Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1171/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.1171/2009-
Ședința publică din 30 iunie 2009
PREȘEDINTE: Cigan Dana judecător
- - - - judecător
- - judecător
- grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de pârâții și ambii prin mandatar și ambii din S M,-, jud. S M, în contradictoriu cu intimații reclamanți:, ambii din S M,-, jud. S M, intimații pârâți SC. SA. S cu sediul în S M, str. -, nr.218, jud. S M, SA. S M cu sediul în S M,-, jud. S M, SA. DE cu sediul în de, Ferma 8, jud. S M și prin afișare la ușa instanței, SA. cu sediul în O, P-ța. 1 - nr.4-6, cam.4-6, jud. B, împotriva deciziei civile nr.774/R din 20 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosar nr-, prin care a fost menținută în totalitate sentința civilă nr.3797/12.06.2007 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr.2218/2004, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă mandatarul recurenților pârâți, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței cele de mai sus, precum și faptul că procesul verbal de citare cu intimata pârâtă SA. DE a fost înapoiat cu mențiunea "societatea nu mai există, a dat faliment", dar procedura a fost îndeplinită prin afișare la ușa instanței, că recursul este legal timbrat cu suma de 9,5 lei taxă timbru și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, că la data de azi 30.06.2009 prin registratura instanței a parvenit la dosar cerere de judecare în lipsă din partea intimatei reclamante, după care:
Instanța, invocă din oficiu excepția de inadmisibilitate a prezentului recurs, având în vedere că prin decizia atacată părțile s-au mai judecat în recurs.
Reprezentantul recurenților pârâți și solicită respingerea excepției și să se judece cauza în recurs, pentru motivele depuse la dosar. În motivare arată că, recurenții sunt proprietarii tabulari asupra imobilelor din litigiu în baza titlurilor de proprietate, aceștia nu au încheiat contracte de vânzare cu intimații și nu li se poate lua dreptul fără nici un act.
Instanța, învederează că rămâne în pronunțare pe excepția de inadmisibilitate invocată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.3796/12.06.2007 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr- a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și G, a fost admisă în parte acțiunea civilă înaintată de aceștia din urmă împotriva pârâților, SC SA S M, SC SA, SC SA S M și SC SA de și în consecință s-a dispus dezmembrarea terenului înscris în CF 1332 SMs ub nr.top.7003/5 în suprafață totală de 6636. conform schiței de dezmembrare întocmită în cauză de exp.ing. și aflată la fila nr.28 din dosar, constatându-se dobândirea dreptului de proprietate a reclamanților asupra a două parcele de teren nou create în suprafață totală de 889. teren aferent construcțiilor casă de locuit și anexe gospodărești proprietatea reclamanților.
Totodată prin aceeași hotărâre s-a dispus OCPI SMî nscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate astfel dobândit de către reclamanți respingându-se ca neîntemeiate atât celelalte pretenții ale reclamanților cât și cererea reconvențională formulată în cauză de pârâții reclamanți și, compensându-se cheltuielile de judecată ocazionate părților.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că între antecesorul pârâtului și fosta IAS SMa intervenit un schimb de terenuri având ca obiect o suprafață de 30 ari, celui dintâi atribuindu-se în proprietate un teren de 30 ari pe str.- din mun.S M la data de 01.01.1978, familia edificând pe acest teren o casă de locuit și anexe gospodărești. Ulterior, la data de 23.03.1988 pârâtul a înstrăinat reclamanților G și casa și anexele gospodărești de mai sus împreună cu o suprafață de teren de 25 ari.
Același teren însă a fost restituit în temeiul dispozițiilor legii fondului funciar pe seama pârâților și, eliberându-li-se TP nr.31-1199/1994, din expertizele tehnice judiciare efectuate în cauză de exp.ing. și, coroborat cu celelalte înscrisuri depuse în dosarul primei instanțe reținându-se că schimbul de teren inițial s-a efectuat cu nerespectarea prevederilor legale în materie, cu consecința eliberării titlului de proprietate de mai sus pe seama persoanelor îndreptățite la restabilirea dreptului de proprietate funciară, în speță pârâții și.
