Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1231/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (1705/2009)
Completul 2
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1231
Ședința publică de la 05.10.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mariana Haralambe
JUDECĂTOR 2: Fănica Pena
JUDECĂTOR 3: Cristina Nica
GREFIER - I -
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta - reclamantă, împotriva deciziei civile nr. 511 din 27.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți și
are ca obiect - partaj judiciar - partaj bunuri comune.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurenta - reclamantă personal și asistată de avocat care depune la dosar împuternicire avocațială nr. 63446/2009 emisă de Baroul București, lipsind intimații - pârâți și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recurenta - reclamantă nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru stabilite de instanță.
Apărătorul recurentei - reclamante depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 97,00 lei - chitanța -/5.10.2009 și timbru judiciar de 0,15 lei.
Curtea procedează la anularea dovezii achitării taxei judiciare de timbru plătite de recurenta - reclamantă.
Curtea procedează la legitimarea recurentei - reclamante cu CI seria - nr. - CNP - eliberată de Secția 9 la 09.07.2001.
Apărătorul recurentei - reclamante învederează că solicită administrarea probei cu înscrisuri, respectiv cele aflate deja, la dosarul cauzei.
Curtea ia act de faptul că recurenta - reclamantă, prin apărător, nu solicită administrarea de probe noi, după care, având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Apărătorul recurentei - reclamante solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat, modificarea în tot a deciziei civile recurate, cât și a sentinței civile pronunțate de instanța de fond, având în vedere că decizia recurată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, deoarece recurenta a fost obligată să achite J din taxa aferentă contestației la executare, față de împrejurarea că instanțele de fond au apreciat că este vorba de un partaj judiciar, deși este vorba de o contestație la executare.
Menționează că solicită a se observa că instanțele anterioare au avut în vedere la soluționarea cauzei, un dosar ce avea ca obiect partaj și care se aflat pe rolul Judecătoriei sector 3 B, introdus de un alt creditor împotriva debitorilor, motiv pentru care i-a fost respinsă în totalitate acțiunea formulată, inclusiv cheltuielile de judecată, deși aceasta achitase taxa de timbru, onorariu de expert și de avocat, iar la momentul introducerii acțiunii, recurenta - reclamantă nu avea cunoștință de respectivul dosar, nu era parte în acel dosar și nici nu exista vreo hotărâre definitivă și irevocabilă.
Arată că prezenta acțiune este o acțiune delictuală, deoarece intimații - pârâți, deși au fost citați, nu s-au prezentat la nici un termen de judecată și nici la convocarea efectuată de expert, iar din relațiile depuse la dosar, emanând de la cartea funciară, nu rezultă că apartamentul în litigiu ar fi partajat, acesta figurând pe numele intimaților - pârâți, motiv pentru care apreciază că prin respingerea acțiunii, recurenta - reclamantă a fost prejudiciată, deoarece acțiunea de partaj aflată la instanța de fond nu a fost soluționată.
Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 B la data de 22.03.2007, sub nr-, contestatoarea în contradictoriu cu intimata, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună continuarea executării asupra imobilului debitoarei, situat în B,-, -.1,.2,.11, sector 3, care este coproprietate în devălmășie cu soțul acesteia, conform contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr.1514/09.05.2000 de BNP.
În subsidiar, contestatoarea a solicitat ca în cazul în care nu se va dispune continuarea executării silite, în conformitate cu art.400/1 Cod procedură civilă, să se procedeze la împărțirea imobilului și suspendarea executării silite până la terminarea partajului.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că prin sentința civilă nr.6258/18.09.2003 pronunțată de Judecătoria Sector 3 B în dosarul nr.6200/2003 învestită cu titlu executoriu, s-a dispus obligarea intimatei să restituie contestatoarei în calitate de girant, suma de 11.979.467 ROL, împrumut restant la SC " POST", precum și la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 2000 lei.
Pentru executarea titlului, contestatoarea s-a adresat la BEJ care a început procedura executării silite imobiliare asupra apartamentului deținut de debitoarea.
Prin adresa nr.56, executorul judecătoresc i-a adus la cunoștința contestatoare, că nu poate da curs cererii sale de numire a unui expert tehnic imobiliar, întrucât bunul supus executării se află în coproprietate, în devălmășia intimatei cu soțul acesteia. Contestatoarea a mai arătat că imobilul apartament a fost dobândit în timpul căsătoriei de către intimați, prezumându-se că soții dețin fiecare din valoarea apartamentului, însă la data când intimata-debitoare a contractat împrumutul bancar, pe care contestatoarea l-a girat, aceasta era căsătorită, iar sumele au fost cheltuite împreună, existând în perioada anterioară și prezentă comunitate de bunuri, atât în privința obligațiilor, cât și în privința drepturilor.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.4001, art.493 alin.2 Cod procedură civilă.
