Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 108/2010. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-

DOSAR NR. 8950,-

DECIZIA NR. 108

Ședința publică din data de 8 februarie 2010

PREȘEDINTE: Veronica Grozescu

JUDECĂTOR 2: Cristina Paula Brotac

JUDECĂTOR 3: Andra

Grefier -

Pe rol fiind soluționarea contestației în anularea deciziei civile nr. 713/14 octombrie 2009 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI în dosar nr-, formulată de contestatorul, domiciliat în comuna, str. -, județul P, în contradictoriu cu intimatul, domiciliat în comuna,-, județul

Cererea de contestație în anulare a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 10 lei, potrivit chitanței seria - nr. -/24.12.2009 și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei, anulate de instanță la fila 7 dosar.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns contestatorul, reprezentat de avocat din cadrul Baroului P, potrivit împuternicirii avocațiale aflată la fila 15 dosar și intimatul, asistat de avocat din cadrul aceluiași barou, potrivit împuternicirii avocațiale aflată la fila 14 dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că a fost atașat dosarul de fond nr- al Curții de APEL PLOIEȘTI.

Avocat pentru intimatul depune la dosar chitanța nr.-/8.02.2010 în valoare de 800 lei, reprezentând onorariu de avocat și note scrise, precizând că nu are cereri de formulat.

Avocat pentru contestator declară că nu are cereri de formulat, solicitând judecarea pricinii.

Curtea ia act că nu s-au formulat cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat, având cuvântul pentru contestatorul, pe linia motivelor depuse în scris la dosar, în baza art. 317 alin.1 Cod proc.civilă, solicită admiterea contestației în anulare, anularea deciziei civile nr.713/14 octombrie 2009 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI și rejudecarea recursului, cu cheltuieli de judecată.

În esență, învederează instanței că procedura de citare pentru termenul când s-a judecat recursul nu a fost legal îndeplinită, întrucât recurentul nu a avut cunoștință de proces, actul de procedură fiind primit de fiul acestuia, astfel cum rezultă din dovada aflată la fila 8 dosar recurs, nefiind menționate de agentul procedural datele de identificare ale primitorului, care a refuzat să semneze. În aceste condiții, recurentul

a intrat în posesia actului de procedură abia în dimineața zilei de 14 octombrie 2009, când a aflat practic de existența procesului, neavând posibilitate și nici timp pentru a

calcula și achita taxele legale, obligații ce cădeau oricum în sarcina instanței, astfel că a formulat cerere de amânare pentru lipsă de apărare, ce i-a fost însă respinsă de instanța de recurs.

Față de aceste împrejurări, apreciază că în mod greșit recursul său a fost anulat ca netimbrat, decizia fiind pronunțată cu încălcarea dispozițiilor procedural civile și constituționale.

Avocat, având cuvântul pentru intimatul, solicită respingerea contestației în anulare, ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată potrivit chitanței depusă la dosar.

Pe linia notelor scrise depuse, în esență, învederează instanței că pentru termenul de judecată a recursului, respectiv 14.10.2009, procedura de citare a fost legal îndeplinită, cu respectarea disp.art.100 Cod proc.civilă. De altfel, contestatorul nu calitatea primitorului actului de procedură, care a fost chiar fiul său, astfel cum recunoaște prin însăși cererea de contestație în anulare. În opinia sa, însăși cererea pentru lipsă de apărare pe care a formulat-o în fața instanței de recurs confirmă împrejurarea că avea cunoștință de proces, astfel că instanța nu a încălcat dreptul la apărare al acestuia. Apreciază că, dacă recurentul era de bună-credință, se putea prezenta în fața instanței de recurs pentru a învedera imposibilitatea de achitare a taxelor, acesta preferând să depună însă la dosar prin intermediul serviciului registratură cererea de amânare, care a fost justificat respinsă în raport de data promovării căii de atac. Totodată, apreciază că prezenta contestație în anulare a fost introdusă cu rea-credință.

În final, precizează că nu se poate invoca de către contestator vreo neregularitate a procedurii de citare, acesta având cunoștință de proces și pentru că nu a respectat obligațiile legale prevăzute de lege în sarcina acestuia sub sancțiunea anulării recursului pentru netimbrare, instanța de recurs în mod justificat a dat eficiență juridică acestor norme.

CURTEA,

Prin contestația înregistrată pe rolul Curții de APEL PLOIEȘTI la data de 29.12.2009, în temeiul dispozițiilor art. 317 alin.1 și art.318 Cod proc.civilă, a chemat în judecată pe intimatul, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea deciziei civile nr. 713/14.10.2009 a acestei instanțe, precum și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, contestatorul a învederat că prin hotărârea menționată anterior, recursul său, declarat împotriva deciziei civile nr. 323/4.05.2009 a Tribunalului Prahova, a fost anulat ca netimbrat, iar cererea vizând acordarea unui termen de judecată pentru angajarea unui apărător i-a fost respinsă, însă o atare modalitate de soluționare a pricinii este nelegală.

A precizat contestatorul că, pentru termenul când s-a soluționat pricina, procedura de citare cu el nu a fost corect îndeplinită, deoarece citația emisă cuprinde date contradictorii, în sensul că ea ar fi fost semnată de fiul său, însă pe de altă parte se face mențiunea că primind actul, acesta a refuzat să semneze.

În condițiile în care agentul procedural nu a consemnat actul de identitate al primitorului, acesta din urmă nu-și amintește să fi primit și semnat citația, iar el nu a

intrat în posesia actului respectiv, a considerat contestatorul că se poate accede la o singură concluzie, respectiv aceea că procedura nu a fost legal îndeplinită.

