Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 107/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 107/
Ședința publică din 09 martie 2009
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE: Daniela Petrovici
JUDECĂTOR 2: Mihaela Popoacă
JUDECĂTOR 3: Eleonora Spiridon
Grefier - - -
S-a luat în examinare recursul civil formulat de recurenții pârâți CONSILIUL LOCAL C și MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, ambii cu sediul în C,-, împotriva deciziei civile nr. 618, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 11 noiembrie 2008, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele reclamante și, ambele cu domiciliul în C,- și intimații intervenienți în nume propriu și, ambii cu domiciliul în C,-, având ca obiectpartaj judiciar - ieșire din indiviziune.
La apelul nominal efectuat în cauză, se prezintă pentru recurenții pârâți, avocat, în substituire pentru avocat, care depune la dosar împuternicirea avocațială seria - nr. 53801 din 20.02.2009 și delegația de substituire fără număr din 09.03.2009, pentru intimatele reclamante, răspunde avocat, în baza împuternicirii avocațiale seria - nr. 59619 din 06.03.2009 pe care o depune la dosar (și, în anexă, chitanța nr.82 din 06.03.2009, cu care face dovada achitării onorariului pentru avocat, în sumă de 600 lei) și intimații intervenienți în nume propriu.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. Cod procedură civilă.
Grefierul de ședință se referă asupra cauzei, învederând că recursul este declarat și motivat în termen legal și nu a fost timbrat.
Apărătorul recurenților pârâți depune la dosar nr. 6231 și 6232, ambele eliberate de Trezoreria Municipiului C la data de 18.11.2009, cu care se face dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă totală de 4 lei și 0,15 lei timbru judiciar.
Întrebate fiind, părțile prezente, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de depus în apărare și solicită acordarea cuvântului pe fond, pentru dezbateri.
Instanța ia act de declarația părților prezente, potrivit cu care acestea arată că nu mai au cereri prealabile de formulat sau probe de depus și, în temeiul dispozițiilor art. 150 din Codul d e procedură civilă, constată încheiată cercetarea judecătorească, acordându-le pe rând cuvântul, pe fond, pentru dezbateri.
Apărătorul recurenților pârâți, având cuvântul, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, cu consecința modificării în tot a deciziei recurate, în sensul respingerii apelului ca nefondat. Cu cheltuieli de judecată.
Instanța de apel a reținut că, în mod greșit s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a intervenienților în capătul de cerere având ca obiect demolarea construcției ridicate abuziv pe linia de hotar, întrucât și dreptul de folosință beneficiază de protecție juridică, nefiind necesar ca o astfel de cerere să fie formulată de către titularul dreptului de proprietate.
Consideră că soluția instanței de fond cu privire la această excepție este temeinică și legală având în vedere că, în cauză, se solicită demolarea unei construcții care este edificată pe terenul reclamanților, iar nu pe terenul asupra căruia intervenienții justifică un drept de folosință. În cauză nu este pusă în discuție obligația de a asigura protecție dreptului de folosință, ci faptul că legea nu conferă un astfel de drept intervenienților în cazul de față. Intervenienții nu au nici o calitate în a efectua verificări, deoarece nu sunt prejudiciați.
Sub un alt aspect, arată că instanța de apel, în mod greșit a reținut că instanța de fond era ținută de soluționarea capătului de cerere privind servitutea de trecere, atâta vreme cât din variantele de lotizare reiese că lotul pârâților nu este un loc înfundat. În plus, la soluționarea fondului cauzei s-a ținut cont de folosința exercitată de către intervenienți, întrucât s-a asigurat ieșirea la calea publică pe un culoar ce a fost inclus în lotul pârâților, așa cum este folosit în realitate.
Apărătorul intimatelor reclamante, având cuvântul, pune concluzii de admitere a recursului, cu consecința desființării hotărârii dată în apel.
Cu privire la calea de acces, arată că nu este în fapt o servitute de trecere, deoarece intervenienții nu justifică un drept de proprietate.