În susținerea cererii de chemare în judecată, contestatoarea a depus la dosar, cererea adresată BEJ de numire a unui expert în vederea stabilirii prin expertiză a prețului imobilului cu privire la care se solicită continuarea executării, adresa BEJ, nr.56/2007 către contestatoare, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1514/09.05.2000 de BNP "", schița imobilului.
La termenul de judecată din data de 11.06.2007, contestatoarea a arătat verbal ca renunță la capătul de cerere privind continuarea executării, solicitând doar partajarea imobilului apartament supus partajului și totodată că își precizează cererea de chemare în judecată, în sensul că solicită introducerea în cauză a numitului, coproprietar al imobilului.
Prin serviciul registratură, reclamanta a depus o cerere precizatoare în acest sens, prin care a arătat că solicită doar ieșirea din indiviziune cu privire la imobilul apartament situat în B,-, -.1,.2,.11, sector 3.
În cauza s-a efectuat un raport de expertiză tehnică imobiliară cu privire la imobilul în litigiu, de către expertul escu.
Prin sentința civilă nr.2726/17.03.2008, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Sectorului 3 Baa dmis excepția lipsei de obiect, invocată din oficiu de către instanță, respingând cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții și, ca rămasă fără obiect respingând și cererea de obligare a pârâților - intimați la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr.10647/05.12.2007, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Sectorului 3 Bac onstatat că imobilul situat în B,. -, nr.8, -.1,.2,.11, sector 3 este coproprietate comună în devălmășie a pârâților - intimați și, la care aceștia au drepturi egale. De asemenea, s-a dispus sistarea stării de coproprietate cu privire la acest imobil, prin atribuirea acestuia în deplină proprietate și liniștită posesie, pârâtei, aceasta fiind obligată la plata unei sulte de 145.200 lei către.
Pentru aceste considerente, instanța a apreciat ca prezenta cauză a rămas fără obiect, motiv pentru care a respins cererea.
Referitor la cheltuielile de judecată solicitate de reclamanta contestatoare, instanța a apreciat că această cerere este neîntemeiată, pârâții-intimații neavând nici o culpă procesuală, văzând și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel reclamanta, solicitând modificarea în tot a sentinței civile apelate, ca fiind nelegală și netemeinică, iar pe fondul cauzei, admiterea cererii de continuare a executării silite, conform titlului executoriu depus la BEJ., împotriva debitoarei și suspendarea executării silite până la soluționarea cauzei.
În motivarea apelului său, reclamanta apelantă a arătat că în mod greșit a considerat instanța că a renunțat la continuarea executării, deoarece acest lucru nu este conform cu realitatea.
Deși legal citați, debitoarea și soțul său nu s-au prezentat la nici un termen în instanță.
Apelanta critică hotărârea primei instanțe și pentru că sentința pronunțată în dosarul nr- nu îi este opozabilă, aceasta neavând nici o calitate în dosar, neavând cunoștință de existența acestuia. De asemenea, nu există o sentința civilă definitivă și irevocabilă, iar apartamentul supus executării figurează ca aparținând soților.
A mai arătat apelanta că instanța nu s-a pronunțat asupra cererii privind suspendarea executării silite până la soluționarea cauzei, deși despre acest lucru a făcut vorbire în motivarea sentinței și soluționat greșit și cererea privind cheltuielile de judecată. Aceasta precizează că în mod greșit nu a reținut culpa intimaților, deoarece însuși refuzul de a achita contravaloarea debitului datorat, reprezintă o atitudine culpabilă.
Prin decizia civilă nr.511 din 27.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, s-a respins ca nefondat, apelul declarat de apelanta - reclamantă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut, în ceea ce privește prima critică adusă sentinței, că la termenul din data de 11.06.2007, după legitimarea reclamantei, s-a luat act de renunțarea acesteia la capătul de cerere privind continuarea executării silite și de faptul că aceasta își întemeiază cererea de chemare în judecată doar pe capătul de cerere privind partajul judiciar. De asemenea, la termenul din 10.09.2007, reclamanta a depus la dosar o cerere precizatoare în sensul că solicită doar ieșirea din indiviziune. Față de toate aceste cereri, tribunalul a apreciat că sunt nefondate susținerile apelantei conform cărora nu ar fi renunțat la capătul de cerere privind continuarea executării silite.
