în principiu, rămasă irevocabilă, leagă instanța, sub aspectul celor statuate prin respectiva încheiere cu privire la bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota parte ce se cuvine fiecăruia dintre comoștenitori, creanțele născute din starea de coproprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții, datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii, astfel încât atunci când instanța va pronunța hotărârea de împărțeală, va trebui să țină seama de toate cele statuate în cuprinsul încheierii de admitere în principiu.
Or, în cauză niciuna din instanțele de fond și de apel nu a ținut seama de cele stabilite în mod irevocabil în încheierea de admitere în principiu, neincluzând în masa succesorală după cei doi defuncți anexele gospodărești situate în sat nr. 1, prin aceasta încălcându-se puterea de lucru judecat de care se bucura această încheiere de admitere în principiu rămasă irevocabilă.
Pe de altă parte, așa cum corect a subliniat recurentul prin recursul pe care l-a formulat, au fost nesocotite de către instanțele de rejudecare dispozițiile art. 315 alin. 1. proc. civ. text legal care prevede că, în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.
Deși prin două hotărâri judecătorești irevocabile, hotărâri de casare, pronunțate în recurs de către Curtea de APEL CLUJ, s-a stabilit că în masa succesorală după cei doi defuncți părinți ai părților trebuie incluse și anexele gospodărești situate în nr. 1, sau, contravaloarea acestora, în cazul în care acestea nu mai există în materialitatea lor, totuși, instanțele de rejudecare au nesocotit dispozițiile și îndrumările din deciziile de casare, omițând să includă aceste anexe, sau contravaloarea lor, în compunerea masei succesorale.
Astfel, prin decizia civilă nr. 694/R/07.03.2005 a Curții de APEL CLUJ, s-a stabilit că, prin soluția dată asupra fondului cauzei, instanța de fond era obligată să soluționeze partajul succesoral între cei trei moștenitori prin raportare la toate bunurile incluse în masa succesorală după cei doi defuncți, astfel cum aceste bunuri au fost expres indicate și enumerate în încheierea de admitere în principiu, încheiere rămasă irevocabilă și intrată în puterea lucrului judecat.
În consecință, expertiza în construcții trebuia să facă o descriere detailată și exactă a tuturor construcțiilor existente în nr. 1 și nr. 12, casă, anexe gospodărești, etc. să evalueze distinct fiecare din aceste construcții, prin indicarea modalității de folosință actuală a acestora de către părțile din prezenta cauză.
Susținerea expertului ( 110-122 dosar fond), conform căreia, pe de o parte, anexele gospodărești din nr. 1 nu mai există, fiind transformate de în casă de locuit pentru fiica sa, este contrazisă flagrant de susținerea aceluiași expert, conform căreia, nu a putut evalua aceste anexe gospodărești - anexe care există așadar în realitate - întrucât și membrii familiei acesteia s-au opus efectuării constatărilor și măsurătorilor necesare.
De altfel, existența acestor anexe gospodărești este atestată și de expertul, care arată clar că în la nr. administrativ 1, pe o suprafață de teren de 2897 mp. există următoarele supraedificate: casă, bucătărie de vară, șură cu grajd, șopron, gater.
Apare greu de crezut că la un interval de timp de numai câteva luni - expertiza ing. fiind efectuată la data de 21.05.2003, iar expertiza ing. fiind efectuată la data de 03.09.2003 -, anexele gospodărești a căror existență reală a fost constatată de expertul, nu mai există, indiferent din ce considerent.
Existența acestor anexe gospodărești a fost dovedită și prin adeverința nr. 429/27.02.2004 eliberată de Primăria comunei M, adeverință din care rezultă categoric că în la nr. 1 există o casă de locuit construită în anul 1960 și anexe gospodărești, construite în anul 1964 de către numitul.