Arată că acceptă varianta nr. 2 din raportul de expertiză, având în vedere că în această manieră suprafața celor două terenuri se apropie cel mai mult de suprafața deținută în acte.
Instanța, atenționează asupra faptului că instanța de apel nu a soluționat cauza pe fondul apelului.
Intimații intervenienți în nume propriu, având pe rând cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de apel ca fiind temeinică și legală. precizarea, totodată, că apărătorul lor ales este plecat din localitate.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța sub nr-, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâtul, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună ieșirea din indiviziune asupra terenului în suprafață de 500 situat în C,-, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că terenul în suprafață de 500 a aparținut autorilor părților, și G și, în cote egale, respectiv câte 250, conform actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 9210/1965. Reclamanții au dobândit suprafața indicată de teren de 250 în baza actului de vânzare-cumpărare nr. 5459/1995.
În drept, am invocat dispozițiile art. 728 Cod civil.
La termenul de judecată din 25 mai 2006 s-a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului, în acțiunea de ieșire din indiviziune, motivat de faptul că acesta nu se legitimează ca proprietar al terenului indiviz în suprafață de 250, întrucât acest teren a trecut în proprietatea statului ca efect al Legii nr. 58/1974, în urma încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr. 18173 din 18 august 1989.
Reclamantul și-a modificat acțiunea solicitând chemarea în judecată a Municipiului C și a Consiliului Local ca titulari ai dreptului de proprietate asupra terenului indiviz.
La data de 29 august 2007 au formulat cerere de intervenție în interes propriu, dar și în interesul alăturat pârâților Municipiului C și Consiliului Local C, numiții și. au solicitat constituirea unui drept de acces la calea publică - strada -, pe terenul proprietatea reclamanților pe un culoar în lungime de 25 și lățime de 1, cât și demolarea construcției provizorii - magazie edificată pe hotarul dintre cele două proprietăți.
Prin sentința civilă nr. 3191 din 21 februarie 2008 Judecătoria Constanțaa respins acțiunea formulată de reclamantele și, în contradictoriu cu pârâții și, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate.
S-a admis acțiunea, astfel cum a fost modificată, formulată de reclamante în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al Municipiului C și Municipiul C prin Primar precum și cererea de intervenție în interes alăturat pârâților formulată în cauză de intervenienții și și s-a dispus ieșirea din indiviziune cu privire la terenul în suprafață de 500 mp. situat în C,- prin atribuirea, în deplină proprietate reclamantelor a suprafeței de teren de 237,70 mp. reprezentând lotul nr. 1 identificat ca fiind figura geometrică încadrată între punctele A-B-C-D-E-F-A în varianta a II-a a raportului de expertiză efectuată la data de 13.12.2007 de expertul și către pârâții Municipiul C și Consiliul Local Cal otului nr. 2 în suprafață de 264,30 mp reprezentând figura geometrică încadrată între punctele B-C-D-E-F-G-H-I în varianta a II-a a raportului de expertiză.
Au fost obligați pârâții Municipiul C și Consiliul Local C la plata unei sulte valorice de 980 lei în favoarea reclamantelor.
Totodată, s-a admis, în parte, cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții și în contradictoriu cu reclamantele și pârâții și s-a instituit în favoarea intervenienților un drept de servitute de trecere pe de acces de 1 lățime și lungime 28,2, astfel cum aceasta a fost identificată prin varianta a II-a raportului de expertiză, pe terenul aparținând pârâților Municipiul C și Consiliul Local.
S-a respins capătul de cerere având ca obiect obligarea reclamantelor la desființarea construcției provizorii, magazie, ca fiind introdusă de persoane lipsite de calitate procesual activă.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel intervenienții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia civilă nr. 618 din 11.11.2008, Tribunalul Constanțaa admis apelul intervenienților și și a desființat în tot sentința apelată, cauza fiind trimisă spre rejudecare Tribunalului Constanța.