Instanța de fond a mai reținut că, în pofida mai multor litigii purtate între părțile în cauză, titlul de proprietate amintit nu a fost anulat până în prezent, însă nici dreptul de proprietate al reclamanților și G asupra construcțiilor și terenului de 889. nu a fost anulat până în prezent. Totodată prima instanță a mai avut în vedere împrejurarea că, prin decizia civilă nr.1670/1999 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr.991/1992 s-a admis cererea de intervenție principală formulată în proces de către intervenienții și și în consecință s-a admis acțiunea în revendicare a acestora față de pârâții din acel dosar și G, însă doar cu privire la suprafața de 2408 teren, fără însă a fi cuprinsă și suprafața de 889. cu casa de locuit și anexele gospodărești.
S-a mai reținut în primă instanță, din concluziile expertizei tehnice judiciare efectuate în cauză de exp.ing. că cei 889. corespund terenului aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, apreciindu-se totodată ca fiind întemeiată cererea reclamanților de constatare a dreptului de proprietate prin prisma art.8 din Decretul Lege nr.42/1990 și a disp.art.123 din Legea nr.18/1991, pentru acest considerent respingându-se excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și admițându-se în parte acțiunea acestora, conform celor descrise mai sus.
În privința celorlalte capete de cerere ale reclamanților, vizând constatarea de către instanța de judecată a unei suprapuneri între mai multe parcele de teren prima instanță le-a apreciat ca fiind inadmisibile prin prisma art.111 Cod de procedură civilă, considerând că aceasta este o stare de fapt fără consecințe juridice pentru părți.
De asemenea, pentru considerentele mai sus arătate prima instanță a respins cererea reconvențională a pârâților-reclamanți și privind acțiunea în revendicare a acestora din urmă împotriva reclamanților-pârâți referitor la parcela de 889. și construcțiile edificate pe acest teren, compensând totodată cheltuielile de judecată ocazionate părților în primă instanță.
Împotriva acestei sentințe au promovat în termenul legal calea de atac a apelului, recalificat ulterior în recurs în ședința publică de la termenul din data de 22.10.2007 (fila nr.97 din dosarul de recurs) pârâții-reclamanți și solicitând modificarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii principale și al admiterii cererii reconvenționale, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului s-a reiterat starea de fapt descrisă și în cuprinsul cererii reconvenționale (filele nr.14-27 din dosarul de recurs) invocându-se din nou nulitatea convenției de vânzare-cumpărare încheiată între pârâtul și reclamanții și G, reiterându-se totodată, prin precizările depuse în urma recalificării căii de atac și prin concluziile scrise depuse de recurenți, capătul de cerere al acestora privind constatarea accesiunii imobiliare asupra construcțiilor edificate de reclamanți pe terenul în cauză, ca efect al constatării dreptului de proprietate al pârâților reclamanți și al admiterii revendicării imobiliare promovate de aceștia, solicitate prin cererea reconvențională în cauză.
În drept au fost invocate disp.art.304 indice 1 Cod de procedură civilă.
Intimații, legal citați nu au depus întâmpinare, solicitând doar verbal în ședință publică respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr.774/R din 20 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosar nr-, s-a respins recursul declarat de recurenții și, prin mandatar,. în municipiul S M,-, jud. S M, împotriva sentinței civile nr.3796/12.06.2007, pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr.2218/2004, în contradictoriu cu intimații și G, ambii cu. în municipiul S M,-, jud. S M,. în municipiul S M,-, jud. S M, SC SA S M, cu sediul în S M, str. - nr.218, jud. S M, SC SA, cu sediul în mun. S M,-, jud. S M, SC SA, cu sediul în municipiul O, P-ța "1 -" nr.4-6, cam.4-6, jud. B, și SC SA, cu sediul în com. de, Ferma 8, jud. S
Pentru a pronunța în acest mod, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanții au solicitat prin cererea introductivă (fila nr.2, vol.I din dosarul primei instanțe) parcelarea terenului din CF nr.447 S M de sub nr.top.935/9 și efectuarea cuvenitelor mențiuni în evidențele de carte funciară, după care și-au precizat și completat acțiunea (filele nr.82-83 idem) în sensul constatării identității între parcela de mai sus și cea înscrisă în CF nr.1332 SMs ub nr.top.7003/5 și a dezmembrării acesteia, cu constatarea dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren de 889. aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, cu deschiderea unei noi de carte funciară.