Prin urmare, raportat la aceste constatări incontestabile, emanând dintr-o adeverință emisă de Primăria comunei M, respectiv dintr-o lucrare de expertiză tehnică judiciară, constatări care atestă faptul că anexele gospodărești din nr. 1 există în materialitatea lor, instanța de fond, ca de altfel și instanța de apel, erau datoare să stăruie ca expertul constructor să descrie exact, printr-o lucrare de specialitate, aceste anexe și să le evalueze la prețul de circulație actual, urmând ca valoarea acestor anexe să fie luată în considerare cu ocazia partajului judiciar succesoral.
În același sens a dispus și Curtea de APEL CLUJ prin decizia civilă nr. 1657/R/12.09.2008, pronunțată în dosar nr-, stabilind că în măsura în care anexele gospodărești din nr. 1 nu mai există, în masa de împărțit, la facerea propriu-zisă a împărțelii, va trebui inclusă contravaloarea acestor anexe, având în vedere că ele au fost menționate în încheierea de admitere în principiu nr. 3250/15.05.2002.
Pe cale de consecință, prin neincluderea acestor anexe gospodărești, sau a contravalorii lor, în compunerea masei succesorale și prin neluarea în considerare a acestora la facerea împărțelii, s-a pronunțat o soluție nelegală, cu încălcarea dispozițiilor art. 304 pct. 9. proc. civ. coroborat cu art. 315 alin. 1. proc. civ.
Fondat este și motivul de recurs referitor la greșita partajare a bunurilor ce compun masă succesorală având în vedere că, deși în expertiza efectuată în fața instanței de fond, în rejudecare, de ing., s-a întocmit o variantă de partajare cu care toți comoștenitorii au fost de acord, dovada constituind-o susținerile părților, făcute în ședința publică din 29.09.2006 ( 151), totuși prin hotărârea de partaj s-a nesocotit această variantă de partajare.
Această variantă de partajare, expusă la filele 124-125 dosar fond, în completarea de expertiză efectuată de ing., coroborată cu propunerile de partajare din expertiza inițială ( 85-87 dosar fond), era cea mai benefică tuturor comoștenitorilor, fiindu-le atribuite, în această variantă, terenuri de valoare aproximativ egală, evitându-se astfel plata unor sulte exorbitante de către unul ori altul dintre comoștenitori; apoi, în această variantă fiecăreia dintre părți urma să i se atribuie terenuri aferente construcțiilor atribuite la partaj.
În decizia nr. 694/R/2005 a Curții de APEL CLUJs -a statuat în sensul că modalitatea de partaj aleasă de prima instanță de fond, și care de altfel a fost avută în vedere și de către instanța de rejudecare, nu este cea mai benefică pentru părțile litigante, nerespectând criteriile impuse de art. 6739Cod proc.civ. și neținând cont de folosința actuală a acestor terenuri, impunându-se așadar efectuarea unui alt raport de expertiză tehnică judiciară topografică, pentru partajarea acestor terenuri între cei trei moștenitori, de asemenea manieră încât să se pună capăt definitiv stării de indiviziune dintre cei trei moștenitori, prin partajarea efectivă a fiecăruia dintre terenurile supuse partajului, și prin asigurarea accesului la calea publică a fiecăruia dintre loturile rezultate în urma partajului. Este știut faptul că de esența partajului este crearea unor loturi independente pentru fiecare copartajant, care să nu aibă caracter de loc înfundat și să nu reclame o trecere peste lotul atribuit altui copartajant, fiind de preferat ca în urma partajului să se pună capăt definitiv stării de coproprietate și să se orice neînțelegeri și interferențe între copartajanți. Pe de altă parte, este necesar ca la partajarea terenurilor, în ceea ce privește terenurile aferente construcțiilor de la 1 și 12, să se țină seama de folosința actuală a construcțiilor, respectiv, în urma partajării să se atribuie în exclusivitate, iar nu în indiviziune, terenul aferent fiecăreia dintre cele două complexe imobiliare, de la nr. 1 și nr. 12, aceluia dintre copartajanți căruia i-a fost atribuit și respectivul complex imobiliar, fiind de neconceput ca terenul, respectiv, curtea și grădina unei case, să rămână în indiviziune între toți copartajanții, deși respectiva casă i-a fost atribuită doar unuia dintre aceștia.