Pentru a pronunța această soluție instanța de apel a reținut, în esență, că în mod greșit instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesual active a intervenienților în capătul de cerere având ca obiect demolarea magaziei de pe terenul cu privire la care aceștia au un drept de folosință,drept căruia i se recunoaște, ca oricărui alt drept, protecție juridică, nefiind necesar ca acțiunea să fie promovată de titularul dreptului de proprietate.
Soluționarea pe excepție a acestui capăt de cerere echivalează cu nesoluționarea fondului cauzei, devenind incidente în cauză dispozițiile art. 297 Cod procedură civilă.
În ceea ce privește instituirea unui drept de servitute, instanța de apel a reținut că, în mod greșit Judecătoria Constanțaa recunoscut acest drept în beneficiul intervenienților pe terenul proprietatea Municipiului C, în condițiile în care intervenienții nu au solicitat servitutea de trecere în această manieră și, mai mult, după stabilirea modalității de ieșire din indiviziune lotul proprietatea Municipiului C și a Consiliului Local C nu mai este un loc înfundat, având ieșire la calea publică.
Împotriva acestei decizii, în termen legal au declarat recurs pârâții Consiliul Local C și Municipiul C prin Primar, care au criticat-o pentru nelegalitate conform art. 304 pct.9 Cod procedură civilă sub următoarele aspecte:
1.Instanța de apel a reținut că în mod greșit s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a intervenienților în capătul de cerere având ca obiect demolarea construcției ridicată de reclamant pe linia de hotar. Această soluție este nelegală, întrucât intervenienții nu justifică nici un drept de proprietate asupra terenului indiviz, iar construcția a fost realizată pe terenul proprietatea reclamanților.
2.Referitor la servitutea de trecere solicitată de intervenienți aceasta este lipsită de obiect, în condițiile în care lotul proprietatea Municipiului C, pe care se află construcțiile intervenienților nu este un lot înfundat, având ieșire la calea publică.
Analizând legalitatea hotărârii recurate, în raport cu criticile pârâților, se constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
1.Calitatea procesual activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care ar fi titularul dreptului afirmat, în timp ce calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății.
Reclamantul fiind cel care pornește acțiunea trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât și pe cea pasivă, prin indicarea obiectului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa.
În speță, reclamantele și au investit prima instanță cu o acțiune de ieșire din indiviziune cu privire la o suprafață de teren de 500, teren dobândit în indiviziune în cote egale cu autorii intervenienților și. Urmare a înstrăinării unor construcții de pe terenul indiviz, o suprafață de 250 a trecut în proprietatea statului în baza art. 30 din Legea nr. 58/1974, intervenienții dobândind în proprietate numai construcțiile de pe teren.
În cauză, prima instanță a statuat că numitul nu are calitate procesual pasivă în acțiunea de ieșire din indiviziune asupra terenului în suprafață de 500, bunul fiind proprietate indiviză, în cote egale a reclamantelor și a Municipiului C - ultimul coproprietar a dobândit dreptul de proprietate în temeiul art. 30 din Legea nr. 58/1978 (încheiere din 25 mai 2006 - fila 20 dosar fond).
Această încheiere nu a făcut obiectul controlului judiciar în instanța de apel, nici pârâtul și nici celelalte părți interesate neînțelegând să critice hotărârea primei instanțe sub acest aspect.
În raport de această dezlegare a problemei de drept ce vizează calitatea de coproprietari ai terenului în litigiu - dreptul de proprietate asupra terenului aparținând în indiviziune reclamantelor și Municipiului C - se reține că în mod corect prima instanță a reținut că intervenienții și nu justifică nici calitatea procesuală activă în cererea de demolare a unei magazii edificată de reclamante fără autorizație de construcție pe terenul indiviz, teren asupra căruia intervenienții nu justifică un drept de proprietate.