Față de acest petit și față de temeiul de fapt și de drept invocat de reclamanți în speță decizia civilă nr.1670/1999 a Tribunalului Satu Mare și dispozițiile Decretului Lege nr.42/1990 soluția primei instanțe se prezintă a fi temeinică și legală.
Astfel, în mod just s-a reținut aplicabilitatea în cauză a disp.art.8 din Decretul Lege nr.42/1990 și a disp.art.123 din Legea nr.18/1991 cu modif. ulterioare, ca reglementări legale ce guvernează starea de fapt invocată de părțile în proces și ca dispoziții normative ce trebuie aplicate raportat la dreptul pretins de reclamanți, în speță dreptul de proprietate asupra casei de locuit și a anexelor gospodărești.
Cu privire la dreptul de proprietate însuși pretins de către reclamanți, soluția primei instanțe se prezintă a fi legală, prin raportare la decizia civilă nr.1670/Ap/24.12.1999 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr.991/1992, rămasă irevocabilă (filele nr.6-9 idem), hotărâre judecătorească prin care s-a reținut buna credință atât a constructorilor G și pe terenul în cauză, cât și a proprietarului anterior, numitul.
Instanța de recurs a mai reținut însă că, mai presus de considerentele și soluția pronunțată prin decizia civilă nr.1670/Ap/1999 mai sus evocată, dreptul de proprietate al reclamanților din prezenta cauză și Gaf ost reținut cu putere de lucru judecat prin decizia civilă nr.1250/12.07.2000-R pronunțată de Curtea de APEL ORADEA în dosar nr.1913/2000, irevocabilă (filele nr.180-181 idem). În considerentele acestei din urmă decizii se reține textual că întrucât numitul a intrat în posesia terenului în cauză în urma unui schimb cu IAS S M, edificându-și o casă de locuit, " el este indubitabil un constructor de bună credință, dobândit proprietatea asupra construcției și folosința asupra terenului, drept pe care l-a înstrăinat în anul 1988 familiei " (fila nr.181 verso, alin. penultim idem). Pe cale de consecință s-a reținut că "față de această transmisiune a dreptului asupra imobilelor în litigiu, familia a beneficiat de prevederile art.23 din Legea nr.18/1991 republicată, în mod corect instanța lăsând în proprietatea acestora întinderea de 889. restul terenului revenind titularilor beneficiari ai reconstituirii dreptului de proprietate" (fila nr.181 verso idem).
Din perspectiva acestui raționament judiciar, soluția primei instanțe care a constatat dreptul de proprietate al reclamanților G și asupra construcțiilor și terenului aferent acestora de 889. ce fac obiectul prezentului litigiu, a fost temeinică și legală, în speță realizându-se o justă aplicare a disp.art.8 din Decretul Lege nr.42/1990 și a disp.art.123 din Legea nr.18/1991 cu modificările ulterioare (corespunzător vechii reglementări din art.23 din Legea nr.18/1991 republicată).
Totodată, raportat la cele reținute mai sus, s-a reținut a fi legală și soluția primei instanțe de respingere a excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților G și, din cele expuse anterior rezultând legitimarea procesuală activă a acestora.
De asemenea, în privința capetelor de cerere din acțiunea principală care au fost respinse de către prima instanță, tribunalul a reținut că reclamanții nu au promovat calea de atac împotriva acestei soluții, în speță nefiind relevate motive de ordine publică în înțelesul art.306 alin.2 Cod de procedură civilă sub acest aspect.