Instanța de rejudecare, însă, a nesocotit îndrumările din această decizie de casare, optând pentru o modalitate de partajare a terenurilor în care s-au atribuit construcții unei părți, iar terenul aferent acelor construcții a fost atribuit altei părți.
Astfel, lui i-a fost atribuit prin hotărârea fondului un teren care, în tabelul de mișcare parcelară întocmit de expert, figura pe numele pârâtei, respectiv, terenul "pe râturi 2" L 3, de 833 mp.; tot lui nu i-a fost atribuit prin hotărârea fondului terenul "pe râturi 1" L 2, în suprafață de 666 mp. pe care e amplasată bucătăria de vară, pe motiv că această bucătărie de vară ar fi fost construită de, însă, ia-a fost atribuită bucătăria de vară de la nr. 12, amplasată pe terenul "pe râturi 2" care, figurează în tabelul de mișcare parcelară pe numele lui.
Terenul "pe râturi 1" L 2, în suprafață de 666 mp. a fost atribuit lui, deși pe acest teren se afla bucătăria de vară, afirmativ atribuită lui.
Așa fiind, Curtea constată că modalitatea de partajare optimă, profitabilă și benefică tuturor copartajanților este cea evidențiată în completarea la expertiza întocmită de ing., aflată la filele 124-125 dosar fond rejudecare, variantă în care reclamantul ar urma să primească bunuri în valoare totală de 30.840 RON, pârâtul ar urma să primească bunuri în valoare totală 27.852,3 RON, iar pârâta ar urma să primească bunuri în valoare totală de 27.780,92 RON. Prin includerea în masa succesorală după cei doi defuncți și a anexelor gospodărești situate la nr. 1 sat, constând din șură cu grajd și, în valoare totală de 26.041,92 RON, valoarea totală a masei succesorale ar fi de 86.277,04 RON, astfel încât fiecăruia dintre comoștenitori, proporțional cu cota de câte 1/3 parte fiecare, i-ar reveni din această masă succesorală o valoare de 28.759,0133 RON. Întrucât a primit la partaj bunuri în valoare mai M decât cota ce i s-ar fi cuvenit, iar cei doi intimați au primit bunuri în valoare mai mică decât cota cuvenită, în temeiul art. 742.civ. reclamantul se impune a fi obligat la plata sultelor către cei doi pârâți, conform dispozitivului prezentei hotărâri.
În ceea ce privește motivul de recurs referitor la neacordarea cheltuielilor de judecată în cuantumul pretins de recurent, Curtea constată că și acesta este fondat prin prisma art. 274-275. proc. civ. rap. la art. 1169.civ. totalul cheltuielilor de judecată ocazionate recurentului în purtarea prezentului litigiu, dovedite prin chitanțele aflate în dosare, fiind de 6.529,9 RON, recurentului neputându-i-se acorda cu titlul de cheltuieli de judecată contravaloarea expertizei extrajudiciare, în sumă de 100 RON, întrucât aceasta nu a fost o probă administrată în condiții de contradictorialitate și oralitate cu respectarea art. 167 și urm. proc. civ. însă, din totalul acestor cheltuieli de judecată reclamantul trebuia să suporte 1/3, proporțional cu cota sa de coproprietate din masa succesorală, astfel încât intimații nu puteau fi obligați la cheltuieli de judecată către reclamant decât proporțional cu cota ce revenea fiecăreia din această masă succesorală, respectiv, în cotă de câte 1/3 parte fiecare ( 38, 48, 98, 110, 146, din dosar nr. 6086/2005, 15, 37 din dosar nr- al Curții de APEL CLUJ, 3, 4 din dosar nr. 609/2005, 3, 11, 10 verso, 18 din dosar nr. 7709/2004, 2, 3, 17 din dosar nr. 6350/2002, 28 din dosar nr. 4166/2002, 1, 8, 95, 158, 91, 107, 108 din dosar nr-, 2 verso, 45 dosar recurs).