Aspectul colectiv sau concurențial al dreptului de coproprietate pe cote - părți rezultă din unitatea materială a bunului care constituie obiectul acestui drept. Întrucât nici unul dintre coproprietari nu stăpânește în exclusivitate o parte din bun, exercitarea atributelor dreptului de proprietate trebuie să fie colectivă. Principiul sau regula unanimității se deduce din ideea unității materiale a bunului și obligă la o exercitare colectivă a tuturor prerogativelor dreptului de proprietate. Pentru exercitarea atributului folosinței în cazul coproprietății obișnuite important este ca utilizarea bunului de către unul dintre coproprietari să nu excludă accesul celorlalți coproprietari la o asemenea utilizare și să nu ducă la schimbarea destinației bunului sau la transformarea modului obișnuit de utilizare.
În cazul unei neînțelegeri cu privire la folosirea bunului indiviz - sau, în cazul în care unul dintre coproprietari construiește pe terenul indiviz fără acordul celuilalt coproprietar, acesta din urmă poate cere partajul bunului, sau ridicarea construcțiilor realizate abuziv pe lotul atribuit în exclusivitate lui, în urma partajului.
Cum în speță intervenienții nu justifică un drept de proprietate asupra terenului indiviz pe care s-a construit de către reclamante o construcție, fără acordul Municipiului C, în calitate de coproprietar, se constată că în mod corect prima instanță a reținut că aceștia nu justifică nici calitatea procesuală activă în cererea de demolare a acestei construcții.
Prin urmare, instanța de apel a reținut în mod greșit că intervenienții au calitate procesuală activă în acțiunea în demolarea magaziei edificată pe terenul coproprietatea reclamantelor și a pârâților și a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 297 Cod procedură civilă, dispunând desființarea în tot a sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei Constanța.
Constatându-se că instanța de apel nu a analizat fondul apelului intervenienților și și a dispus în mod greșit desființarea hotărârii apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, se reține că, în cauză, devin incidente dispozițiile art. 312 alin.(5) din Codul d e procedură civilă.
Pentru aceste considerente, urmează a fi admis recursul pârâților, cu consecința casării hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Constanța, care va analiza apelul intervenienților pe fond, în raport cu criticile acestora, ce vizează modalitatea de ieșire din indiviziune, prin formarea a două loturi care să asigure exploatarea normală a locuințelor proprietatea reclamantelor și a intervenienților,cât și posibilitatea de acces a intervenienților la calea publică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul civil formulat de recurenții pârâți CONSILIUL LOCAL C și MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, ambii cu sediul în C,-, împotriva deciziei civile nr. 618, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 11 noiembrie 2008, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele reclamante și, ambele cu domiciliul în C,- și intimații intervenienți în nume propriu și, ambii cu domiciliul în C,-, având ca obiect partaj judiciar - ieșire din indiviziune.
Casează decizia recurată și trimite cauza Tribunalului Constanța pentru soluționarea pe fond a apelului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 09 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Red.hot.jud.fond
Red.hot.jud.apel: -
Red.hot.jud.recurs: /24.03.2009
gref.AB/2 ex./25.03.2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
CĂTRE,
TRIBUNALUL CONSTANȚA
Secția Civilă
Vă înaintăm alăturat, dosarul cu numărul de mai sus - recurs civil formulat de recurenții pârâți CONSILIUL LOCAL C și MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, ambii cu sediul în C,-, împotriva deciziei civile nr. 618, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 11 noiembrie 2008, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele reclamante și, ambele cu domiciliul în C,- și intimații intervenienți în nume propriu și, ambii cu domiciliul în C,-, având ca obiect partaj judiciar - ieșire din indiviziune, întrucât Curtea, prin decizia civilă nr. 107/C din 09 martie 2009 a decis:
"Admite recursul.Casează decizia recurată și trimite cauza Tribunalului Constanța pentru soluționarea pe fond a apelului. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 09.03.2009."
Dosarul conține un nr. de ___ file și are atașate următoarele dosare: nr- al Tribunalului Constanța (32 file) și, respectiv, nr- (nr. în format vechi 2538/2006) al Judecătoriei Constanța (168 file).
PREȘEDINTE DE COMPLET, Grefier,
Judecător - - - -
- 2 ex. -
Președinte:Daniela PetroviciJudecători:Daniela Petrovici, Mihaela Popoacă, Eleonora Spiridon