Referitor la soluția instanței de fond de respingere ca neîntemeiată a cererii reconvenționale formulată în cauză, tribunalul a reținut pe de o parte că, față de formularea inițială a acestei cereri (filele nr.27-31, vol. I din dosarul primei instanțe) așa cum a fost aceasta precizată (filele nr.75-78), în mod just s-a reținut, în ședința publică de la termenul din data de 09.02.2005 (fila nr.131 idem), atât excepția autorității de lucru judecat în cauză a deciziei civile nr.1670/1999 a Tribunalului Satu Mare cu privire la capătul de cerere al pârâților reclamanți și prin care aceștia au formulat o nouă cerere de revendicare a terenului de 889. (cerere respinsă irevocabil prin decizia de mai sus), cât și respingerea excepției de inadmisibilitate a celorlalte capete de cerere, iar pe de altă parte că în urma precizărilor pârâților reclamanți cu privire la accesiunea imobiliară artificială invocate de aceștia în privința construcțiilor edificate pe terenul de 889. consecința logică și juridică a constatării dreptului de proprietate asupra terenului în cauză în favoarea reclamanților și a respingerii acțiunii în revendicare a pârâților reclamanți pentru același teren, coroborat cu buna credință a constructorilor rezultată cu putere de lucru judecat din decizia civilă nr.1250/12.07.2000 (filele nr.180-181 idem) este aceea a respingerii ca neîntemeiat și a acestui capăt de cerere.
Prin prisma raționamentelor de mai sus, examinând recursul în limitele criticilor formulate de recurenții pârâți reclamanți și din perspectiva disp.art.304 indice 1 Cod de procedură civilă, reținând totodată că în cauză nu au fost relevate nulități de ordine publică în înțelesul art.306 alin.2 Cod de procedură civilă tribunalul a respins recursul promovat în cauză reținând totodată, în privința cheltuielilor de judecată solicitate de către intimații reclamanți G și că acestea nu au fost dovedite în cauză, din înscrisul doveditor depus în recurs delegația nr.35/10.09.2007 (fila nr.13) nerezultând cuantumul acestor cheltuieli.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs, timbrat cu 9,5 lei prin chitanța nr. -/18.01.2008 și timbru judiciar de 0,15 lei, recurenții și, prin mandatar, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei și a sentinței, recalificarea căilor de atac, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru refacerea probei cu expertiza tehnică topografică; în subsidiar, respingerea acțiunii formulate de reclamanți, cu cheltuieli de judecată.
Prin motivele de recurs s-a invocat că decizia este casabilă, s-a judecat greșit calea de atac în condițiile în care obiectul litigiului este un imobil cu o valoare de peste 1 miliard lei și era astfel hotărârea supusă apelului, expertul stabilind că doar parcela atribuită reclamanților are o valoare de circulație actuală de 112.627,84 lei vechi, nefiind aplicabile astfel dispozițiile art. 282 indice 1 Cod procedură civilă, greșit fiind calificată calea de atac a recursului în loc să se judece ca și apel.
S-a dat o dezlegare incorectă a chestiunilor de fapt și de drept ale cauzei, s-a ignorat că ambele imobile - nr. top. 7003/5, 7003/6 - au format obiectul Legii nr. 18/1991, s-au eliberat titluri de proprietate pentru numere noi cadastrale, vechile topografice fiind sistate ca urmare, s-a dispus parcelarea unor numere topografice care nu mai există, expertiza este incompletă, inutilă, din moment ce nu s-a verificat suprapunerea cu noile numere cadastrale.
Trebuia respinsă acțiunea ca nefondată, dreptul său cu titlu de reconstituire se întinde asupra tuturor parcelelor atribuite reclamanților, i s-a încălcat astfel dreptul de proprietate. Dacă s-ar fi dat curs apărărilor lor, dacă s-ar fi completat expertiza inginerului, s-ar fi observat netemeinicia acțiunii.
S-au invocat în drept dispozițiile art. 282 indice 1 Cod procedură civilă, art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă.
Deși legal citați, intimații nu s-au prezentat și nici nu și-au comunicat poziția.
Examinând decizia recurată prin prisma excepției de inadmisibilitate a recursului, invocată din oficiu, instanța constată următoarele:
Calea de atac declarată de, - prin mandatar, împotriva sentinței civile nr. 3796/12.06.2007 pronunțată de Judecătoria Satu Mare, a fost apelul - fila 1 din dosar nr- al Tribunalului Satu Mare, însă, în ședința publică din 8.10.2007 - fila 90 - mandatarul apelanților a adus la cunoștința instanței că valoarea imobilului în litigiu este de 550 milioane lei vechi, valoare la care a și achitat taxa de timbru.
