Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1204/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ -
Dosar nr-
Complet II recurs
DECIZIA CIVILĂ NR. 1204/R/2009
Ședința publică din 30 septembrie 2009
PREȘEDINTE: Felicia Toader JUDECĂTOR 2: Doina Măduța
JUDECĂTOR 3: Dana Cigan
Judecător - -
Grefier - -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile declarate de recurentul pârât STATUL ROMÂN reprezentat prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5 prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S, cu sediul în S M, Romană, nr. 3-5, județul S M și de recurenta reclamantă CREȘTIN "" S, cu sediul în S M,-/E, județul S M, în contradictoriu cu intimații pârâți MUNICIPIUL SMp rin PRIMARUL MUINICIPIULUI, cu sediul în S M, 25 Octombrie, nr.1, județul S M, SC PRIMA SRL, cu sediul în S M, str. -, județul S M, și, ambii cu domiciliul în S M,-,. 6, județul S M, împotriva deciziei civile nr. 12/Ap din 29 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, prin care a fost schimbată sentința civilă nr. 6650 din 16 noiembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr-, având ca obiect: partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în reprezentarea recurentei reclamante, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentei solicită instanței a lua act de renunțare la recursul declarat și de tranzacția încheiată cu intimata SENTINȚA CIVILĂ SRL S M; respingerea recursului declarat de pârâtul ministerul Economiei și Finanțelor, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, Curtea constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 6650/16.11.2007 a fost respinsă excepția autorității de lucru judecat, invocată în cauză și a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanta "" cu sediul în S M,-/E, în contradictoriu cu pârâții MUNICIPIUL SMp rin Primar, STATUL ROMÂN prin Ministerul Finanțelor Publice B, SC "" SRL S M, și, stabilindu-se dreptul de servitute în favoarea reclamantei - acces pietonal și auto, - în lățime de 4 și lungime de 87, pe terenul - Domeniului Public, parcelele cu nr. topo 7119/47 și 7119/48 înscrise în CF 2503 S M, prin demolarea gardului existent pe domeniul public și parte din poarta construită de pârâta SC "" SRL pe domeniul public, conform variantei 4 din raportul de expertiză tehnică efectuată de expert G, schita nr. 3, anexa nr. 1. Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, în rejudecare, instanța de fond a reținut că potrivit contractului autentificat sub nr. 4795 din 11 aug. 1998 reclamanta a cumpărat de la numiții terenul arabil în suprafață de 494 p, imobil situat în S M, str. -. Așa cum relevă extrasul CF 1126 nedef. SMr eclamanta este proprietar tabular asupra imobilului în suprafață de 494 mp de sub nr. cadastral 20/17, în natură arabil intravilan cu "" situată în S M,-
Din certificatului de urbanism nr. 457/04.08.1998, autorizația de construire nr. 724 din 30.11.1998 (filele 46 și 47 din dosar 6886/2003) rezidă faptul că reclamanta a edificat conform normelor legale obținute la acea vreme, la data edificării construcției fiind asigurată că accesul la biserică se va realiza conform planului urbanistic zonal aprobat prin HCL nr. 7/26.02.1998. În cauză s-a efectuat expertiză tehnică de specialitate de către expert care a prezentat 4 variante de acces pietonal și auto asigurându-se ieșirea la drumul public, varianta 4 din raportul de expertiză tehnică schiță relevă o servitute legală de trecere urmând criteriul necesității, al păstrării unui echilibru just între interesele proprietarilor fondurilor învecinate, criteriile pentru selectarea căii de acces ținând cont atât de alegerea distanței minime, cât și de producerea unui prejudiciu minim.
Împotriva acestei sentințe, pârâții: SC SRL S M, MUNICIPIUL SMp rin Primar și STATUL ROMÂN prin Ministerul Economiei și Finanțelor prin S M au declarat recurs.
Prin decizia civilă nr. 12/Ap din 29 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare s-a luat act de renunțarea la apel a MUNICIPIULUI SMr eprezentat prin Primar.
A fost respins apelul declarat de STATUL ROMÂN reprezentat prin Ministerul Economiei și Finanțelor Publice împotriva Sentinței civile nr. 6650/2007 a Judecătoriei Satu Mare.