Prin urmare, din totalul cheltuielilor de judecată, de 6.529,9 RON, 1/3, respectiv 2.176,63 RON trebuia suportată de către reclamant, iar diferența, de 4.353,26 RON se impunea a fi suportată de către ceilalți comoștenitori, în mod egal.
Raportat la considerentele expuse în paginile prezentei decizii, în temeiul art. 304 pct. 9. proc. civ. și art. 312. proc. civ. se va admite recursul reclamantului, conform dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 17/A/22.01.2009, dosar nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o modifică în sensul că, admite apelul declarat de reclamantul în contra sentinței civile nr. 1572/23.03.2007, dosar nr. 6086/R/2005, nr. unic - al Judecătoriei Baia Mare, pe care o schimbă în parte, după cum urmează:
Constată că în masa succesorală intră și contravaloarea anexelor gospodărești din nr. 1, în sumă de 26.041,92 RON, valoarea totală a masei succesorale fiind de 86.277, 04 RON.
Sistează starea de indiviziune succesorală, conform expertizei tehnice judiciare efectuate de ing., 124, 125 dosar fond - care face parte integrantă din prezenta hotărâre -, astfel:
Atribuie reclamantului următoarele bunuri:
- teren "pe 1" 1, de 666 mp. în valoare de 133 RON;
- teren "pe 2" 1 + 4, de 833 mp. în valoare de 166 RON;
- teren "pe 3", de 3500 mp. în valoare de 455 RON;
- teren "pe 4", de 5800 mp. în valoare de 696 RON;
- teren "pe 5", de 2000 mp. în valoare de 200 RON;
- casa de la nr. 1 din sat, în valoare de 22.421,1 RON;
- șură cu grajd de la nr. 12 din sat, amplasate pe terenul "pe 2" 1 + 4, în valoarea de 6.669,7 RON;
- certificat de acționar nr. -/24.12.1995, în valoare totală de 100 RON, valoarea totală a acestor bunuri fiind de 30.840,8 RON;
Atribuie lui următoarele bunuri:
- terenul "pe 1" 2, de 666 mp. în valoare de 133 RON;
- terenul "pe 2" 2, de 833 mp. în valoare de 166 RON;
- terenul "în ", de 2000 mp. în valoare de 300 RON;
- terenul "pe hreandă", de 3000 mp. în valoare de 450 RON;
- terenul "ponoarele", de 6000 mp. în valoare de 600 RON;
- casa de la nr. 12 din sat, în valoare de 13.952,1 RON;
- bucătărie de vară de la nr. 12 din sat, în valoare de 12.251,2 RON, valoarea totală a acestor bunuri fiind de 27.852,3 RON.
Atribuie lui următoarele bunuri:
- terenul "pe 1" 3, de 666 mp. în valoare de 133 RON;
- terenul "pe 2" 3, de 833 mp. în valoarea de 166 RON;
- terenul "pe 6", de 2000 mp. în valoare de 300 RON;
- terenul " 1", de 4000 mp. în valoare de 600 RON;
- terenul " 2", de 1.500 mp. în valoare de 195 RON;
- terenul " 3", de 1000 mp. în valoare de 150 RON;
- terenul " 4", de 1500 mp. în valoarea de 195 RON;
- șură cu grajd și de la nr. 1, în valoare de 26.041, 92 RON, valoarea totală a acestor bunuri fiind de 27.780,92 RON.
Obligă pe reclamantul să plătească lui suma de 906,71 RON și lui, suma de 978,0933 RON cu titlu de sultă.
Înlătură din sentință dispoziția referitoare la cheltuielile de judecată.
Menține restul dispozițiilor din sentință.
Obligă pe intimații și să-i plătească recurentului suma de câte 2176,63 RON fiecare, cheltuieli de judecată în toate instanțele.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 27 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - --- - -- -
Red./dact.MM
3ex./28.04.2009
Jud.apel: /
Jud.fond:
Președinte:Silvia NicoriciJudecători:Silvia Nicorici, Ioan Daniel Chiș Carmen