Într-adevăr, sentința pronunțată de Judecătoria sectorului 3 în dosarul nr- nu s-a pronunțat în contradictoriu cu reclamanta, însă aceasta nu înseamnă că situația juridică reglementată de această sentință nu îi este opozabilă apelantei. Astfel, prin sentința menționată s-a dispus partajarea imobilului bun comun al intimaților și. De asemenea, s-a dispus atribuirea acestuia în deplină proprietate și liniștită posesie pârâtei, aceasta fiind obligată la plata unei sulte de 145.200 lei către. Odată ce instanța s-a pronunțat cu privire la ieșirea din indiviziune a părților, unul dintre coproprietari devenind proprietar exclusiv al bunului aflat în indiviziune, această situație le este opozabilă terților. Cu atât mai mult le este opozabilă creditorilor personali ai copărtașului devenit proprietar exclusiv al bunului, deoarece din acest moment aceștia pot trece la executarea silită a imobilului proprietatea exclusivă a debitorului lor.
Nepronunțarea instanței asupra suspendării executării silite a rezultat din precizările verbale și scrise ale apelantei reclamante, aceasta menținându-și numai capătul de cerere privind partajarea bunurilor comune.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța a apreciat culpa procesuală a pârâților în raport cu litigiul de față, în concordanță cu art.274 Cod procedură civilă, având în vedere și faptul că cheltuielile pe care reclamanta le-a făcut cu executarea silită a creanței sale, vor putea fi solicitate în dosarul de executare silită.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești, în termen legal, reclamanta - apelantă a formulat recurs, criticând-o sub aspectul nelegalității, deoarece instanțele nu s-au pronunțat asupra suspendării executării silite, cerere care avea prioritate.
La data formulării cererii de chemare în judecată, sentința nr. 10647/2007 a Judecătoriei Sectorului 3 B nu era nici definitivă și nici executorie, cu atât mai mult cu cât din relațiile sosite de la Oficiul de Carte Funciară, rezulta că intimații - pârâți erau în continuare proprietarii. Față de această situație, în cauză s-a impus administrarea probei cu expertiză tehnică de evaluare.
Culpa efectuării cheltuielilor judiciare de către reclamantă aparține exclusiv intimaților ce nu s-au prezentat în fața instanței și nu au adus la cunoștință aspecte relevante pentru soluționarea cauzei.
A solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei, admiterea cererii de continuare a executării silite și suspendarea acesteia, până la soluționarea cauzei.
Și-a întemeiat recursul, pe prevederile art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă.
Au timbrat în mod corespunzător recursul, potrivit art. 3 și art. 11 din Legea nr. 146/1997.
Intimații - pârâți nu s-au prezentat, deși au fost legal citați și nu au formulat întâmpinare, conform obligației procesuale prevăzute de art. 308 alin. 2 Cod de procedură civilă.
În recurs nu s-au administrat probe noi, conform art. 305 Cod de procedură civilă.
Curtea de APEL BUCUREȘTI, s-a constatat legal sesizată și competentă material să soluționeze prezentul recurs, date fiind prevederile art. 3 Cod de procedură civilă și art. 299 Cod de procedură civilă.
Verificând decizia recurată, prin prisma criticilor invocate, Curtea apreciază că recursul prezent este fondat, pentru următoarele considerente:
Conform art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă: "Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situații, numai pentru motive de nelegalitate:9. când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii".
Curtea constată că prima critică, referitoare la greșita omisiune de soluționare a capătului de cerere privind suspendarea executării silite, este nefondată, deoarece așa cum în mod corect a reținut și tribunalul, la data de 10 septembrie 2007, contestatoarea asistată de avocat a depus o cerere precizatoare prin care a înțeles să-și modifice obiectul cererii de chemare în judecată, solicitând "doar ieșirea din indiviziune cu privire la imobilul apartament" (filele 64 - 65 dosar fond).
Potrivit prevederilor art. 132 al.1 Cod procedură civilă, la prima zi de înfățișare, instanța va putea da reclamantului, un termen pentru întregirea sau modificarea cererii.
Aceste dispoziții procesual civile au caracter dispozitiv și nu imperativ, deoarece scopul edictării lor a fost acela de a-l proteja pe pârât și de aceea, neregularitatea constând în nesocotirea lor, dacă nu a fost invocată de pârât la termenul săvârșirii ei sau, dacă pârâtul - personal sau prin reprezentant - nu a fost prezent la acel termen, la termenul de judecată următor, în ambele cazuri, înainte de a mai pune în discuție alte aspecte ale procesului, se acoperă, după cum rezultă din prevederile art.108 alin.3 Cod procedură civilă.
În consecință, cum în speța prezentă, pârâții nu au fost prezenți la acel termen de judecată și nici la următorul, neopunându-se așadar modificării acțiunii, în mod corect instanța de fond nu s-a mai pronunțat asupra cererii de suspendare a executării silite.