A fost admis apelul declarat de apelanta SC " PRIMA" SRL cu sediul în SMs tr. - împotriva aceleiași sentințe, în contradictoriu cu MUNICIPIUL S M, STATUL ROMÂN, "" din S M-/E, și domiciliați în S M,-. 6.
A fost schimbată hotărârea în sensul că s-a stabilit drept de servitute în favoarea reclamantei "", pentru asigurarea accesului pietonal și cu autovehiculul, conform variantei a II-a descrise în expertiza efectuată de expert G, schița 1, pe terenul cuprins în CF 2503 S M, în lungime de 16 și suprafață de 668 mp, din care 284 mp pe nr. top. 7119/47 și 384 mp pe nr. top 7119/48, și dreptul de folosință a porții metalice situate pe aliniamentul C-D pentru exercitarea dreptului de servitute.
Din considerentele deciziei se reține că Municipiul SMa declarat că renunță la calea de atac a apelului, sens în care, pe temeiul art.246 proc.civ. și a principiului disponibilității ce guvernează procesul civil, s-a luat act de renunțarea la apel.
Clădirea lăcașului de cult se află într-un loc înfundat în accepțiunea art.616 civil, stare de fapt generată de autoritatea administrativă locală care nu și-a îndeplinit obligațiile ce-i reveneau corelativ cu drepturile recunoscute intimatei reclamante prin emiterea certificatului de urbanism și a autorizației de construire.
Drumul de acces către acest locaș și decistabilirea terenului aservit, grevat de dreptul de servitute, nu poate fi trasat pe terenul aparținând intimaților deoarece între terenul acestora și biserică mai există și alte terenuri care aparțin unor persoane ce nu au fost împrocesuate.
Terenul aservit prin varianta aleasă de judecătorie nu mai aparține domeniului public al municipiului S M, fiind în prezent în proprietatea apelantei, dobândit prin cumpărare, așa cum rezultă din cartea funciară. Schimbarea situației juridice nu atrage prin ea însăși modificarea dispozițiilor sentinței, determinantă în admiterea apelului fiind însă proba cercetării la fața locului, ocazie cu care instanța a constatat nemijlocit căvarianta a II-a propusă prin expertizăeste cea mai potrivită pentru toate părțile, permite accesul facil, inclusiv cu autovehiculul și nu împovărează excesiv proprietarii parcelelor ce constituie fond aservit, afectând în cea mai M parte un teren al statului, respectiv parcela cu nr.top.7119/48. Pe această parcelă este situată o clădire utilizată ca sală de sport, pe aliniamentul C-D indicat în schița întocmită de expert fiind marcat amplasamentul unei porți metalice. Având în vedere întrebuințarea actuală a parcelei considerăm că sunt întrunite și condițiile art.13 din Legea 213/1998.
Apelul declarat de Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor Publice nu este fondat, calitatea procesuală activă a acestuia fiind pe deplin justificată de situația tabulară a imobilului cuprins în parcela cu nr.top.7119/48, înscrisă în CF 2503 S
Împotriva acestei decizii au formulat recurs recurentul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S M și recurenta, ambele recursuri fiind formulate în termenul legal.
Prin recursul formulat recurentul Statul Român a solicitat modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii reclamantei privitoare la stabilirea unei servituți de trecere împotriva Statului Român, ca o consecință a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului S
În motivarea excepției recurentul invocă prevederile art.36 al.1 din Legea nr.18/91 și art.26 al.1 din aceeași lege, arătând că dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu a fost transmis ope legis de la Statul Român către unitatea administrativă teritorială, în speța de față aceasta fiind municipiul S
În consecință apreciază ca fiind lipsită de utilitate promovarea unei acțiuni prin care să se constate existența unui drept real în contradictoriu cu Statul Român care nu mai este titularul dreptului ce face obiectul prezentului litigiu invocând în susținere o serie de decizii pronunțate de Curtea de Apel Oradea în spețe similare.
Recurenta "" solicită modificarea deciziei recurate în sensul respingerii apelului și menținerii soluției pronunțată de prima instanță, ca temeinică și legală.
Critică decizia prin prisma dispozițiilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă și prin prisma aplicării eronate a dispozițiilor art.274 Cod procedură penală, solicitând cheltuieli de judecată în prezentul recurs.