O altă critică vizează împrejurarea că instanța de judecată, fără a respecta disp.art. 18 alin.1 din Legea nr. 146/1997, nu a stabilit cuantumul taxei de timbru și, în acest caz, ținând cont că el nu avea apărător, nu exista posibilitatea de a calcula și stabili singur cuantumul taxei de timbru datorate.

În vederea soluționării cauzei s-a dispus atașarea dosarului de fond nr-.

Analizând contestația formulată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale care au incidență în soluționarea cauzei, Curtea reține următoarele:

Potrivit disp.art.317 alin.1 pct.1 Cod proc. civilă, se poate formula contestație în anulare atunci când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat procesul, nu a fost îndeplinită conform prevederilor legale. Pe de altă parte, art. 318 Cod procedură civilă, statuează că hotărârile instanței de recurs pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.

În prezenta cauză, prin decizia civilă nr. 713/14.10.2009, în temeiul art. 20 alin.3 din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din OG nr.32/1995, Curtea de APEL PLOIEȘTIa anulat ca netimbrat recursul declarat de împotriva deciziei civile nr. 323/4.05.2009 a Tribunalului Prahova, pe considerentul că acesta nu a achitat taxa judiciară de timbru stabilită în sarcina sa în cuantum de 9 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.

Pentru a putea fi invocat motivul de contestație reglementat de art. 317 alin.1 Cod proc.civilă, este necesar ca procedura de chemare pentru termenul când a avut loc judecata pricinii să nu fi fost legal îndeplinită față de partea care ulterior uzează de această cale extraordinară de atac.

În speță, deși se susține de către contestator că sunt incidente, în ceea ce îl privește, dispozițiile legale menționate anterior, afirmațiile acestuia urmează a fi înlăturate pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Referitor la comunicarea citației, art. 92 alin.3 Cod proc.civilă prevede că, în ipoteza în care cel citat nu se găsește la domiciliu, agentul o va înmâna, în primul rând, unei persoane din familie, iar aceasta va semna adeverința de primire, agentul certificându-i identitatea și semnătura și încheind proces-verbal despre cele arătate.

Din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 8 dosar recurs, rezultă că recurentului i-a fost comunicată la data de 14.09.2009 citația pentru termenul de judecată din 14 octombrie 2009, la domiciliul său din comuna, str.-, jud.P, iar din mențiunile făcute personal de agentul

constatator reiese că aceasta a fost primită și semnată de fiul recurentului,.

Prin urmare, examinând procesul-verbal de înmânare a citației adresată recurentului pentru termenul din 14 octombrie 2009, rezultă că el cuprinde mențiunile esențiale prevăzute de art. 100 alin.3 Cod procedură civilă, respectiv anul și luna când a fost încheiat, numele celui care l-a încheiat, numele, prenumele și domiciliul celui căruia i s-a făcut comunicarea, arătarea instanței de la care pornește actul de procedură, identificarea lui și termenul de înfățișare, numele și calitatea celui căruia i s-a făcut înmânarea, precum și semnătura persoanei care a încheiat procesul-verbal.

Câtă vreme acest proces-verbal constituie un act oficial, care potrivit art. 100 alin.4 Cod procedură civilă, în privința constatărilor făcute personal de agentul instrumentator face dovada până la înscrierea în fals, iar în prezenta speță agentul a confirmat primirea și semnarea citației de către fiul recurentului, faptul că nu s-ar fi consemnat actul de identitate al acestuia din urmă și s-ar mai fi subliniat o altă rubrică în cuprinsul său (respectiv că primind actul a refuzat să-l semneze) sunt aspecte lipsite de relevanță, care urmează a fi înlăturate.

În raport de considerentele expuse anterior, rezultă fără putință de tăgadă că procedura de citare a recurentului pentru termenul din 14 octombrie 2009 a fost legal îndeplinită, astfel încât nu-și găsesc aplicabilitate prevederile art. 317 alin.1 pct.1 Cod proc.civilă.

În ceea ce privește cuantumul taxei de timbru, atât din rezoluția administrativă pusă de președintele completului de judecată cu ocazia primirii dosarului (fila 2 dosar recurs), cât și din dovada de îndeplinire a procedurii de citare adresată recurentului (fila 8 dosar recurs) reiese că aceasta a fost stabilită de instanță, potrivit art. 18 alin. 1 din legea nr. 146/1997 republicată și modificată la suma de 9 lei, comunicându-i-se recurentului obligația de aop lăti.

În condițiile în care taxa judiciară de timbru ce trebuia achitată de recurent a fost stabilită exact de către instanța de judecată, sub aspectul cuantumului său, anularea recursului ca netimbrat, urmare a neîndeplinirii obligației de plată a acesteia, nu constituie o eroare materială, în sensul art. 318 Cod procedură civilă, pentru a fi incidente aceste dispoziții legale.

În atare situație, în raport de argumentele expuse în precedent, Curtea apreciază că acțiunea formulată este neîntemeiată, motiv pentru care în baza art. 320 Cod procedură civilă o va respinge în consecință.

Deoarece se află în culpă procesuală în baza art. 274 Cod procedură civilă contestatorul va fi obligat să plătească intimatului suma de 800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondată contestația în anularea deciziei civile nr. 713/14 octombrie 2009 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI în dosar nr-,

formulată de contestatorul, domiciliat în comuna, str. -, județul P, în contradictoriu cu intimatul, domiciliat în comuna,-, județul

Obligă contestatorul să plătească intimatului suma de 800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 8 februarie 2010.

Președinte, Judecători,

- - --- - -- -

Grefier,

Red.jud.VG

Tehnored.CC

4 ex/15.02.2010

operator de date cu caracter personal

notificare nr. 3120/2006

Președinte:Veronica Grozescu
Judecători:Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac, Andra

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 108/2010. Curtea de Apel Ploiesti