Această valoare nu a fost contestată de către intimați, nu s-au depus probe contrarii, astfel că instanța, raportat la indicarea valorii litigiului ca fiind sub 1 miliard lei vechi, în ședința publică din 22.10.2007 a dispus recalificarea căii de atac, conform art. 282 indice 1, art. 84 Cod procedură civilă.
Ca urmare a acestor aspecte, chiar și în concluziile scrise - filele 105, 106 - prin precizările depuse, și, prin mandatar, au solicitat judecarea căii de atac ca fiind cea a recursului, nu a apelului, sens în care de altfel Tribunalul Satu Mare prin decizia civilă nr. 774/R/20.11.2007 a și procedat, judecând cererea în complet de recurs, format din trei JUDECĂTORI: Cigan Dana, Stan Aurelia Lenuța, Trif
Art. 282 indice 1 alin. 1 Cod procedură civilă stabilește faptul că, nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreținere, litigii al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei inclusiv, în materie civilă cât și în materie comercială, acțiunile posesorii, precum și cele referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, luarea măsurilor asigurătorii și în alte cereri prevăzute de lege.
Din cele expuse mai sus, se reține faptul că valoarea obiectului litigiului declarată de părți, chiar de către recurenți și necontestată de intimați, a fost de 550.000.000 lei vechi, deci sub 1 miliard lei vechi, astfel că, în mod corect instanța a făcut aplicarea art. 282 indice 1 Cod procedură civilă coroborat cu art. 84 Cod procedură civilă, procedând la recalificarea căii de atac din apel în recurs și judecând cauza în această cale de atac, nefiind incidente astfel dispozițiile art. 304 alin. 1 pct. 1, 5 Cod procedură civilă, criticile fiind nefondate.
Faptul că s-a depus în această fază procesuală un raport de evaluare extrajudiciară, întocmit după pronunțarea deciziei recurate, care nu a fost acceptat de celelalte părți, din care ar reieși că valoarea imobilului depășește 1 miliard lei vechi, nu schimbă situația expusă mai sus, acceptată și declarată de părți, fără a fi fost contestată. Mai mult, conform art. 18 indice 1 Cod procedură civilă, instanța investită conform dispozițiilor referitoare la competență după valoarea obiectului cererii, rămâne competentă să judece, chiar dacă ulterior investirii intervin modificări în ceea ce privește cuantumul valorii aceluiași obiect, astfel că, și în măsura în care după pronunțarea deciziei valoarea imobilului în litigiu ar fi crescut, instanța de recurs a procedat cu respectarea dispozițiilor legale enunțate, soluționând cauza în recurs, în raport de valoarea declarată, acceptată de părți.
Raportat la toate considerentele expuse, nefiind incidente dispozițiile art. 282 indice 1 Cod procedură civilă, art. 304 alin. 1 pct. 1, 5 Cod procedură civilă, recursul fiind declarat împotriva unei decizii pronunțate de o instanță de recurs, instanța, în baza art. 299 alin. 1 Cod procedură civilă, urmează a respinge ca inadmisibil recursul, menținând în întregime decizia recurată ca fiind legală și temeinică.
Față de cele dispuse, aspectele de fond invocate prin motivele de recurs, nu mai pot fi analizate de către instanță, astfel că nu se vor face referiri la acestea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca inadmisibil recursul civil declarat de pârâții și ambii prin mandatar și ambii din S M,-, jud. S M, în contradictoriu cu intimații reclamanți:, ambii din S M,-, jud. S M, intimații pârâți SC. SA. S cu sediul în S M, str. -, nr.218, jud. S M, SA. S M cu sediul în S M,-, jud. S M, SA. DE cu sediul în de, Ferma 8, jud. S M și prin afișare la ușa instanței, SA. cu sediul în O, P-ța. 1 - nr.4-6, cam.4-6, jud. B, împotriva deciziei civile nr.774 din 20 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare pe care o menține în întregime.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 30.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red.dec.- /01.07.2009
Jud.fond.
Jud.tribunal: - -
Dact./07.07.2009
Ex.2
Președinte:Cigan DanaJudecători:Cigan Dana, Stan Aurelia Lenuța, Trif