Împrejurarea că sentința civilă nr. 10647 din 05 decembrie 2007 Judecătoriei Sectorului 3 B nu era definitivă la data introducerii prezentei acțiuni (ea nefiind de altfel, nici pronunțată la acea dată), nu atrage nelegalitatea dispoziției de respingere ca lipsită de obiect, a acțiunii, deoarece pe parcursul judecății prezente, acea hotărâre a devenit definitivă și irevocabilă, respectiv la data de 09 decembrie 2008, conform referatului Judecătoriei Sectorului 3 B (filele 28, 32 dosar apel). Ca urmare, ieșirea din starea de devălmășie a soților, cu privire la acest imobil, s-a realizat, astfel încât acțiunea prezentă a devenit într-adevăr, lipsită de obiect.
Existența unor relații oficiale (extrasul de carte funciară eliberat urmare a cererii nr. - din 19 februarie 2008 însoțit de adresa nr. - a Serviciului Publicitate Imobiliară) care atestau calitatea de proprietari, a ambilor intimați în calitate de soți, asupra imobilului, la data introducerii acțiunii, ca și necunoașterea existenței celuilalt litigiu, nu reprezintă elemente care să înlăture modificarea regimului juridic al imobilului, prin sentința evocată, a Judecătoriei Sectorului 3
Ele reprezintă însă, elemente care în mod cert, conturează lipsa culpei procesuale a reclamantei și ca atare, greșita aplicare în cauză, de către instanțe, a prevederilor art. 274 Cod de procedură civilă conform cărora: "Partea care cade în pretențiuni va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Judecătorii nu pot micșora cheltuielile de timbru, taxe de procedură și impozit proporțional, plata experților, despăgubirea martorilor, precum și orice alte cheltuieli pe care partea care a câștigat va dovedi că le-a făcut. Judecătorii au însă dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivite de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat".
Întradevăr, reclamanta s-a încrezut în conținutul cărții funciare care stipula proprietatea comună în devălmășie a celor doi intimați, asupra apartamentului, situație juridică rezultând din adresele ce i-au fost comunicate de executorul judecătoresc (filele 5,17 dosar fond). Împrejurarea că, pe parcursul procesului prezent, intimații nu s-au prezentat spre a aduce la cunoștință, că imobilul în legătură cu care se solicită ieșirea din indiviziune, fusese deja atribuit pârâtei, atrage culpa procesuală exclusivă a acestora, chiar dacă acțiunea a fost respinsă ca rămasă fără obiect, reclamanta - recurentă neavând nici o vină pentru demersul judiciar realizat pentru prezervarea dreptului său legitim de despăgubire.
În consecință, pentru ansamblul acestor considerente, Curtea va admite conform art. 312 Cod de procedură civilă, prezentul recurs, va modifica în tot decizia recurată, în sensul că va admite apelul declarat de apelanta - reclamantă, împotriva sentinței civile nr.2726 din 17 martie 2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 B, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți și, va schimba în parte, sentința apelată sub aspectul cheltuielilor de judecată, obligând pârâții la 1796,3 lei cheltuieli de judecată la fond și va menține celelalte dispoziții ale sentinței, obligându-i pe intimați la plata către apelantă a sumei de 97,15 lei cheltuieli de judecată în apel.
Suma de 1.796,30 lei acordată reprezintă cuantumul taxei judiciare edictate de 194 lei, al timbrului judiciar de 0,50 lei, al onorariului de expert - 601,80 lei și al onorariului de avocat - 1.000 lei, cheltuieli de judecată realizate în fața primei instanțe.
Suma de 97,15 lei reprezintă totalul cheltuielilor efectuate în apel: 97 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta - reclamantă cu domiciliul în B,-, -9,.A,.3, sector 2, împotriva deciziei civile nr.511 A din 27.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți și ambii cu domiciliul în B,-, -.1,.2,.11, sector 3.
Modifică decizia recurată, în sensul că:
Admite apelul declarat de apelanta - reclamantă împotriva sentinței civile nr.2726 din 17.03.2008 pronunțate de Judecătoria Sectorului 3 B, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți și.
Schimbă în parte, sentința apelată, sub aspectul cheltuielilor de judecată, după cum urmează:
Obligă pârâții la 1796,3 lei cheltuieli de judecată la fond.
Menține celelalte dispozițiile ale sentinței.
Obligă intimații la plata către apelantă, a sumei de 97,15 lei cheltuieli de judecată în apel.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 05.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
I -
Red.28.10.2009
Tehnodact./
Ex.2/05.11.2009
Secția a V-a Civ. -
-
Jud. sector 3. -
Președinte:Mariana HaralambeJudecători:Mariana Haralambe, Fănica Pena, Cristina Nica