Arată că au edificat construcția cu respectarea dispozițiilor legale respectiv cu eliberarea certificatului de urbanism și a autorizației de construcție stabilindu-se adresa pe str. - care urma să fie amenajată ca drum public, iar în timpul desfășurării dezbaterilor la instanța de fond, reprezentanții SC Prima SRL au construit o poartă pe domeniul public blocând astfel accesul la.
Menționează că prin decizia pronunțată de instanța de apel s-a stabilit o cale de acces impracticabilă, făcând totodată o aplicare eronată a dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă prin obligarea la plata cheltuielilor de judecată, deși nu sunt în culpă procesuală.
Pe parcursul derulării cauzei, recurenta prin a depus la dosar un script în cuprinsul căruia menționează că renunță la prezentul recurs, invocând tranzacția încheiată la data de 01.06.2009 cu intimata SC SRL S M, tranzacție în cuprinsul căreia se menționează modul de soluționare a conflictului dintre cele două părți, pe cale amiabilă precum și împrejurarea că recurenta va renunța la acest recurs, renunțare făcută de parte atât în scris cât și verbal prin reprezentant în fața instanței.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța urmează ca, în temeiul art.246 Cod procedură civilă să ia act de renunțarea recurentei "" la judecarea recursului formulat.
În ce privește recursul formulat de recurentul Statul Român, analizând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs invocate de acest recurent cât și din oficiu, instanța reține că decizia pronunțată de instanță este temeinică și legală urmând a respinge recursul ca nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit înscrierilor din CF 2503 SMa supra imobilului în litigiu, 7119/48 este înscris dreptul de proprietate în favoarea Statului Român.
Susținerile recurentei Statul Român, în sensul că acest teren a trecut, prin efectul prev. art.36 al.1 din Legea nr.18/1991 în proprietatea administrației teritoriale, în speță Municipiul S M, nu prezintă relevanță în cauză, sub aspectul stabilirii calității procesuale a acestei pârâte, dat fiind obiectul prezentei cauze respectiv înscrierea în CF a dreptului de servitute asupra unei parcele a cărei proprietar este Statul Român.
Într-adevăr potrivit art.26 al.2 din Legea nr.7/1996 drepturile reale dobândite de stat și de orice persoană prin efectul legii sunt opozabile față de terți fără înscrierea în cartea funciară, însă titularul drepturilor dobândite prin această modalitate nu poate dispune de ele decât după ce acestea au fost înscrise în prealabil în cartea funciară, situație în care, în mod corect a reținut Tribunalul Satu Mare că excepția invocată de Statul Român este neîntemeiată, în condițiile în care Statul Român figurează înscris în CF ca proprietar al imobilului, acesta având astfel calitate procesuală pasivă în cauză, raportat la obiectul dedus judecății.
De altfel, în speță calitatea procesuală a recurentei este justificată și pentru considerente ce țin de opozabilitatea sentinței sens în care vor fi reținute dispozițiile art.22 din Legea nr.7/1996 potrivit cărora înscrierea unui drept se poate efectua numai împotriva aceluia care la înregistrarea cererii sale era înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează să fie făcută.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, instanța va respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, împotriva deciziei civile nr.12/Ap/2009.
Fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurentul pârât STATUL ROMÂN reprezentat prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5 prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S, cu sediul în S M, Romană, nr. 3-5, județul S M în contradictoriu cu intimata reclamantă CREȘTIN "" S, cu sediul în S M,-/E, județul S M și intimații pârâți MUNICIPIUL SMp rin PRIMARUL MUINICIPIULUI, cu sediul în S M, 25 Octombrie, nr.1, județul S M, SC PRIMA SRL, cu sediul în S M, str. -, județul S M, și, ambii cu domiciliul în S M,-,. 6, județul S M, împotriva deciziei civile nr. 12/Ap din 29 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare pe care o menține în întregime.
IA DE RENUNȚARE la judecarea recursului declarat de recurenta reclamantă CREȘTIN "" SMî mpotriva deciziei civile nr. 12/Ap din 29 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică din 30 septembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - - - -
Red dcz
15.10.2009
Jud fond
Jud apel,
Dact IC
9 ex/19.10.2009
7com/19.10.2009
Președinte:Felicia ToaderJudecători:Felicia Toader, Doina Măduța, Dana Cigan
